Decizia nr. 1305/2012 — ÎCCJ, Secția penală · Dosar nr. 4815/103/2011 — cale de atac împotriva sentinței nr. 127/2011 a Tribunalului Neamț

Condamnarea inculpatului C.V.O. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2), 74 alin. (1) lit. a), 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și a art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare. Condamnarea aceluiași inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2), 74 alin. (1) lit. a), 76 alin. (1) lit. e) C. pen. și a art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 1 (unu) an închisoare. În baza art. 357 alin. (3) C. proc. pen., s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen., pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și al arestării preventive, de la 30 septembrie 2011 la zi. În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpat 37,20 gr. rezină de cannabis și 151,07 gr. cannabis, aflate la camera de corpuri delicte a I.G.P.R., conform dovezii seria H nr. 0021676.

Condamnarea inculpatului M.V.C., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2), 74 alin. (1) lit. a), 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și a art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare. Condamnarea aceluiași inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2), 74 alin. (1) lit. a), 76 alin. (1) lit. e) C. pen. și a art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-a contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 1 (unu) an și 6 (șase) luni închisoare. În baza art. 357 alin. (3) C. proc. pen., s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen., pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și al arestării preventive, de la 01 octombrie 2011 la zi. În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpat suma de 3.200 RON.

Condamnarea inculpatului P.V, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și a art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare. Condamnarea aceluiași inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2), 74 alin. (1) lit. a, 76 alin. (1) lit. e) C. pen. și a art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 (una) lună închisoare. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare. În baza art. 357 alin. (3) C. proc. pen., s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen., pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii, de la 01 octombrie 2011 la 02 octombrie 2011. În baza art. 81, 82 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale aplicată inculpatului, pe o perioadă de 2 ani și 6 luni. În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii, pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpat 4,52 gr. rezină de cannabis, aflată la camera de corpuri delicte a I.G.P.R., conform dovezii seria H nr. 0021676.

Condamnarea inculpatului P.A.C. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și a art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare. Condamnarea aceluiași inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2), 74 alin. (1) lit. a), 76 alin. (1) lit. e) C. pen. și a art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 1 (una) lună închisoare. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare. În baza art. 357 alin. (3) C. proc. pen., s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen., pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii, de la 01 octombrie 2011 la 02 octombrie 2011. În baza art. 81, 82 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale aplicată inculpatului, pe o perioadă de 2 ani și 6 luni. În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii, pe durata suspendării executării pedepsei principale. În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpat 3,97 gr. rezină de cannabis, aflată la camera de corpuri delicte a I.G.P.R., conform dovezii seria H nr. 0021676.

S-a constatat că inculpații au fost asistați de apărători aleși. În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații C.V.O. și M.V.C. să plătească statului câte 2.000 RON, cheltuieli judiciare avansate, iar pe inculpații P.V. și P.A.C. câte 1.000 RON, cheltuieli judiciare avansate. Pentru a dispune astfel, prima instanță a avut în vedere următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Neamț nr. 107/D/P/2011 din 20 octombrie 2011, înregistrat la această instanță sub nr. 4815/103/2011 din 21 octombrie 2011, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților C.V.O. , pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., M.V.C. , pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., P.V., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și P.A.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. Prin același rechizitoriu, s-a mai dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților M.C.A. și G.E.I., pentru infracțiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ. S-a reținut în rechizitoriu că inculpatul C.V.O., în luna septembrie 2011, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a oferit, în mod repetat, spre comercializare droguri de risc la diferiți consumatori, iar în cursul anului 2011 a deținut droguri de risc pentru consumul propriu. Inculpatul M.V.C., în luna septembrie 2011, în baza aceleiași rezoluții infracționale, i-a predat de două ori inculpatului C.V.O., prima dată două bucăți de hașiș cântărind 200 grame și trei pungi mari cu cannabis având cam aceeași greutate, iar a doua oară o bucată de hașiș cântărind în jur de 30 grame, cu scopul ca acesta din urmă să le comercializeze și să-i restituie banii rezultați din vânzare. Același inculpat, în cursul anului 2011, a deținut droguri de risc pentru consumul propriu. Inculpatul P.V., în ziua de 28 septembrie 2011, Ie-a oferit inculpatului P.A.C. și învinuitului M.C.A. câte o doză de hașiș, pe care au fumat-o împreună, după care i-a mai dat primului, cu titlu de recompensă, 4,2 grame hașiș, iar celui de-al doilea 0,80 grame. Același inculpat, în cursul anului 2011, a deținut droguri de risc pentru consumul propriu. Inculpatul P.A.C., în ziua de 28 septembrie 2011, a preluat de la inculpatul C.V.O. cantitatea de 15 grame hașiș, pe care a transportat-o la lași și i-a predat-o inculpatului P.V., primind de la acesta din urmă, pentru serviciul prestat, cantitatea de 4,2 grame hașiș pentru consumul propriu. Același inculpat, în cursul anului 2011, a deținut droguri de risc pentru consumul propriu. În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: procesul verbal de sesizare din oficiu, procesele verbale încheiate de investigatorul sub acoperire P.O., declarația martorului și procesul verbal de consemnare a declarației martorului cu identitate protejată „P.E.", notele de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice interceptate în baza autorizațiilor emise de Tribunalul Neamț, procesele verbale de percheziție efectuate în baza autorizațiilor emise de Tribunalul Neamț și planșele fotografice întocmite cu această ocazie, procesul verbal întocmit la data de 30 septembrie 20111 de către lucrători de poliție din cadrul B.C.C.O. lași, cu ocazia punerii în executare a mandatelor de aducere privindu-i pe P.V. și P.A.C.și pe M.C.A., rapoartele de constatare tehnico-științifică ale Laboratorului de analiză și profil al drogurilor nr. 562671 din 26 septembrie 2011, nr. 562677 din 01 octombrie 2011, nr. 562676 din 01 octombrie 2011 și nr. 562675 din 01 octombrie 2011, înscrisul de mână ridicat cu ocazia percheziției efectuată la locul de muncă al inculpatului C.V.O., adresele nr. 190353 din 30 septembrie 2011 ale I.P.J. Neamț - serviciul criminalistic, cu privire la identitatea impresiunilor papilare ridicate cu ocazia perchezițiilor, declarațiile martorului C.G.A., dovada seria H. nr. 0021676 privind depunerea drogurilor confiscate la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R., declarațiile inculpaților și ale învinuiților. În faza cercetării judecătorești, inculpații au declarat că recunosc vinovăția așa cum a fost reținută în rechizitoriu și au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen. Tribunalul, constatând că inculpații au făcut declarația până la începerea cercetării judecătorești, că au recunoscut în totalitate faptele reținute în actul de sesizare, că au cunoștință și își însușesc probele administrate în faza de urmărire penală și că nu au solicitat administrarea de probe noi, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le-au depus la dosar, în baza art. 320 1 C. proc. pen., a admis cererea de judecare după procedura arătată în acest text. Analizând probele administrate în faza de urmărire penală, Tribunalul reținut următoarea situație de fapt. În prima parte a lunii septembrie 2011, inculpatul M.V.C. a revenit în țară din Spania și s-a întâlnit cu inculpatul C.V.O., cu care obișnuia să consume hașiș și cannabis în fața blocului sau în mașina sa. Inculpatul M.V.C. i-a propus să câștige bani din comercializarea unor droguri pe care Ie-a adus în țară. Inculpatul C.V.O. a fost de acord, așa că inculpatul M.V.C. i-a dat două bucăți de hașiș, învelite în folie de plastic, în greutate de aproximativ 200 grame și trei pungi mai mari cu cannabis având aproximativ aceeași greutate. Inculpatul C.V.O. a început imediat o activitate intensă de comercializare a drogurilor primite de la inculpatul M.V.C. către diverși consumatori de pe raza municipiului Roman și a localităților învecinate, fiind de notorietate printre aceștia din urmă faptul că inculpatul C.V.O. vindea hașiș chiar la locul său de muncă, respectiv S.C. „T.D." S.R.L., unde acesta lucra ca dispecer taxi. Inculpatul C.V.O. vindea gramul de hașiș consumatorilor cu sume cuprinse între 50 și 100 RON, spunându-le că este ceva de calitate deosebită, fiind adus din Spania. Inculpatul C.V.O. îi preda inculpatului M.V.C. banii obținuți din vânzarea drogurilor, iar o parte din droguri le păstra în vederea consumului propriu. Până la intervenția autorităților din data de 30 septembrie 2011, acesta îi dăduse inculpatului M.V.C. suma de 3200 RON. Drogurile primite de la inculpatul M.V.O. au fost depozitate de către inculpatul C.V.O. atât la domiciliu cât și la locul său de muncă, respectiv la S.C. „T.D. " S.R.L. și erau comercializate de către acesta oricăror persoane care-l contactau telefonic sau care se prezentau personal la locul său de muncă și-i solicitau să le vândă hașiș. O astfel de persoană a fost și colaboratorul cu identitate protejată „P.E." autorizat în cauză de către procuror pentru a cumpăra droguri de la inculpatul C.V.O. În baza acestei autorizări, la datele de 20 septembrie 2011 și 29 septembrie 2011, P.E. s-a deplasat la S.C. „T.D." S.R.L. și i-a solicitat acestuia să-i vândă hașiș. În acest mod, colaboratorul a efectuat două cumpărări autorizate de droguri, achitând de fiecare dată suma de 100 RON/doză. Din categoria consumatorilor de droguri făceau parte și inculpații P.V. și P.A.C.precum și învinuitul M.C.A. Fiind amici, aceștia consumau împreună, ocazional, hașiș pe care-l cumpărau individual de la inculpatul C.V.O., contra sumei de 50lei/gram.Toți trei au constatat că hașișul vândut era de foarte bună calitate, C.V.O. spunându-i inculpatului P.V. că „marfa" este adusă din Spania. La jumătatea lunii septembrie 2011, inculpatul P.V. s-a deplasat la locul de muncă al inculpatului C.V.O., cu scopul de a cumpăra hașiș. În interiorul dispeceratului S.C. „T.D. " S.R.L. se mai afla și inculpatul M.V.C.. Inculpatul P.V. i-a solicitat inculpatului C.V.O. să-i vândă un gram de hașiș, însă, întrucât acesta nu mai avea marfă la el în acel moment și nu putea să plece de la firmă, l-a rugat pe inculpatul M.V.C. să se ducă și să-i mai aducă hașiș din cel pe care și-l oprise acasă pentru consum propriu. M.V.C. s-a întors în circa 10 minute cu o bucată de hașiș, în greutate de aproximativ 30 grame, pe care i-a înmânat-o lui C.V.O., care a tăiat din ea în jur de un gram de hașiș, a cântărit-o și i-a dat-o inculpatului P.V. contra sumei de 50 RON. După ce a plecat la lași, la facultate, în a doua jumătate a lunii septembrie 2011, inculpatul P.V. s-a întâlnit cu inculpatul P.A.C.și cu învinuitul M.C.A. și au discutat despre modul în care pot să-și procure hașiș, ajungând la concluzia că cel mai bine ar fi să apeleze la inculpatul C.V.O. La data de 27 septembrie 2011, inculpatul P.V. l-a contactat telefonic pe C.V.O., stabilind ca acesta să-i trimită la lași, prin intermediul inculpatului P.A.C., cantitatea de 15 grame hașiș, urmând ca P.V. să-i dea banii pentru marfă când se va întoarce acasă. Totodată, C.V.O. i-a spus inculpatului P.V. să-i găsească în lași clienți pentru a le vinde hașiș, aspect cu care acesta a fost de acord. În baza acestei înțelegeri, la data de 28 septembrie 2011, inculpatul P.A.C. s-a întâlnit cu inculpatul C.V.O. și a luat de la acesta cantitatea de 15 grame hașiș, pe care a transportat-o în municipiul lași. În aceeași seară, în jurul orei 18:00, inculpații P.V. și P.A.C., împreună cu învinuitul M.C.A., s-au întâlnit într-o cameră de cămin din Complexul T.V. din lași, respectiv în căminul T. Inculpatul P.A.C.i-a înmânat lui P.V. pachetul primit de la C.V.O. P.V. Ie-a oferit din hașiș spre consum celor doi prieteni, fumând împreună. Inculpatul P.V. i-a oferit drept recompensă inculpatului P.A.C., pentru transportul efectuat, cantitatea de 4,2 grame hașiș. Inculpatul i-a oferit și învinuitului M.C.A. o altă cantitate de hașiș, în greutate de 0,80 grame. La data de 30 septembrie 2011, C.V.O. l-a contactat telefonic pe P.V. și l-a întrebat dacă mai are droguri, comunicându-i să-i predea ce mai are unui prieten de-al său din lași, care-l va căuta în aceeași zi. După aproximativ o oră, inculpatul P.V. a fost sunat de către un tânăr care s-a recomandat că vine din partea lui D., stabilind să se întâlnească în Complexul T.V., la căminul T.

Inculpații P.V., P.A.C.și învinuitul M.C.A.au coborât în parcarea căminului, s-au întâlnit cu tânărul respectiv și au urcat în mașina învinuitului M.C.A. În acel moment, au fost surprinși în flagrant de către organele de poliție din cadrul B.C.C.O. lași, având asupra lor următoarele cantități de droguri: M.C.A. 0,80 grame, P.A.C. 4,2 grame iar P.V. 5,8 grame. La aceeași dată, au fost efectuate percheziții la domiciliul și la locul de muncă al inculpatului C.V.O., locații unde au fost găsite și ridicate importante cantități de droguri. Astfel, la S.C. „T.D." S.R.L. au fost găsite o pungă din material plastic transparent, conținând o substanță vegetală în stare uscată, de culoare verde-oliv despre care C.V.O. a declarat că este „iarbă" și un fragment de substanță vegetală de culoare brun-roșcat, despre care inculpatul a declarat că îi aparține tot lui și că este hașiș, având greutatea de aproximativ 42 grame. Acesta a mai declarat că și în podul blocului unde domiciliază mai deține două pungi de „iarbă" și că drogurile respective i-au fost date spre a le comercializa de către vecinul său de bloc, inculpatul M.V.C., care Ie-a adus de puțin timp din Spania. Cu ocazia efectuării percheziției la locul de muncă al inculpatului C.V.O. au fost ridicate patru urme papilare de pe suprafața exterioară a pungii din plastic transparent cu conținut de substanță vegetală de culoare verde-oliv, găsită în dulap. Cu ocazia efectuării percheziției domiciliare la inculpatul C.V.O. au fost găsite și ridicate din podul comun al blocului două pungi din material plastic transparent ce conțin o substanță vegetală în stare uscată, de culoare verde-oliv, ridicându-se de pe ambalaje trei urme papilare. Situația de fapt anterior descrisă rezultă din coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penală și însușite de inculpați. Astfel, din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate, purtate între inculpați sau de inculpați cu alte persoane, rezultă preocuparea inculpatului C.V.O. în identificarea unor persoane cărora să le comercializeze drogurile obținute de la inculpatul M.V.C., că primul inculpat îi preda celui de-al doilea sumele obținute din vânzarea drogurilor, iar din declarația martorului C.G.A. rezultă că inculpatul C.V.O. se întâlnea cu diverse persoane, pe care le aproviziona cu droguri. Aceste aspecte rezultă și din declarația martorului cu identitate protejată P.E., căreia inculpatul i-a vândut două doze de hașiș, primind 100 RON/doză. Din procesele verbale de percheziție domiciliară rezultă că la locul de muncă al inculpatului C.V.O. au fost găsite o pungă din material plastic transparent, conținând o substanță vegetală în stare uscată, de culoare verde-oliv și un fragment de substanță vegetală de culoare brun-roșcat, iar la domiciliul inculpatului au fost găsite și ridicate două pungi din material plastic transparent ce conțin o substanță vegetală în stare uscată, de culoare verde-oliv. Cu ocazia efectuării perchezițiilor, au fost ridicate urme papilare de pe suprafatele exterioare ale pungilor din plastic transparent cu conținut de substanță vegetală de culoare verde-oliv. Din adresa nr. 190353 din 30 septembrie 2011a I.G.P.R.-I.P.J. Neamț - Serviciul criminalistic, rezultă că impresiunile papilare aparțin inculpaților M.V.C. și C.V.O., ceea ce relevă că primul i Ie-a dat celui de-al doilea. Tot cu ocazia percheziției domiciliare, a fost ridicat un bilet pe care este înscrisă evidența sumelor de bani predate de C.V.O. lui M.V.C. și din care rezultă că a fost predată suma de 3.200 RON. Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpați rezultă că inculpații P.V. și P.A.C. se aprovizionau cu droguri de la inculpatul C.V.O., iar din procesul verbal de prindere în flagrant rezultă că inculpații P.V. și P.A.C., împreună cu M.C.A. au fost surprinși având asupra lor drogurile achiziționate de la inculpatul C.V.O. Din rapoartele de constatare tehnico-științifică ale Laboratorului de analiză și profil al drogurilor lași, rezultă că probele obținute în urma prinderii în flagrant, a perchezițiilor domiciliare și cele cumpărate de martorul cu identitate protejată sunt constituite din cannabis și rezină de cannabis și pun în evidență Tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă biosintetizată de planta Cannabis. Rezina de cannabis și cannabisul fac parte din Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 cu modificările și completările ulterioare și reprezintă drog de risc. Toate aceste probe au fost însușite de inculpați și se coroborează cu recunoașterile lor în faza de cercetare judecătorească. Faptele săvârșite de inculpați, astfel cum au fost descrise și dovedite, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpatul C.V.O., trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpatul M.V.C., trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpatul P.V. și trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpatul P.A.C. La individualizarea pedepsei pentru fiecare infracțiune săvârșită de inculpați, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute în art. 72 C. pen., respectiv dispozițiile Părții Generale a C. pen., limitele de pedeapsă fixate în Partea Specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana fiecărui inculpat și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Sub aspectul limitelor de pedeapsă, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., acestea au fost scăzute cu o treime. Gradul de pericol social al faptelor săvârșite rezultă din modul și mijloacele săvârșirii lor, din împrejurările în care au fost săvârșite, scopul urmărit, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce și din persoana și conduita fiecărui făptuitor. Inculpatul M.V.C. i-a predat inculpatului C.V.O. o cantitate de droguri, înțelegerea dintre cei doi fiind ca inculpatul C.V.O. să le vândă și să-i predea banii obținuți lui M.V.C., iar o parte din droguri să o folosească pentru consum. C.V.O. a vândut drogurile mai multor persoane, inclusiv inculpaților P.V. și P.A.C., din vânzarea acestora obținând suma de 3.200 RON. Toți inculpații au deținut droguri în vederea consumului propriu. Inculpatul C.V.O. are vârsta de 27 de ani, studii școală profesională, este dispecer taxi, nu posedă antecedente penale și a avut o poziție procesuală sinceră, contribuind la stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor cauzei. Inculpatul M.V.C. are vârsta de 28 de ani, studii 11 clase, este ospătar, necăsătorit, are un copil minor în întreținere, nu posedă antecedente penale, inițial a avut o poziție procesuală nesinceră, încercând să zădărnicească aflarea adevărului (spre deosebire de inculpatul C.), iar ulterior, după finalizarea urmăririi penale, a recunoscut săvârșirea faptelor. Inculpatul P.V. are vârsta de 20 de ani, este student, nu este căsătorit, nu posedă antecedente penale și a avut o poziție procesuală sinceră, contribuind la stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor cauzei. Inculpatul P.A.C. are vârsta de 19 de ani, este student, nu este căsătorit, nu posedă antecedente penale și a avut o poziție procesuală sinceră, contribuind la stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor cauzei. Luată în considerare în întregul său, conduita fiecărui inculpat înainte de săvârșirea faptelor, caracterizează favorabil persoana lor, pentru a fi considerată circumstanță atenuantă, în sensul art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. Având în vedere cele ce preced, inculpatul C.V.O. a fost condamnat la pedepsele de 1 an, respectiv 2 luni închisoare, inculpatul M.V.C. la pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare, respectiv 3 luni închisoare, iar inculpații P.V. și P.A.C. la pedepsele de 6 luni, respectiv o lună închisoare. Aceste pedepse sunt pe măsura tulburării pe care faptele au produs-o în mediul social și pot asigura scopul prevăzut în art. 52 C. pen. Pedepsele astfel stabilite au fost contopite după regulile înscrise în art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., infracțiunile fiind săvârșite de inculpați înainte de a fi condamnați definitiv pentru vreuna dintre ele. Ca urmare a condamnării la pedeapsa închisorii, s-a aplicat și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-ll-a și b C. pen., pe durata prevăzută în art. 71 alin. (2) C. pen. Pentru interzicerea drepturilor civile, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite, gradul de pericol social al acestora, circumstanțele personale ale inculpaților, precum și pedeapsa principală aplicată duc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a-ll-a și b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat. Luând în considerare și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța a aprecia că interzicerea exercițiului acestor drepturi este necesară pentru asigurarea unui scop legitim, respectiv desfășurarea instrucției penale, măsură care este necesară într-o societate democratică. De asemenea, luând în considerare natura și durata pedepsei principale aplicate, instanța a apreciat că interzicerea acestor drepturi este proporțională cu situația care a determinat-o. În ceea ce-i privește pe inculpații P.V. și P.A.C., ținând seama de situația lor familială și profesională, de contribuția lor la săvârșirea faptelor, de atitudinea constant sinceră pe care au avut-o și de regretul manifestat, Tribunalul a considerat că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea ei efectivă. Cum pedeapsa rezultantă nu depășește doi ani închisoare, iar inculpații nu au antecedente penale, sunt întrunite cerințele art. 81 C. pen., pentru a se dispune suspendarea condiționată, pe termenul de încercare ce a fost stabilit potrivit dispozițiilor art. 82 C. pen. Ca urmare a suspendării condiționate a executării pedepsei principale, s-a dispus și suspendarea condiționată a executării pedepsei accesorii. S-a atras atenția inculpaților P.V. și P.A.C. asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind posibilitatea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei. Contrar susținerilor inculpaților C.V.O. și M.V.C., având în vedere contribuția acestora la săvârșirea faptelor, iar pentru inculpatul M.V.C. și atitudinea sa procesuală inițială, Tribunalul a considerat că scopul pedepselor aplicate lor nu poate fi atins chiar fără executarea efectivă sau prin impunerea unei supravegheri. În baza art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, s-a luat față de inculpați măsura confiscării speciale a drogurilor și a sumelor de bani obținute din vânzarea acestora. În ceea ce privește măsura arestării preventive a inculpaților C.V.O. și M.V.C., Tribunalul a reținut că prin prezenta hotărâre au fost condamnați la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unor infracțiuni privind traficul de droguri. Astfel, există o hotărâre de condamnare a inculpaților în primă instanță, motiv pentru care, în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive. Timpul reținerii și arestării preventive a fost scăzut din durata pedepsei aplicate. Ca o consecință a condamnării lor, în baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., inculpații au fost obligați să plătească statului cheltuielile judiciare avansate. Împotriva sentinței au declarat apel în termenul legal apelanții inculpați C.V.O. și M.V.C. În motivarea apelului, inculpații au criticat modalitatea de executare a pedepselor, apreciind că pot beneficia de dispozițiile art. 81 C. pen., având în vedere că au recunoscut săvârșirea faptelor, nu au antecedente penale, contribuția la săvârșirea faptei este una foarte mică, are un copil minor în întreținere - inculpatul M.V.C., este consumator, împrejurare în care, procurându-și droguri pentru consum a ajuns și să distribuie, a înțeles gravitatea faptelor și a avut un rol activ în aflarea adevărului - inculpatul C.V.O. În considerarea acestor susțineri apelanții au solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și suspendarea condiționată a executării pedepselor. Prin decizia penală nr. 3 din 10 ianuarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații C.V.O. și M.V.C. împotriva sentinței penale nr. 127/P din data de 16 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Neamț. În baza art. 383 alin. 1 1 C. proc. pen., cu art. 350 C. proc. pen. s-a menținut arestarea preventivă a apelanților-in cui păți. În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen., s-a dedus în continuare din pedepsele principale rezultante aplicate apelanților-inculpați perioadele executate prin arest preventiv, începând cu data pronunțării sentinței penale apelate, respectiv de la data de 16 noiembrie 2011, la zi. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că apelurile inculpaților sunt nefondate. Curtea de apel a considerat că în cauză s-a dat eficiență dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, stabilindu-se că faptele inculpatului C.V.O., care în luna septembrie 2011, în baza aceleași rezoluții infracționale a oferit, în mod repetat, spre comercializare droguri de risc la diferiți consumatori și a deținut droguri de risc pentru consum propriu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. De asemenea, faptele inculpatului M.V.C., care în luna septembrie 2011, în baza aceleași rezoluții infracționale i-a predat de două ori inculpatului C.V.O., prima dată două bucăți de hașiș cântărind aproximativ 200 grame și trei pungi mari cu cannabis, având aceeași greutate, iar a doua oară o bucată de hașiș cântărind în jur de 30 de grame, cu scopul ca acesta din urmă să le comercializeze și să-i remită banii rezultați din vânzare și care în cursul anului 2011, în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale, a deținut droguri de risc pentru consum propriu întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. S-a arătat că prin declarațiile date în fața instanței, inculpații au recunoscut și regretat faptele comise, solicitând ca judecata cauzei să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. În consecință, probele administrate pe parcursul procesului penal dovedesc dincolo de orice dubiu că inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați de instanța de fond. Sub aspectul individualizării pedepselor principale aplicate inculpaților, pentru faptele comise, precum și a modalității de executare a acestora, s-a arătat că prima instanță a făcut o corectă adecvare a criteriilor prevăzute în art. 72 C. pen., dând relevanță gradului de pericol social în concret al faptelor comise rezultând din consecințele nefaste ale traficului de droguri pentru sănătatea persoanelor consumatoare de droguri, circumstanțelor reale în care aceștia le-au săvârșit, (inculpatul M.V.C. i-a predat inculpatului C.V.O. o cantitate de droguri, înțelegerea dintre cei doi fiind ca inculpatul C.V.O. să le vândă și să-i predea banii obținuți lui M.V.C., iar o parte din droguri să o folosească pentru consum, C.V.O. a vândut drogurile mai multor persoane, din vânzarea acestora obținând suma de 3.200 RON) și urmările produse ca și consecință a săvârșirii acestor infracțiuni (starea de pericol pentru sănătatea publică), precum și circumstanțelor personale ale inculpaților, care nu au antecedente penale și au avut o bună conduită înainte de săvârșirea faptelor, instanța de fond reținând în favoarea inculpaților, dispozițiile art. 320 1 , care reglementează judecata în cazul recunoașterii vinovăției și circumstanțele atenuate prev. de art. 74 lit. a) și a coborât pedepsele sub minimul special, redus cu o treime. S-a arătat că atitudinea de recunoaștere a inculpaților manifestată în cursul procesului penal nu constituie o împrejurare suficientă doar prin ea însăși care să justifice reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. c) C. pen., producând deja efecte favorabile acestora prin reținerea prevederilor art. 320 1 C. proc. pen. a căror aplicare a condus la reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime. Curtea de apel a apreciat că pedeapsa principală aplicată în cuantum de 1 an închisoare - inculpatul C.V.O. și 1 an și 6 luni închisoare - M.V.C. pentru infracțiunile comise, în regim privativ de libertate, sunt singurele în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate și cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpaților față de comiterea de infracțiuni și resocializarea lor viitoare pozitivă. Instanța de apel a arătat că nu poate avea în vedere critica formulată de inculpați cu privire la greșita individualizare a executării pedepsei principale aplicate, întrucât, în cauză, prima instanță a apreciat în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor, cărora Ie-a dat eficiență în mod concret, în funcție atât de împrejurările faptice, cât și de cele privind persoana inculpaților, respectând prin cuantumul stabilit și modalitatea de executare, o reflectare justă între gravitatea faptelor comise și profilul socio-moral și de personalitate al inculpaților, așa încât nu se impune suspendarea condiționată a executării pedepselor, întrucât ar fi excesiv în raport cu aspectele concrete ale cauzei și ar afecta scopul acestora. Infracțiunea de trafic de droguri de risc aduce atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv sănătatea persoanei, reprezentând, totodată, una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate, cu impact social deosebit iar aplicarea unor pedepse foarte blânde, fără executare, ar echivala cu încurajarea tacită a inculpaților și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și, în plus, asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional, și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii. Criminalitatea ce ține de traficul de droguri atentează la sănătatea și viața celor cărora li se creează dependența, astfel încât pericolul social al acestor infracțiuni este unul real și deosebit de ridicat, așa încât sancționarea trebuie să fie exemplară. Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs inculpatul M.V.C., cu privire la individualizarea pedepsei, atât în ce privește cuantumul acesteia, cât și cu privire la modalitatea de executare. A solicitat reducerea pedepsei și suspendarea sub supraveghere a acesteia. Recursul declarat nu este fondat. Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că inculpatul M.V.C. a fost trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. S-a reținut în sarcina acestuia că în luna septembrie 2011, în baza aceleași rezoluții infracționale i-a predat de două ori inculpatului C.V.O., prima dată două bucăți de hașiș cântărind aproximativ 200 grame și trei pungi mari cu cannabis, având aceeași greutate, iar a doua oară o bucată de hașiș cântărind în jur de 30 de grame, cu scopul ca acesta din urmă să le comercializeze și să-i remită banii rezultați din vânzare. Totodată, în cursul aceluiași an, în mod repetat și în baza aceleași rezoluții infracționale, a deținut droguri de risc pentru consum propriu. Important de reținut este faptul că inculpatul M.V.C. este cel care a introdus drogurile în țară, când, în cursul lunii septembrie 2011, a revenit din Spania și s-a întâlnit cu inculpatul C.V.O., cu care obișnuia să consume hașiș și cannabis în fața blocului sau în mașina sa. Cu această ocazie, inculpatul M.V.C. i-a propus să câștige bani din comercializarea unor droguri pe care Ie-a adus în țară. Inculpatul C.V.O. a fost de acord, așa că inculpatul M.V.C. i-a dat două bucăți de hașiș, învelite în folie de plastic, în greutate de aproximativ 200 grame și trei pungi mai mari cu cannabis având aproximativ aceeași greutate. Inculpatul C.V.O. a început imediat o activitate intensă de comercializare a drogurilor primite de la inculpatul M.V.C. către diverși consumatori de pe raza municipiului Roman și a localităților învecinate, fiind de notorietate printre aceștia din urmă faptul că inculpatul C.V.O. vindea hașiș chiar la locul său de muncă, respectiv S.C. „T.D. " S.R.L., unde acesta lucra ca dispecer taxi. Inculpatul M.V.C. a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa și a solicitat ca judecata cauzei să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Față de materialul probator administrat în cauză, coroborat cu declarația de recunoaștere a inculpatului, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția inculpatului au fost corect stabilite de instanța de apel, iar pedeapsa aplicată este just individualizată, în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. La aplicarea pedepsei s-a avut în vedere pericolul social deosebit al infracțiunilor săvârșite, valorile sociale ocrotite de legea penală, respectiv sănătatea persoanei și impactul unor astfel de fapte asupra populației, dar și de datele care caracterizează persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut săvârșirea infracțiunilor. Toate aceste aspecte au fost avute în vedere de instanța de apel la cuantificarea pedepselor aplicate inculpatului, pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare, răspunzând cerințelor legale, fiind o replică socială adecvată pericolului social concret al faptelor și făptuitorului, și singura în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și preventiv ale acesteia în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni. Potrivit dispozițiilor art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul acesteia fiind prevenirea de noi infracțiuni, iar prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. În cauza de față, pedeapsa aplicată inculpatului M.V.C. este just individualizată și în raport de dispozițiile art. 52 C. pen., scopul acesteia putând fi atins doar prin executarea pedepsei. Față de cele menționate, Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat este nefondat, iar în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. urmează a fi respins. În temeiul art. 88 C. pen. se va deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, reținerea și arestarea preventivă la zi. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat. PENTRU