ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 534/2011

Deliberând asupra recursului de față, din actele

și lucrările dosarului, constată următoarele :

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

Suceava, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, la data de 25

ianuarie 2008 cu nr. 461/86/2008, reclamanții H.J. și H.M. au chemat în

judecată pe pârâta SC C.S. SRL Iaslovăț prin care a solicitat obligarea pârâtei

la ridicarea necondiționată a construcțiilor edificate în mod abuziv pe terenul

reclamanților sau să li se permită să ridice ei aceste construcții pe

cheltuiala acesteia și să procedeze, de îndată la redirijarea apei pluviale, prin

modificarea pantei de scurgere a platformei, să le plătească suma de 19200 Euro

până la zi și în continuare câte 1200/lună până la eliberarea terenului,

reprezentând beneficiul nerealizat ca urmare a nefolosirii terenului, teren

ocupat abuziv de pârâtă, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința 535 din 21 aprilie 2008

a Tribunalului Suceava, a fost disjunsă cererea de ridicare a construcțiilor și

obligare la efectuarea lucrărilor necesare pentru redirijarea apelor pluviale,

formulată de reclamanți și a fost anulată ca insuficient timbrată cererea de

obligare a pârâtei la plata daunelor în sumă de 19200 Euro până la zi și în

continuare câte 1200 Euro/lună până la eliberarea terenului.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel reclamanții.

Prin decizia nr. 102 din 15

septembrie 2008 Curtea de Apel Suceava, a admis apelul reclamanților, a desființat

sentința tribunalului, cauza fiind trimisă spre rejudecare.

Dosarul a fost înregistrat la

Tribunalul Suceava sub nr. 7529/86/2008.

Prin sentința nr. 2271 din 14

decembrie 2009, Tribunalul Suceava a respins excepția lipsei calității

procesuale pasive invocată de pârâtă, a admis, în parte, acțiunea

reclamanților, a obligat pârâta să ridice construcțiile constând în alee pavată

cu dale și platformă pentru scurgerea apelor pluviale de pe suprafața de 362 mp

teren situat în municipiul Suceava, proprietate stat, proprietate particulară,

alee betonată, identic cu parcela 2430/3 din C.F. 1742 com. cadastrală

Burdujeni și a respins cererea privind obligarea pârâtei la plata

despăgubirilor civile.

S-a reținut că, în raport de

dispozițiile sentinței civile nr. 2133 din 24 mai 2007 a Judecătoriei Suceava

și de conținutul raportului de expertiză întocmit la dosar, capătul de cerere,

din acțiunea reclamanților având ca obiect - ridicarea construcțiilor - apare

ca întemeiat,. aleea betonată și platforma pentru scurgerea apelor pluviale

fiind de natură a-i

tulbura liniștita posesie a

suprafeței de teren proprietatea reclamanților.

Prima instanță a apreciat că, cererea

reclamanților privind obligarea

societății

pârâte la plata sumei de 19.200 Euro și pe viitor câte 1200 Euro/lună

)

până la eliberarea terenului, este nefondată, reținând - în motivare - că

reclamanții nu au făcut dovada eliberării

autorizației pentru edificarea celor 8

garaje,

așa încât, cerințele pentru antrenarea răspunderii civile delictuale în

privința

pârâtei nu sunt îndeplinite.

Cu privire la

cuantificarea și acordarea cheltuielilor de judecată, instanța a

făcut aplicarea dispozițiilor art.

274 C. proc. civ.

Împotriva acestei sentințe au

promovat apel reclamanții și au arătat că prima instanță a dat o interpretare

eronată a probelor administrate în cauză și o aplicare greșită a normelor

legale care guvernează

răspunderea civilă

delictuală, sens în care, au arătat că, la dosar au produs probe

are au evidențiat: obținerea certificatului de

urbanism pentru edificarea celor 8

garaje,

refuzul administrației locale privind eliberarea autorizației pentru

edificarea garajelor motivat de existența litigiului cu privire la dreptul de

proprietate asupra terenului în litigiu, ofertarea

închirierii garajelor, cuantumul

chiriei ce urma să fie perceput, astfel

încât, prin îndeplinirea și a celorlalte c

erințe

ale răspunderii civile delictuale, cererea formulată - de reclamanți - în

cest sens apare ca întemeiată.

Prin decizia

nr. 49 din 27 mai 2010 Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ

și fiscal, a respins ca nefondat apelul reclamanților.

S-a reținut că

există din partea

societății pârâte o încălcare a d

reptului

de proprietate al reclamanților apelanți în sensul dispozițiile art. 480 C.

civ.

asupra terenului identificat în raportul de expertiza

tehnică-judiciară

întocmit la dosar de

expert M.C.M. (fila 68 dosar fond) respectiv

ocuparea terenului prin

edificarea unei construcții de către societatea pârâtă.

Fapta proprie

a societății pârâte de a încălca dreptul de proprietate al

reclamanților

apelanți, implică, obligarea la repararea prejudiciului sub condiția

îndeplinirii cumulative a cerințelor prevăzute de art. 998 C. civ., însă, în

cauză nu sunt îndeplinite aceste condiții, din probele administrate la dosar nu

rezultă întinderea prejudiciului.

În consecință,

conchide instanța de apel în considerentele deciziei atacate, imposibilitatea

edificării de către reclamanți a celor 8 garaje în vederea

închirierii lor viitoare, datorată

refuzului de eliberare a autorizației de construcție de către administrația

locală pentru considerentele exprimate în

adresa

nr. 382/2008 (fila 22 dosar Tribunal) nu sunt elemente care să reflecte c

ertitudinea

prejudiciului.

Împotriva deciziei reclamanții au

declarat recurs criticând soluția dată în apel sub aspectul netemeiniciei în

ceea ce privește răspunderea civilă delictuală, respectiv caracterul cert al

prejudiciului ce impune repararea pagubelor sub forma despăgubirilor. Invocă ca

temei de drept art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

La termenul de astăzi apărătorul a

preciza că motivul de nelegalitate este art. 304 pct. 8 C. proc. civ.

Analizând cererea de recurs în

raport de prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motive de nelegalitate

invocate de recurent se constată că argumentele folosite în dezvoltarea

motivului de recurs nu pot fi încadrate acestora și nici unui alt motiv de

nelegalitate din cele reglementate în cuprinsul art. 304 C. proc. civ.

Cum aspectele sesizate vizează

aspecte ce țin de stabilirea situației de fapt și de aprecierea dată probelor

ce reprezintă atributul instanțelor anterioare, ele nu pot face obiectul

controlului judiciar în această fază procesuală în care atribuțiile instanței

de recurs sunt limitate strict doar la motivele de nelegalitate.

În considerarea celor ce preced,

Înalta Curte făcând aplicarea art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., va

constata nulitatea cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea cererii de recurs

formulată de reclamanții H.J. și H.M. împotriva deciziei nr. 49 din 27 mai 2010

a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal,

conform art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 8 februarie 2011.