ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4750/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4750/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cererii de revizuire de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin Decizia nr. 2604 din 22 octombrie
2009, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,
a respins contestația în anulare formulată de O.V. împotriva Deciziei nr. 2074
din 22 iunie 2009, pronunțată de aceeași instanță, prin care recursul declarat
de susnumitul a fost respins ca nefondat.
Pentru a pronunța Decizia nr. 2604 din
22 octombrie 2009, Curtea de Apel Cluj a reținut în esență că motivele invocate
de contestator nu se circumscriu dispozițiilor art. 317-318 C. proc. civ.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs O.V.
Prin Decizia nr. 1941 din 16 aprilie
2010 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și
fiscal, a respins ca inadmisibil recursul declarat de O.V. împotriva Deciziei
nr. 2604 din 22 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că
Decizia nr. 2604 din 22 octombrie 2009 nu se circumscrie categoriilor de
hotărâri prevăzute de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., fiind pronunțată într-o
cale extraordinară și deci, irevocabilă, constatându-se astfel întemeiată
excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu de instanță.
Împotriva acestei decizii a formulat
cerere de revizuire O.V.
Analizând hotărârea atacată, în raport
cu actele și lucrările dosarelor atașate, cu motivele invocate de revizuent,
precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată că cererea de
revizuire este inadmisibilă, pentru considerentele ce se vor arăta în
continuare:
Din economia art. 322 alin. (1) C.
proc. civ., rezultă că revizuirea privește hotărâri rămase definitive în
instanța de apel sau prin neapelare, precum și hotărâri date de o instanță de
recurs atunci când evocă fondul.
În căile de atac, evocarea fondului
presupune schimbarea situației de fapt în urma analizei probelor, astfel încât,
hotărârile prin care se resping căile de atac, păstrându-se situația de fapt,
nu sunt susceptibile de revizuire.
Condiția ca hotărârea atacată să evoce
fondul reprezintă o condiție de admisibilitate a cererii de revizuire, ce
rezultă din dispozițiile art. 322 C. proc. civ.
Se constată că prin decizia ce face
obiectul prezentei cereri a fost respinsă cererea de recurs promovată de O.V.
astfel încât, prin prisma argumentelor arătate, această hotărâre nu poate face
obiectul cererii de revizuire.
Ținând cont de faptul că, potrivit
dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., „Dezbaterile sunt limitate la
admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază" și având
în vedere că, așa cum s-a arătat, nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate
prevăzute de art. 322 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de
revizuire, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire
formulată de O.V. împotriva Deciziei nr. 1941 din 16 aprilie 2010 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca
inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,
3 noiembrie 2010.