ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 444/2012

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul F.O., în contradictoriu cu pârâtul Comisariatul General al Gărzii Financiare, a solicitat suspendarea executării act administrativ, respectiv, Decizia nr. 1324 din 17 august 2011 emisă de acesta din urmă și anularea acestui act administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că i-a fost acordat preaviz la data de 23 iunie 2011, prin care i s-a adus Ia cunoștință reorganizarea postului pe care îl ocupa și posibilitatea de a participa la concurs pe noile posturi în funcție de îndeplinirea condițiilor.

Reclamantul a mai arătat că, deși a participat la examen fiind declarat admis atât la proba scrisă cât și la interviu, cu toate acestea, reclamantul a susținut că a fost eliberat din funcție, deși efectele reorganizării erau suspendate de către instanță.

În privința cazului bine justificat, reclamantul a susținut ca decizia de eliberare din funcție emisă în condițiile arătate este nelegală, existând o îndoială serioasă în ceea ce privește legalitatea actului administrativ.

Referitor la existența unei pagube iminente, reclamantul a arătat că încearcă un prejudiciu viitor și previzibil, având credite în derulare, privarea de veniturile necesare nevoilor familiale curente și vârstei apropiate de pensionare.

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 415 pronunțată în data de 23 februarie 2011, a respins ca prematură cererea privind anularea deciziei nr. 1324 din 17 august 2011 emisă de Comisariatul General al Gărzii Financiare.

Prin aceeași sentință s-a suspendat provizoriu executarea Deciziei nr. 1324 din 17 august 2011 emisă de Comisariatul General al Gărzii Financiare, până la pronunțarea instanței de fond.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță, a reținut, următoarele:

În ceea ce privește excepția prematurității cererii, instanța a admis-o ca atare, având în vedere că reclamantul nu a primit răspuns la contestația formulată la sediul pârâtei, astfel că nefiind îndeplinit termenul de 30 de zile în care autoritatea administrativă este obligată să răspundă.

În ceea ce privește cererea de suspendare provizorie a executării Deciziei nr. 1324 din 17 august 2011 emisă Comisariatul General al Gărzii Financiare, instanța a apreciat că în cauză este îndeplinită prima condiție a existenței cazului justificat, existând îndoieli serioase privind legalitatea Deciziei nr. 1324 din 17 august 2011. Arată că sunt incidente împrejurări de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ în sensul că reclamantul a participat la examen pentru noua funcție în urma restructurării, fiind declarat admis, atât pentru proba scrisă, cât și pentru proba orală.

Referitor la îndeplinirea celei de-a doua condiții prevăzută de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, instanța a reținut că este îndeplinită având în vedere situația de fapt ce urmează a fi suportată de reclamant, prin diminuarea veniturilor și a nivelului de trai, lipsa de previzibilitate concretă a unui nou loc de muncă față de vârsta sa și lipsa susținerii din alte venituri.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâtul, Comisariatul General al Gărzii Financiare, solicitând admiterea acestuia și modificarea în parte a sentinței atacate în ceea ce privește suspendarea provizorie a Deciziei de eliberare din funcție nr. 1324/2011 și în consecință respingerea acțiunii, ca nefondată.

În motivarea recursului formulat, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul-pârât a susținut în esență că, în mod greșit instanța de fond a apreciat că sunt îndeplinite în cauză, condițiile legale, prevăzute de dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv existența cazului bine justificat cât și prevenirea unei pagube iminente.

Astfel, în ceea ce privește condiția cazului bine justificat, recurentul a susținut că în mod greșit instanța de fond a reținut ca fiind îndeplinită această condiție prin raportare la Sentința civilă nr. 220 din 13 iulie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. 867/44/2011 prin care s-a dispus suspendarea Ordinului președintelui ANAF nr. 2253 din 23 iunie 2011 - ordin care a stat la baza emiterii Deciziei nr. 1324/2011, deși această sentință nu are efecte asupra tuturor angajaților Gărzii Financiare.

Cu privire la îndeplinirea celei de-a doua condiții legale, respectiv prevenirea unei pagube iminente, recurentul-pârât a susținut că, în mod greșit s-a reținut ca fiind îndeplinită și această condiție deși în cauză nu a fost administrată nicio probă care să dovedească această situație.

Examinând cauza de față, în raport de criticile formulate, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile în materia supusă controlului judiciar, Înalta Curte reține incidența în cauză a motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în considerarea argumentelor ce succed:

Suspendarea executării actului administrativ este o operațiune de întrerupere temporară a efectelor acestuia care intervine la cererea părții interesate sau din oficiu.

Această măsură este o măsură de excepție, care se justifică numai dacă actul administrativ conține dispoziții a căror îndeplinire ar produce consecințe greu de reparat sau imposibil de înlăturat, în ipoteza în care actul ar fi ulterior anulat prin hotărâre judecătorească.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond.

Conform art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, modificată, cazurile bine justificate presupun împrejurări legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar paguba iminentă, constă în prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, conform art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004.

Din perspectiva acestor prevederi legale, instanța de control judiciar constată că în mod greșit instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru a se dispune suspendarea executării Deciziei de eliberare din funcție nr. 1324 din 17 august 2011 emisă de recurentul-pârât.

În cauză nu s-a demonstrat nicio aparență evidentă de nelegalitate a deciziei atacate, invocarea soluției pronunțate de Curtea de Apel Galați prin care a fost admisă cererea de suspendare a Ordinului președintelui ANAF nr. 2253 din 23 iunie 2011 prin sentința civilă nr. 220/F din 13 iulie 2011, nu poate reprezenta un argument în dovedirea „cazului bine justificat”, întrucât nu s-a făcut „dovada că aceasta a devenit irevocabilă și nici că reprezintă o practică a instanțelor, existând numeroase alte soluții contrare, în cauze similare.

Nu se poate reține nici îndeplinirea condiției legale privind paguba iminentă, întrucât nu se arată în ce constă această pagubă susținerile intimatului nefiind însoțite de dovezile necesare care să probeze iminența producerii acesteia.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte constată că susținerile recurentului-pârât sunt întemeiate, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi admis, sentința atacată va fi modificată, în sensul că se va respinge cererea reclamantului de suspendare a executării Deciziei de eliberare din funcție nr. 1324 din 17 august 2011, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul declarat de pârâtul Comisariatul General al Gărzii Financiare împotriva Sentinței nr. 415 din 23 februarie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința în sensul că respinge cererea de suspendare, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2012.