ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 552/2011

Asupra cererii de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 18 iunie 2010 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul B.V.P. a solicitat obligarea Parlamentului României, prin cei doi reprezentanți, respectiv M.G. - Președintele Senatului și R.A.A. - Președinta Camerei Deputaților, la trecerea pe ordinea de zi a unui punct privind aplicarea voinței poporului exprimat prin rezultatele Referendumului din data de 22 noiembrie 2009, în termen de maxim 30 de zile. In motivarea cererii sale, reclamantul a susținut că, deși au trecut aproape 7 luni de la validarea rezultatelor referendumului, pârâtul nu a efectuat nici un demers în sensul respectării voinței cetățenilor de a reduce la 300 numărul parlamentarilor, nefiind suficientă constituirea unei Comisii pentru revizuirea Constituției.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâtul Parlamentul României a invocat excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind judecarea cererii reclamantului și excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că obiectul acesteia este de natură a încălca principiul separației puterilor în stat. În temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește judecarea pe fond a cererii reclamantului, excepție ridicată prin întâmpinare de către pârâtul Parlamentul României, Înalta Curte reține următoarele.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel." Aceste dispoziții, imperative, structurează competența specială a instanțelor de contencios administrativ în ceea ce privește soluționarea în primă instanță a acțiunilor având ca obiect actele lato sensu ale autorităților publice. Pentru aceste considerente, față de obiectul cererii reclamantului și având în vedere că pârâtul are calitatea de autoritate publică centrală, în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 3 C. proc.

civ., Înalta Curte urmează a admite excepția necompetenței sale materiale și va trimite cauza spre competentă soluționare către Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, admiterea excepției menționate oprind-o de la a examina admisibilitatea acțiunii reclamantului, aspect ce urmează a fi soluționat de către instanța competentă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Trimite cauza spre competentă soluționare către Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 februarie 2011.