ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 552/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 552/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cererii de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 18 iunie 2010 pe
rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ
și fiscal, reclamantul B.V.P. a solicitat obligarea Parlamentului României,
prin cei doi reprezentanți, respectiv M.G. - Președintele Senatului și R.A.A. -
Președinta Camerei Deputaților, la trecerea pe ordinea de zi a unui
punct privind aplicarea voinței poporului
exprimat prin rezultatele Referendumului
din data de 22 noiembrie 2009,
în termen de maxim 30 de zile.
In motivarea cererii sale, reclamantul a susținut că,
deși au trecut aproape 7 luni de la validarea rezultatelor referendumului,
pârâtul nu a efectuat nici un demers în sensul respectării voinței cetățenilor
de a reduce la 300 numărul parlamentarilor, nefiind suficientă constituirea
unei Comisii pentru revizuirea Constituției.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul
Parlamentul României a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți
de Casație și Justiție
privind judecarea
cererii reclamantului și excepția inadmisibilității acțiunii, arătând
că
obiectul acesteia este de natură a încălca principiul separației puterilor în
stat.
În temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc.
civ., analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți
de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în ceea
ce privește judecarea pe fond a cererii reclamantului, excepție ridicată prin
întâmpinare de către pârâtul Parlamentul României, Înalta Curte reține
următoarele.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea
nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, „litigiile privind actele
administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene
se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar litigiile
privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice
centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și
fiscal ale curților de apel."
Aceste dispoziții, imperative, structurează
competența specială a instanțelor de contencios administrativ în ceea ce
privește soluționarea în primă instanță a acțiunilor având ca obiect actele
lato
sensu
ale autorităților publice.
Pentru aceste considerente, față de obiectul cererii reclamantului
și având în vedere că pârâtul are calitatea de autoritate publică centrală, în
temeiul dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 raportat la art.
3 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a admite excepția necompetenței sale
materiale și va trimite cauza spre competentă soluționare către Curtea de Apel
București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, admiterea
excepției menționate oprind-o de la a examina admisibilitatea acțiunii
reclamantului, aspect ce urmează a fi soluționat de către instanța competentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite cauza spre competentă soluționare către
Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și
fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 februarie
2011.