ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 294/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, la data de 26 mai 2000 sub nr. 3463/2000, reclamanta P.Y. a chemat în judecată pe pârâtul C.G.M.B., solicitând instanței prin sentința ce o va pronunța să constate nulitatea absolută a deciziei de trecere în proprietatea statului a spațiilor locative și de comerț din imobilul situat în București, str. Șelari, colț cu str. Gabroveni, respectiv: o prăvălie situată la parter de 27,16 m.p. și un depozit de 17,22 m.p., boxă situată la subsol, corespunzătoare unei cote indivize de 0,82 m.p. teren și un apartament de 2 camere și dependințe în suprafață totală de 52,50 m.p. situat la etajul 5 al imobilului plus cota parte indiviză de 7,74 m.p.

din suprafața totală a imobilului și, în consecință, să se dispună obligarea pârâtului să-i restituie în deplină proprietate și liniștită posesie suprafețele locative și de comerț menționate. La termenul din 23 noiembrie 2000, reclamanta a formulat o cerere completatoare prin care a solicitat să se constate și nulitatea absolută a contractelor de vânzare cumpărare nr. 533 din 30 septembrie 1996 și nr. 2100 din 11 decembrie 1997; la termenul la care a avut loc dezbaterea cauzei pe fond în fața primei instanțe, s-a renunțat la judecarea cererii completatoare, act de dispoziție procesuală de care tribunalul a luat act conform mențiunilor din practicaua sentinței. Prin sentința civilă nr. 195 din 1 martie 2001, Tribunalul București, secția a IV-civilă, a respins cererea de chemare în judecată ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel reclamanta criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin decizia civilă nr. 293/ A din 5 ianuarie 2001, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, a admis apelul formulat de reclamantă, a dispus anularea sentinței apelate și, rejudecând cauza, curtea de apel a respins acțiunea formulată, ca neîntemeiată, apreciindu-se că reclamanta, prin înscrisurile depuse la dosar, nu a făcut dovada că autorii săi erau exceptați de la naționalizare. Împotriva acestei decizii, la 27 iulie 2001 reclamanta a promovat recurs, prevalându-se de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sens în care a dezvoltat critici concrete de nelegalitate fondate pe ipoteza menționată.

Înalta Curte, la termenul din 26 martie 2002, la solicitarea recurentei a dispus suspendarea soluționării cauzei, în temeiul art. 47 din Legea 10/2001 în vederea soluționării notificării formulate de recurentă în temeiul Legii nr. 10/2001 prin care a solicitat restituirea în natură a acelorași imobile cu cele din prezenta cauză. La termenul din 9 decembrie 2005 s-a menținut măsura suspendării soluționării cauzei, după repunerea pe rol a dosarul în vederea verificării subzistenței motivului de suspendare. Ulterior, s-au dispus din nou verificări în vederea constatării stadiului soluționării notificării, astfel că, P.M.B. a înaintat Înaltei Curți adresa nr. 19030 din 21 iulie 2010 prin care a învederat că pentru o parte din imobilele solicitate s-a dispus restituirea în natură prin dispoziția nr. 1105 din 10 iulie 2003 emisă de P.G.M.B.

(spațiile de la parter și subsol), iar pentru o altă parte dintre imobile, s-a emis dispoziția nr. 9677 din 27 februarie 2008 prin care a fost declinată competența de soluționare a notificării în favoarea SC I.C. SA ori SC A. SA. Totodată, Înalta Curte a emis adrese la cele două societăți anterior menționate pentru a se comunica soluția dispusă cu privire la notificarea ce a fost înaintată de P.M.B. spre competentă soluționare. SC A. SA a răspuns acestei solicitări prin adresa de la dosar recurs, învederând instanței faptul că imobilul ce a făcut obiectul notificării nr. 1876 din 9 august 2001 și al dosarului nr. 29243/3/2008 al Tribunalului București a fost restituit reclamantei P.Y. în baza sentinței civile nr. 731din 27 mai 2009 prin procesul verbal încheiat la data de 17 ianuarie 2011 de către B.E.J.

S.D., imobil care, ulterior, a fost vândut de reclamanta P.Y. numitei D.M.I. prin contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr. 1261/2011. Acestei adrese i-au fost atașate: decizia civilă nr. 209/ A din 23 martie 2010 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care a fost respins, ca nefundat, apelul împotriva sentinței civile nr. 731/2009 a Tribunalului București, secția a V-a civilă, prin care s-a dispus restituirea acestui imobil; de asemenea, s-a anexat și o copie a procesului verbal de predare primire din 17 ianuarie 2011 încheiat de B.E.J. S.D. prin care hotărârea judecătorească de restituire a fost executată, iar posesia a fost predată reclamantei; totodată, s-a anexat și o copie a contractului de vânzare cumpărare aut.

sub nr. 1261 din 13 iulie 2011 de B.N.P. A.D. prin care respectivul imobil situat în București, Str. Gabroveni, colț cu str. Șelari (compus din 2 camere de locuit, vestibul și grup sanitar și având o suprafață de 43,17 m.p.) a fost vândut de reclamanta P.Y. numitei D.M.L. Față de cele anterior redate, anume, realizarea dreptului dedus judecății în procedura Legii nr. 10/2001, respectiv, a dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat descris în petitul cererii de chemare în judecată, prin obținerea restituirii în natură potrivit dispoziției nr. 1105 din 10 iulie 2003 emisă de P.G.M.B.

a unei părți din imobil, pe de o parte, iar pe de altă parte, în baza sentinței civile nr. 731/2009 a Tribunalului București, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 209/ A din 23 martie 2010 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Înalta Curte, la termenul de azi, a invocat excepția lipsei de interes al reclamantei în susținerea recursului, dată fiind identitatea de obiect dintre notificare și acțiunea de față, sens în care va decide.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de reclamanta P.Y., împotriva deciziei civile nr. 293/ A din 5 iunie 2001 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, azi, 20 ianuarie 2012,