ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8280/2011

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față reține

următoarele;

Prin acțiunea înregistrată sub nr.

8107/118/2009 pe rolul Tribunalului Constanța, reclamanții P.N., G.M. și

G.N.S., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor,

au învestit instanța cu acțiunea civilă având ca obiect constatarea în temeiul

art. 2 raportat la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 221/2009, faptul că tatăl și,

respectiv, bunicul lor au fost condamnați prin Sentința penală nr. 598/1949 a

Tribunalului Militar Constanța pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii

sociale prevăzută de art. 209 Partea III C. pen. și art. 16 din Legea nr.

16/1949, iar efectele acesteia au fost înlăturate de drept.

De asemenea, se

solicită să se constate că G.N.S. personal, încetat din viață în anul 2003,

G.C., soția lui, reclamantul G.M. și reclamanta P.N. personal au făcut obiectul

măsurilor penale și administrative cu caracter politic indicate în acțiune.

Totodată, se solicită

obligarea pârâtului la plata sumei de 25.000 euro, echivalent în RON la data

plății efective, cu titlu de daune pentru condamnarea tatălui lor și 15.000

euro sau echivalent în RON la data plății pentru prejudiciul suferit de mama

lor, G.C., care se cuvin și reclamanților ca fii, 15.000 euro sau echivalent în

RON la data plății pentru prejudiciul moral și material suferit de reclamanta

P.N. prin măsurile administrative la care au fost supuși și cheltuieli de

judecată.

Prin precizările

acțiunii, reclamanții au solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de

600.000 euro sau echivalentul în RON la data plății efective, cu titlu de daune

morale, menținând pretențiile pentru suma de 15.000 euro pentru reclamantul

G.M. în nume propriu și de 8.000 euro pentru reclamanta P.N. și ca moștenitori

ai mamei lor, G.C., pentru suma de 15.000 euro, prejudiciu încercat de aceasta.

Prin Sentința civilă

nr. 486 din 5 martie 2010 pronunțată de Tribunalul Constanța s-a admis în parte

acțiunea reclamanților și a fost obligat pârâtul către reclamanți la plata

sumei de 180.000 euro în echivalent în RON la data plății, cu titlu de daune

morale.

Curtea de Apel

Constanța, învestită cu soluționarea apelurilor declarate de reclamanți și de

pârâte, prin Decizia nr. 33 din 26 ianuarie 2011, a respins apelul

reclamanților, a admis apelul pârâților, a schimbat în tot sentința și a

respins acțiunea ca nefondată.

Împotriva deciziei au

declarat recurs reclamanții, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 4, 6, 8 și

9 C. proc. civ.

Înalta Curte, în

conformitate cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ., potrivit cărora instanța

se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură care fac de prisos

cercetarea în fond a pricinii, va respinge recursul ca tardiv declarat pentru

argumentele ce succed:

Termenul de recurs

este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, potrivit dispozițiilor art. 301 C.

proc. civ.

Decizia Curții de

Apel a fost comunicată reclamanților la 17 februarie 2011, astfel cum rezultă

din dovezile de primire și a proceselor-verbale de predare a comunicării

hotărârii.

Reclamanții puteau

exercita calea de atac în termen, calculat potrivit dispozițiilor art. 101

alin. (1) C. proc. civ., până la 7 martie 2011, inclusiv.

Recursul a fost

declarat la 11 martie 2011, conform datei certe existente pe cererea de recurs,

cu încălcarea dispozițiilor art. 301 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv,

recursul declarat de reclamanții P.N., G.M. și G.N.S. împotriva Deciziei nr.

33C din 26 ianuarie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și

familie, litigii de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 noiembrie 2011.