ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3551/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3551/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Hotărârea primei instanțe
Prin încheierea din 2 iunie 2010,
Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins
cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 lit. e) din Legea 213/1998 și art.
8 alin. (1)din același act normativ, invocată de Direcția Regională de Drumuri
și Poduri Craiova, în cauza având ca obiect contestație în anulare formulată de
această direcție în contradictoriu cu intimatul Consiliul Local Vlădila, prin
Primar.
Pentru a pronunța această încheiere,
Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a reținut,
în esență, următoarele:
La data de 14 aprilie 2010 s-a
înregistrat contestația în anulare formulată de contestatoarea Direcția
Regională de Drumuri și Poduri Craiova împotriva deciziei nr. 498 din 25
februarie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 3523/104/2009,
în contradictoriu cu intimatul Consiliul Local Vlădila, prin Primar.
La termenul din 2 iunie 2010, contestatoarea
a depus o cerere prin care a invocat excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 7 lit. e) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 213/1998
raportat la norma constituțională cuprinsă în art. 44 din Legea fundamentală.
În motivarea cererii, recurenta a
arătat că prin reglementarea lacunară a textelor de lege solicitate a fi supuse
controlului de constituționalitate, se încalcă dreptul de proprietate; în mod
abuziv s-a dispus transferul dreptului de proprietate și s-a modificat regimul
juridic al bunurilor vizate prin transfer, în sensul de a conferi caracter
inalienabil unor bunuri, fără ca hotărârea ce atestă modificarea de regim să
fie susceptibilă a face obiectul controlului de nelegalitate în considerarea
limitelor impuse de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Instanța de fond a reținut că
posibilitatea sesizării Curții Constituționale cu o excepție referitoare la
neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o
lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, ridicată în fața unei instanțe
judecătorești de către una din părți, este condiționată de existența unei
legături între excepția invocată și soluționarea cauzei dedusă judecății,
potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții Constituționale.
În speță, se arată in considerentele
încheierii atacate, textele invocate a fi neconstituționale, respectiv art. 7
lit. e) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, nu au legătură cu
soluționarea cauzei de față, care are ca obiect o contestație în anulare, motiv
pentru care prima instanță a apreciat că se impune a fi respinsă cererea de sesizare
a Curții Constituționale.
Recursul declarat de Direcția
Regională de Drumuri și Poduri Craiova
Împotriva încheierii Curții de apel
Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs, în
termen legal, autoarea excepției de neconstituționalitate, Direcția Regională
de Drumuri și Poduri Craiova.
Reluând integral argumentele pentru
care consideră că textele legale vizate de excepție sunt neconstituționale,
recurenta afirmă că nu există nicio justificare legală pentru ca demersul
procedural să-i fie obstaculat, fiind îndeplinite toate condițiile prevăzute de
art. 29 alin.(1) –(3) din Legea nr. 47/1992.
II. Considerentele Înaltei Curți
asupra recursului
Examinând încheierea atacată prin
prisma recursului declarat, cât și, potrivit art. 304
1
C. proc. civ.,
sub toate aspectele, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Argumente de drept relevante
Prima instanță, verificând îndeplinirea
condițiilor legale de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de
nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 29 alin. (1) –(3) din Legea nr.
47/1992 a stabilit în mod corect că excepția invocată în această etapă
procesuală nu are legătură cu cauza.
Într-adevăr, recurenta a invocat
excepția de neconstituționalitate în cadrul unei contestații în anulare, or,
controlul judecătoresc în această etapă privește numai verificarea hotărârii irevocabile
prin prisma încălcării anumitor norme de procedură ori inadvertențe de ordin
formal, restrictiv, prin prisma motivelor reglementate de art. 317 și art. 318 C.
proc. civ.
Ca urmare, excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 lit. e) și art. 8 alin. (1) din
Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia
nu are legătură cu contestația în anulare cu care este învestită Curtea de apel.
De altfel, pe aceeași linie a
raționamentului, demersul judiciar al recurentei este lipsit de orice
finalitate practică, întrucât, chiar și în ipoteza admiterii excepției de neconstituționalitate
invocate, instanța de judecată nu poate anula hotărârea instanței de recurs.
Temeiul legal al soluției instanței
de recurs
Pentru considerentele expuse, în
temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 se va respinge recursul de față
ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Direcția Regională
de Drumuri și Poduri Craiova împotriva încheierii din 2 iunie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 iulie
2010.