ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1786/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 479 din 19 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 4173/30/2009, în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000 a condamnat inculpatul D.M.I., la o pedeapsă de 3 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc. În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a doua și lit. b) C. pen. a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei închisorii. În temeiul art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore din data de 10 septembrie 2008, ora 14 30 până în data de 11 septembrie 2008, ora 14 30 . În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 99 și 109 C. pen., a condamnat inculpatul L.D.F., la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc. În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 99 și 109 C. pen. a condamnat inculpatul L.D.F. la o pedeapsă de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc.

pentru consum propriu, fără drept. În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul L.D.F. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare. În baza art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei închisorii. În temeiul art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore din data de 10 septembrie 2008, ora 18 00 până în data de 11 septembrie 2008, ora 18 00 . S-a constatat că probele conținând substanța psihotropă au fost consumate în procesul analizelor chimice de laborator. În baza art. 191 alin. (1), (2) C. proc.

pen. a obligat fiecare dintre inculpați la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli judiciare avansate de stat. A dispus plata sumei de 200 de RON din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Timiș, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpatul D.. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: Prin rechizitoriul nr. 78/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism -Serviciul Teritorial Timișoara, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș sub număr unic de Dosar 4173/30/2009, la data de 29 iunie 2009, au fost trimiși în judecată inculpații: D.M.I.

trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 14 lit. c) din aceeași lege și L.D.F., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 99 și urm. din C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen. În fapt, s-a arătat că în urma activităților de investigare efectuate pe linia prevenirii și combaterii traficului de droguri, organele de poliție din cadrul B.C.C.O. Timișoara, au stabilit că D.M.I. și L.D.F., se ocupă consumul și traficul de substanțe stupefiante de risc. Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit că în noaptea de 6-7 septembrie 2008, la ora 02:00, minorii S.I.S.

(17 ani) și W.L. (14 ani), însoțiți de numitul N.A.L., s-au deplasat în Piața U. din mun. Timișoara. Aici, aceștia au fost sunați de către înv. D.M.I., care le-a spus că este ziua lui de naștere și le-a cerut să îl aștepte ca să le ofere băuturi. în fața localului M. din zona menționată, tinerii s-au întâlnit cu D.M.I., care a venit cu un taxi, în care se afla și înv. L.D.F.. în autoturism, D.M.I. a primit de la L.D.F. o bucată de staniol, în care se afla canabis sub formă de fragmente vegetale, apoi a coborât din mașină și s-a apropiat de minori, cărora le-a cerut să îi predea telefoanele celulare. Inițial aceștia nu au vrut însă la insistențele inculpatului, minorii i-au predat aparatele după ce și-au scos cartelele SIM, iar D.M.I.

le-a dat ca și garanție pentru restituirea aparatelor, o bucată de staniol cu canabis, primită de la celălalt coinculpat. După cele întâmplate mai sus, minorii s-au deplasat la P.M.T. Secția 1 de Poliție, unde au relatat faptele și au predat stupefiantele. în urma testării fragmentelor vegetale s-a constatat că acestea conțineau canabis, în greutate de 4,5 grame. Sesizate despre faptul că cei doi inculpați au distribuit droguri în mun. Timișoara, organele de urmărire penală din cadrul D.I.I.C.O.T- Biroul Teritorial Timiș și B.C.C.O. Timișoara au efectuat cercetări pentru prinderea și tragerea la răspundere penală acestora astfel, că la data de 10 septembrie 2008, inc. minor L.D.F. a fost prins în flagrant în timp ce deținea cantitatea de 2 grame de canabis.

Stupefiantele ridicate în condițiile de mai sus, au fost supuse unei constatări tehnico-științifice. Potrivit raportului 1054324 din 01 octombrie 2008, emis de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul B.C.C.O. Cluj Napoca, probele ridicate de la "D.M.I. și L.D.F., conțin 3,6 grame de canabis și 0,5 grame de canabis. Audiat despre săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și deținere de droguri de risc pentru consumul propriu, inculpatul L.D.F. a arătat că este consumator ocazional de canabis. Inculpatul nu a recunoscut că la data de 6-7 septembrie 2008 i-a distribuit droguri inc. D.M.I., precizând că i-a indicat acestuia un loc în care se aflau ascunse stupefiante, culese anterior de pe un câmp de lângă localitatea L.. Inculpatul D.M.I., cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, a recunoscut săvârșirea acesteia.

Inculpatul a arătat că la data de 06 septembrie 2008, a primit de la L.D.F. un pachet în care se aflau droguri, pe care apoi l-a predat minorilor S.I.S. și W.L.. Faptele inculpaților D.M.I. și L.D.F. au fost stabilite prin următoarele probe: . 1.Declarațiile minorilor S.I.S.,W.L. și N.A.L.. Aceștia au arătat că la data de 6-7 septembrie 2008 s-au întâlnit cu cei doi inculpați și de la D.M.I. au primit un pachet în care se aflau stupefiante. După aceasta cei trei s-au deplasat la Secția 1 de poliție, unde au predat drogurile și au relatat incidentul avut cu inc. D.M.I.. 2. Procesul verbal încheiat de organele de poliție din cadrul PMT Secția 1 de Poliție, din care rezultă că la data de 07 septembrie 2008, S.I.S., W.L.

și N.A.L. au predat stupefiante despre care au relatat că le-au primit de la inc. D.M.I. zis „D." . 3. Procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, din data de 10 septembrie 2008, potrivit căruia inc. L.D.F. a fost prins cu stupefiante, pe care le deținea pentru consum. 4.Discuțiile purtate în mediul ambiental între inc.D.M.I. și S.I.S. și W.L., au fost interceptate în baza ordonanței provizorii nr. 105//D/P/P2008, din data de 08 septembrie 2008, confirmată prin încheierea din 16 septembrie 2008 a Tribunalului Timiș, Dosar 137/2008.în timpul întâlnirii inculpatul a făcut referire la stupefiante,folosindu-se de sintagma „unde-i mortu?" sau „iarbă". 5.Minora de 16 ani S.H.I., a declarat că în vara anului 2008, de mai multe ori a primit droguri de risc de la L.D.F..

Martora împreună cu inc. D.M.I. au arătat că la unele din activitățile de distribuire a stupefiantelor, L.D.F. a fost însoțit de prietena sa, numita A.A.M.. Audiată în calitate de învinuit, A.A.M. a arătat că a auzit că inc. L.D.F. consumă droguri, precizând că nu a văzut niciodată stupefiante asupra acestuia. învinuita a confirmat că minora S.H.I. a consumat droguri fără să poată indica proveniența stupefiantelor. 6. L.D.F. a fost supus unui examen psihiatric și potrivit raportului de expertiză medico-legală 1130 din 28 aprilie 2009 emis de I.M.L. Timișoara, acesta a avut discernământ integru raportat la fapta comisă. La data de 10 septembrie 2008, D.M.I. și L.D.F. au fost reținuți pentru o perioadă de 24 de ore.

La aceeași dată s-a dispus față de D.M.I. și L.D.F., punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Potrivit fișei cazier, D.M.I. și L.D.F. I.nu au antecedente penale. În temeiul art. 118 lit. f) din C. pen. și art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a solicitat instanței confiscarea drogurilor ridicate cu ocazia cercetărilor și rămase în urma examenelor de laborator (3,6 grame de canabis și 0,5 grame de canabis) Substanțele stupefiante se află la I.G.P.R Direcția de cazier judiciar și evidență operativă, urmând ca potrivit art. 18 din Legea nr. 143/2000, să se procedeze la distrugerea drogurilor cu păstrarea de contraprobe.

S-a menționat în rechizitoriu că față de inculpații L.D.F. și D.M.I., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie în formă calificată prev. de art. 211 alin. (1) și lit. b),c) C. pen., sunt aplicabile prevederile art. 10 lit. d) C. proc. pen., deoarece nu sunt întrunite elementele laturii obiective ale infracțiunii. în urma administrării probatoriului nu s-a putut stabili cu certitudine că minorii W.L. și S.I.S. au predat telefoanele ca urmare a constrângerilor săvârșite de învinuit. S-a mai menționat că față de numita A.A.M., cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de risc și deținere de droguri în vederea consumului prev. de art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, sunt aplicabile prevederile art. 10 lit. d) C. proc.

pen., deoarece nu s-a putut proba cu "certitudine că învinuita a distribuit și deținut stupefiante în vederea consumului. Prezentarea materialului de urmărire penală s-a efectuat față de cei doi inculpați la data de 09 iunie 2009. În drept, s-a arătat că fapta inculpatului L.D.F., care la data de 6-7 septembrie 2008 i-a predat droguri de risc inc. D.M.I., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Fapta aceluiași inculpat de a deține pentru consum droguri de risc, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere de droguri de risc în vederea consumului, prev. art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Fapta inculpatului D.M.I., care la data de 6-7 septembrie 2008 a distribuit droguri de risc minorilor W.L. și S.I.S., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000. Analizând mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală și cu ocazia cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut aceeași situație de fapt ca cea expusă în rechizitoriu. Din procesul verbal de sesizare încheiat la data de 07 septembrie 2008 de lucrători din cadrul B.C.C.O. Timișoara, Compartimentul Antidrog rezultă că în data de 07 septembrie 2008, în jurul orei 05 00 , la sediul secției 1 de poliție din Timișoara s-au prezentat numiții W.L., S.I.S.

și N.A.L., care au predat o bucată de staniol în care se aflau aproximativ 5 grame de fragmente vegetale, de culoare verde-olive, susceptibil a fi cannabis. în urma verificărilor s-a stabilit că fragmentele vegetale le au de la numitul D.M.I., care în data de 07 septembrie 2008, în jurul orei 02 00 , în timp ce se aflau în fața barului, le-a dat fragmentele vegetale respective, învelite în staniol, luându-le două telefoane mobile, spunând că o să returneze telefoanele mobile a doua zi, în schimbul fragmentelor vegetale. În urma cântăririi s-a constatat că este vorba de cantitatea de 4,5 grame cu tot cu ambalaj. În urma testului preliminar s-a observat prezența tetrahidrocannabinolului (THC), substanță înscrisă în tabelul 3 anexă la Legea 143/2000.

Predarea substanței de către cei 3 tineri a fost confirmată și de agentul de poliție F.G. din cadrul P.M.T.-Secția 1 Poliție în procesul verbal încheiat la data de 07 septembrie 2008, acesta precizând că a sesizat B.C.C.O. Timișoara, care a preluat substanța vegetală și pe cele 3 persoane. În declarația dată la data de 08 septembrie 2008 de către martorul ocular W.L. (în vârstă de 14 ani și 7 luni la data luării declarației), declarație dată în prezența mamei sale W.C., acesta a precizat următoarele: în data de 07 septembrie 2008 se afla împreună cu prietenii săi I. și A.. În jurul orei 02 00 , în fața barului M., a fost sunat pe telefonul mobil de numitul D., care i-a spus să-l aștepte pe colț la M. ca să bea un suc.

D. a ajuns în 10 minute cu un taximetru și mai era însoțit de doi prieteni. Numai D. a coborât din taxi, iar pe unul dintre însoțitorii acestuia martorul l-a recunoscut ca fiind Do. Însoțitorii lui D. au plecat mai departe cu taximetrul. D. a discutat cu martorul iar la un moment dat i-a cerut acestuia să îi dea telefonul mobil, că dacă nu îi dă telefonul îl va bate. D. i-a dat martorului în schimbul telefonului niște fragmente vegetale învelite în staniol despre care i-a spus că sunt droguri, urmând ca la ora 12 00 să-i înapoieze telefonul iar martorul să-i dea înapoi drogurile. Martorul a declarat că s-a simțit amenințat de atitudinea lui D., în aceste condiții fiind de acord cu predarea telefonului personal și primirea drogurilor.

înainte de a preda telefonul, D. l-a lăsat să scoată cartela sim. A menționat că era vorba de un telefon marca Nokia 7500 prismo, de culoare neagră. După fotografie l-a recunoscut pe D. ca fiind D.M.I.. După câteva ore de la efectuarea schimbului, martorul l-a sunat pe numitul Do., căruia i-a cerut să-i restituie telefonul, însă acesta i-a spus că l-a cumpărat și i-a dat de înțeles că nu îl va mai restitui. Pentru acest motiv, s-a prezentat la Secția 1 de Poliție, unde a relatat cele întâmplate și a predat drogurile. În data de 09 septembrie 2008, martorul a recunoscut de pe fotografie pe numitul Do. în persoana numitului L.D.F. Aceeași situație de fapt a fost relatată și de martorul ocular S.I.S., în vârstă de 17 ani și două luni la data audierii, audiere care a avut loc în prezența mamei sale.

Și acesta a declarat că i s-a luat telefonul mobil de către D., identificat de martor după fotografie ca fiind numitul D.M.I.. Martorul a confirmat că în taximetrul cu care venise D. se mai afla și Do., identificat de martor după fotografie ca fiind numitul L.D.F. Martorul ocular N.A.L., în vârstă de 15 ani la data audierii, a confirmat aceeași situația de fapt relatată de ceilalți doi martori: prezența numitului D.; faptul că acesta era însoțit de numitul Do.; solicitarea telefoanelor mobile de la martorii W. și S. de către D., sub amenințarea cu violența; primirea de. la D., în schimbul celor două telefoane, a unui pachet învelit în staniol despre care D. le-a spus că ar conține 10 grame de droguri, pe care le are de la Do.; precizează că este vorba de două telefoane mobile: unul marca Nokia și celălalt marca Sony Ericson, fără cartelele sirii, care au fost scoase de deținători anterior predării către D.. Martorul B.I.

a fost audiat în data de 30 septembrie 2008 și a precizat că, cu două-trei săptămâni înaintea audierii, inculpatul D.M.I. a venit în incinta magazinului de telefoane mobile Mob. de lângă piața A. din Timișoara, oferindu-i martorului spre vânzare un telefon mobil marca Sony Ericsson și un telefon mobil marca Nokia 7500. Martorul s-a arătat interesat de primul telefon pe care l-a cumpărat cu suma de 50 euro. Telefonul marca Sony Ericsson a fost predat de martor organelor de poliție, care l-au restituit proprietarului S.I.S. în data de 06 octombrie 2008 Cel de al doilea telefon mobil, marca Nokia 7500, a fost ridicat de către organele de poliție în data de 10 septembrie 2008 de la inculpatul L. și restituit proprietarului W.L.

în data de 06 octombrie 2008. În interceptările efectuate în mediu ambiental și redate în procesul verbal din dosarul de urmărire penală, referitoare la discuțiile avute în data de 10 septembrie 2008 de inculpatul D. cu martorii W. și S., inculpatul D. face referire la cele două telefoane mobile luate de la cei doi martori, precizând că le-a amanetat, precum și la droguri, folosind termeni precum „mortu" și „iarbă". Prin aceste discuții se confirmă situația de fapt relatată de cei trei martori menționați anterior. În declarația olografă dată în data de 10 septembrie 2008 inculpatul D. a confirmat întâlnirea pe care a avut-o cu martorii L. și I. în, scopul întâlnirii (predarea drogurilor în schimbul telefoanelor mobile); faptul că drogurile i-au fost procurate de către inculpatul L. de la care obișnuia să cumpere cannabis la prețul de 50 RON gramul.

A precizat că în seara de 06-07 septembrie 2008 s-a înțeles cu D. ca acesta să-i dea 5 grame de cannabis în schimbul unui telefon mobil. A recunoscut că unul dintre telefoanele mobile i l-a dat lui D. în schimbul cannabisului. Cel de-al doilea telefon mobil la vândut în piață cu 50 euro. Inculpatul L. a fost audiat în data de 10 septembrie 2008 recunoscând că în data de 05 septembrie 2008 i-a dat inculpatului D. de 10-12 grame de cannabis în schimbul căreia a primit în data de 07 septembrie 2008 un telefon mobil marca Nokia, despre care D. i-a spus că îl luase de la cei doi băieți cu care se întâlniseră în piața U.. Din raportul de constatare tehnico-științifică nr. 1054342 din 01 octombrie 2008 întocmit de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul D.G.C.C.O.

- Brigada Cluj-Napoca rezultă că fragmentele vegetale (frunze, inflorescențe și semințe), ambalate în foița de staniol, au greutate de 3,6 grame, reprezintă canabis, fiind evidențiată în compoziția acestei probe prezența THC, substanță psihotropă, biosintetizată de planta canabis, ce face parte din tabelul-anexă nr. 3 din Legea nr. 143/2000. Prin urmare, din coroborarea mijloacelor de probă analizate anterior s-a reținut că inculpatul L. a procurat și a pus la dispoziția coinculpatului D. cantitatea de 3,6 grame canabis, în schimbul căreia a primit un telefon mobil. La rândul său, inculpatul D., în data de 07 septembrie 2008, i-a obligat pe martorii minori W. și S., sub amenințarea cu acte de violență, să îi predea două telefoane mobile, dându-le acestora un pachet cu droguri (canabis), conținând cantitatea de 3,6 grame, drept garanție pentru restituirea telefoanelor.

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu modificările și completările ulterioare, „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi". În speță, fapta inculpatului L., minor în vârstă de 17 ani și 10 luni la data comiterii faptei, care în data de 05 septembrie 2008 a procurat și a pus la dispoziția coinculpatului D. cantitatea de 3,6 grame canabis, în schimbul căreia a primit un telefon mobil, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 (în modalitatea procurării, deținerii și livrării cu orice titlu) cu aplicarea art. 99 și 109 C. pen.

Fapta inculpatului D., care în data de 07 septembrie 2008 i-a obligat pe martorii minori W. și S., sub amenințarea cu acte de violență, să îi predea două telefoane mobile, dându-le acestora un pachet cu droguri (canabis), conținând cantitatea de 3,6 grame, drept garanție pentru restituirea telefoanelor, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 (în modalitatea deținerii și a livrării cu orice titlu) cu aplicarea circumstanței agravante legale prevăzută de art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea 143/2000 (drogurile au fost livrate unor minori). Din procesul verbal încheiat în data de 10 septembrie 2008 de agenți de poliție din cadrul B.C.C.O.

Timișoara, Compartimentul Antidrog rezultă că în data de 10 septembrie 2008, în jurul orei 18 00 , cei doi agenți de poliție s-au deplasat în municipiul Timișoara, zona Ș., str.P.R., unde, în fața l-au observat pe inculpatul L.D.F. După declinarea calității și legitimarea inculpatului, acesta a declarat că are asupra sa aproximativ 2 grame de canabis pentru consum propriu, predând polițiștilor o pungă din celofan, ce conținea fragmente vegetale de culoare verde. Fragmentele vegetale au fost predate laboratorului de profil, care în urma cântăririi și analizei a stabilit că este vorba de cantitatea de 0,5 grame canabis. Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu modificările și completările ulterioare, „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc.

pentru consum propriu, fără drept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă". Fapta inculpatului L. care în data de 10 septembrie 2008 a fost surprins având asupra sa cantitatea de 0,5 grame canabis pentru consum propriu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 (în modalitatea deținerii) cu aplicarea art. 99 și 109 C. pen.

La individualizarea pedepselor și a modului de executare instanța de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., și în special următoarele elemente: vârsta celor doi inculpați la data comiterii faptelor (17 ani și 10 luni inculpatul L.; 22 de ani inculpatul D.); implicarea unor minori în activitățile ilicite (cazul inculpatului D. care a obligat doi minori să accepte primirea de droguri); cantitatea de droguri față care a făcut obiectul acțiunilor ilicite ale inculpaților (3,6 grame, respectiv 0,5 grame de canabis); lipsa antecedentelor penale în cazul ambilor inculpați; existența discernământului integru în cazul inculpatului minor L. (conform raportului de expertiză psihiatrico-legală); lipsa unor perspective concrete de reintegrare socială a inculpatului minor L., întrucât factorii care ar fi putut influența pozitiv comportamentul inculpatului (continuarea ședințelor de psihoterapie, stricta supraveghere în cadrul familiei, control psihiatric periodic, valorificarea pozitivă a timpului liber) nu și-au produs efectul în timpul minorității acestuia, astfel încât la data pronunțări soluției, când acesta este deja major (a devenit la major la o lună după comiterea faptei), s-a apreciat că sunt șanse reduse ca reintegrarea în societate să se poată face doar pe baza sprijinului mamei sale și al anturajului (oricum dubios) al acestuia.

Împotriva sentinței penale nr. 479/PI/2010 pronunțată de Tribunalul Timiș a declarat apel inculpatul L.D.F., solicitând în principal, achitarea acestuia iar în subsidiar aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special cu art. 81 sau 86 C. pen. Prin decizia penală nr. 88/A din 5 mai 2011 Curtea de Apel Timișoara, secția penală a respins apelul declarat de inculpatul L.D. apreciind că sentința penală apelată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu starea de fapt și ansamblul probator administrat în cauză. Instanța de apel a reținut că, starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cauză și din care rezultă că inculpatul în noaptea de 6-7 septembrie 2008 a vândut droguri de risc coinculpatului D.M., deținând astfel de substanțe interzise.

În ce privește cuantumul pedepsei și modalitatea de executare, instanța de apel a apreciat că instanța de fond a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepsei raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, modul de comitere a faptei, aspecte care au fost complet și judicios evaluate, pedeapsa fiind orientată spre minimul special prevăzut de lege. Potrivit dispozițiilor art. 52 C. pen. pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului; scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Instanța de apel reține și că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise. în speță, pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului apelant este în măsură să conducă la atingerea acestor deziderate, neputându-se dispune reducerea acestora în condițiile în care este orientată spre minimul special prevăzut de lege și nu există elemente care să poată fi reținute ca circumstanțe atenuante.

Instanța de apel a apreciat că inculpatul a avut reprezentarea semnificației sociale a conduitei sale ilicite, știind că este interzis prin lege procurarea și deținerea substanțelor interzise, cu efect psihotrop, iar raportul de expertiză psihiatrico-legală întocmit în cauză raportat la fapta comisă a avut discernământul integru. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul L.D.F. solicitând casarea hotărârii atacate, reducerea pedepsei în raport de dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen. și schimbarea modalității de executare în sensul aplicării disp.art. 81 C. pen. Analizând recursul declarat prin prisma criticilor invocate se constată că acesta este fondat pentru considerentele care urmează: Instanța reține că, prin declarația dată în fața notarului public din data de 27 martie 2012 inculpatul a solicitat ca judecata să aibe loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și să se realizeze aplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc.

pen.. Având în vedere poziția procesuală a inculpatului exprimată de o manieră neechivocă, se constată că potrivit dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen., coroborate cu art. XI din O.U.G. nr. 121/2011, cererea de aplicare a dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen. formulată cu ocazia judecării recursului declarat de inculpat este admisibilă. Se reține sub acest aspect că potrivit art. XI din O.U.G. nr. 121/2011, în cauzele aflate în curs de judecată, în care cercetarea judecătorească începuse anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen. (introduse prin Legea nr. 202/2010) se aplică în mod corespunzător la primul termen de judecată cu procedura completă, imediat următor intrării în vigoare a O.U.G.

nr. 121/2010. Se are în vedere, totodată, că prin Decizia nr. 1470 din 8 noiembrie 2011, Curtea Constituțională a hotărât că dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen. sunt neconstituționale în măsura în care înlătură aplicarea legii penale mai favorabile, deci în cazul în care nu s-ar permite aplicarea legii penale mai favorabile tuturor situațiilor juridice născute sub imperiul vechii legi și care continuă să fie judecată sub noua lege, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Așa fiind, se constată că în cauza dedusă judecății sunt îndeplinite condițiile art. 320 1 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. XI din O.U.G. 121-2011, instanța de recurs urmând a lua act de poziția procesuală a inculpatului exprimată în declarația dată în fața notarului public din data de 27 martie 2012 și a proceda potrivit dispozițiilor art. 320 7 C. proc.

pen. Aplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen. implică o reducere a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite de o persoană. Atitudinea sinceră și cooperantă a inculpatului precum și elementele de circumstanțiere personală justifică aplicarea unei pedepse penale în cuantum mai redus decât cele aplicate de prima instanță și menținute de instanța de apel. Având în vedere probele administrate și starea de fapt reținută în rechizitoriu coroborată cu împrejurarea că inculpatul a solicitat să fie judecat pe baza acordului de recunoaștere a vinovăției și, față de criteriile reglementate de dispozițiile art. 72 C. pen.

instanța apreciază că, față de natura și gravitatea faptei comise, a circumstanțelor reale de săvârșire a acesteia și a celor personale ale inculpatului, pedeapsa rezultantă de 1 ani și 6 luni închisoare este aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii, astfel după cum acestea sunt reglementate de dispozițiile art. 52 C. pen., contribuind la reeducarea inculpatului, la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale. Față de poziția procesuală a inculpatului se constată că nu mai pot fi primite criticile relative la aprecierea probelor și reținerea stării de fapt. Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 385 15 pct. 12 lit. d) C. proc.

pen., recursul declarat de inculpatul L.D.F. va fi admis, va fî casată decizia recurată și sentința pronunțată la prima instanță numai cu privire la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului. Se va face aplicarea dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen. și se va reduce cuantumul sancțiunii aplicate pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 va reduce pedeapsa de la 2 ani închisoare la 1 an și 6 luni închisoare. Pentru infracțiunea prev.de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 va reduce pedeapsa de la 5 luni închisoare la 4 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare.

Înalta Curte apreciază că scopul pedepsei poate fî atins și fără executarea acesteia în regim privativ de libertate, iar din datele care caracterizează persoana inculpatului se poate desprinde o asemenea concluzie luând în considerare că anterior acesta nu a mai fost condamnat, că ara minor la data săvârșirii faptei, atitudinea sinceră a acestuia. Inculpatul, comițând fapta în circumstanțele anterior menționate, dovedește un comportament ce permite presupunerea că aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei este suficientă pentru a se realiza reeducarea inculpatului și prevenirea comiterii de noi infracțiuni. De aceea în baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni.

Atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen.. În baza art. 71 C. pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev.de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Admite recursul declarat de inculpatul L.D.F. împotriva deciziei penale nr. 88/A din 5 mai 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Casează decizia penală atacată și, în parte, sentința penală nr. 479/PI din 19 octombrie 2010 a Tribunalului Timiș, secția penală, numai în aceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului L.D.F. și, rejudecând: Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului L.D.F. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor după cum urmează: -2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 99 și 109 C. pen. -5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 99 și 109 C. pen.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 99 și 109 C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., de la 2 ani închisoare la 1 an și 6 luni închisoare. Reduce pedeapsa aplicată aceluiași inculpat săvârșirea infracțiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 99 și 109 C. pen., cu aplicarea art. 320 1 C. proc. pen. de la 5 luni închisoare la 4 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. contopește pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an și 6 luni închisoare. În baza art. 81 C. pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 3 ani și 6 luni.

Atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. În baza art. 71 C. pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev.de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2012.