ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1752/2011

Asupra recursului de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin sentința penală nr. 9/F din 31 ianuarie 2011, Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale nr. 43 din 7 iunie 2010 a Curții de Apel Brașov, formulată de petentul L.V. A obligat petentul să plătească statului suma de 225 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele: Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov petentul L.V. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 43 din 10 noiembrie 2010 pronunțată de aceeași instanță, prin care a fost respinsă ca tardivă plângerea petentului împotriva rezoluției din 13 ianuarie 2010 pronunțată în dosarul nr. 1697/P/2010 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov.

S-a mai arătat că potrivit deciziei nr. XVII/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, s-a stabilit că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri judecătorești definitive, pronunțată în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) și b) C. proc. pen. este inadmisibilă. Cum în speță plângerea petiționarului a fost respinsă ca tardivă, potrivit art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a fost aplicată decizia mai sus-menționată și în consecință cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă. Împotriva sentinței penale nr. 9/F din 31 ianuarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, a formulat recurs revizuentul L.V.

Recursul declarat de revizuent este inadmisibil. Examinând actele și lucrările dosarului se constată că prin sentința penală nr. 43/F din 7 iunie 2010 a Curții de Apel Brașov, sentință a cărei revizuire s-a solicitat, s-a dispus respingerea ca tardivă a plângerii formulată de revizuent împotriva rezoluției din data de 13 ianuarie 2010 dată în dosarul nr. 1697/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, menținută prin rezoluția procurorului general din 1 aprilie 2010. Hotărârea instanței de fond a rămas definitivă prin nerecurare. Verificând hotărârea judecătorească se constată totodată că aceasta este pronunțată în procedura prevăzută de prevederile art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc.

pen. Prin decizia nr. XVII/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, a statuat că cererea de revizuire îndreptată împotriva unei hotărâri judecătorești definitive pronunțată în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) și b) C. proc. pen., este inadmisibilă. Pe de altă parte, din analiza dispozițiilor legale ce reglementează această cale extraordinară de atac, rezultă că sunt supuse revizuirii numai acele hotărâri judecătorești prin care a fost soluționat fondul cauzei pronunțându-se o soluție de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal. Hotărârea pronunțată în procedura reglementată de dispozițiile art. 278 1 C. proc.

pen., neconținând o rezolvare a fondului cauzei, în sensul că prin aceasta instanța nu s-a pronunțat asupra raportului juridic procesual penal substanțial și asupra raportului juridic procesual penal principal, nerezolvând vreo acțiune penală și nepronunțând vreuna din soluțiile prevăzute de art. 345 alin (1) din același cod – condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal – nu poate fi supusă revizuirii, nefăcând parte din categoria hotărârilor ce pot fi revizuite. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de revizuent. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul L.V. împotriva sentinței penale nr. 9/F din 31 ianuarie 2011 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 aprilie 2011.