ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3584/2010

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

1

. Circumstanțele

cauzei. Soluțiile pronunțate de instanțele aflate în conflict

Prin cererea adresată Tribunalului

Argeș la data de 21 decembrie 2010, reclamanta G.O. a solicitat, în

contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților, obligarea acesteia la plata sumei de 193.328,44 lei actualizată

cu indicele de inflație, reprezentând contravaloarea despăgubirilor acordate prin

Hotărârea nr. 214 din 28 februarie 2007 a Comisiei județene Argeș pentru aplicarea

Legii nr. 290/2003.

In motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că prin Hotărârea nr. 214 din 28 februarie 2007 a Comisiei județene

Argeș pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 i-au fost acordate despăgubiri în

sumă de 193.328,44 lei pentru bunurile sechestrate, reținute sau rămase în

Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, însă pârâta refuză să le achite

în termenul prevăzut de lege, respectiv un an de la data comunicării hotărârii

comisiei județene sau în tranșe în maximum doi ani.

Prin sentința

civilă nr. 294/CAF din 19 martie 2010, Tribunalul Argeș a

declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, stabilind că în cauză sunt

aplicabile prevederile art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, potrivit cu care

litigiile privind actele emise sau încheiate de autoritățile publice centrale

se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale

curților de apel, reținând că reclamantul a chemat în judecată Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților care este autoritate publică

centrală.

Investită cu soluționarea cauzei,

Curtea de Apel Pitești, la rândul său, prin sentința civilă nr. 226 din 11

decembrie 2009, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea

Tribunalului Argeș.

Pentru a se pronunța astfel, această

instanță a avut în vedere faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, a stabilit, ca soluție de principiu, ca

litigiile având ca obiect obligarea Autorității Naționale pentru Restituirea

Proprietăților la plata sumelor stabilite cu titlu de despăgubiri, prin

hotărâri ale comisiilor județene în aplicarea prevederilor Legii nr. 290/2003

să fie soluționate de tribunal, în raport de prevederile art. 8 alin. (5) și (6)

din Legea 290/2003, coroborate cu art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004.

Totodată, judecătorul fondului a

reținut că, având în vedere faptul că dispozițiile citate, care sunt norme cu

caracter special derogatorii de la dreptul comun în materie - Legea 554/2004,

prevăd competența secției de contencios administrativ, pentru identitate de

rațiune, s-a stabilit aceeași competență și pentru soluționarea acțiunilor

având ca obiect obligarea la plata despăgubirilor acordate în baza Legii nr. 290/2003.

Astfel, a constatat că sunt incidente dispozițiile textului de lege sus

menționat în prezenta cauză.

Curtea de Apel Pitești fiind din nou

învestită cu soluționarea cauzei, la data de 26 mai 2010, prin încheierea din

25 iunie 2010 a constatat existența unui conflict negativ de competență. Drept

urmare a scos cauza de pe rol și a sesizat instanța competentă să soluționeze

conflictul intervenit în soluționarea litigiului dedus judecății.

instanței competente să soluționeze cauza de față

Înalta Curte, constatând îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21 și art. 22 C. proc. civ.,

urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei,

precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Prin cererea de chemare în judecata

reclamanta G.O. a solicitat obligarea pârâtei Autoritatea Națională pentru

Restituirea Proprietăților la plata sumei de 193.328,44 lei, actualizată cu

indicele de inflație, reprezentând contravaloarea despăgubirilor acordate în

temeiul Legii nr. 290/2003 prin Hotărârea nr. 214 din 28 februarie 2007 a

Comisiei județene Argeș.

În conformitate cu prevederile art. 8

alin. (5) din Legea nr. 290/2003, hotărârile Autorității Naționale pentru

Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 sunt

supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în condițiile Legii

contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările

ulterioare.

La alin. (6) din același text de lege

se prevede că hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse căilor de atac

prevăzute de lege.

De altfel, prevederi similare conțin

și Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 290/2003 aprobate prin H.G. nr.

1120/2006, astfel cum au fost modificate prin H.G. nr. 57/2008 - la art. 17

alin. (6), potrivit cărora deciziile vicepreședintelui Autorității Naționale

pentru Restituirea Proprietăților sunt supuse controlului judecătoresc conform

prevederilor legale, putând fi atacate la secția de contencios administrativ a

tribunalului în raza căruia domiciliază reclamantul.

Având în vedere că aceste norme legale

cu caracter special - derogatorii de la dreptul comun în materie, reprezentat

de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 - prevăd competența exclusivă a

secției de contencios administrativ a tribunalului în primă instanță, în ceea

ce privește acțiunile având ca obiect contestarea hotărârilor Autorității

Naționale pentru Restituirea Proprietăților și a deciziilor vicepreședintelui Autorității

Naționale pentru Restituirea Proprietăților, pentru identitate de rațiune,

competența materială este aceeași în privința oricăror acțiuni întemeiate pe

prevederile legii respective.

In raport de considerentele expuse, se

va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția

contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei privind pe reclamanta G.O. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților în favoarea Tribunalului Argeș, secția

de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi

15 iulie 2010.