ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3507/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii atacată cu recurs în

prezenta cauză, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 s-a respins

cererea de amânare formulată de G.C., s-a invalidat rezultatul obținut la

concursul de promovare în funcția de execuție din data de 31 mai 2009 a d-lui G.C., judecător la Judecătoria Brașov pentru neîndeplinirea condițiilor de participare

la concurs, ca urmare a respingerii recursului declarat împotriva Hotărârii

plenului CSM nr. 924 din 21 mai 2009 și s-a promovat pe loc d-l judecător L.M.G.

Pentru

a hotărî astfel, Plenul CSM a reținut următoarele considerente:

Prin

Hotărârea nr. 1250 din 09 iulie 2009, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a dispus validarea rezultatelor obținute de candidații care au

participat la concursul pentru promovarea pe loc la Tribunalul Brașov, cu excepția domnului judecător G.C., de la Judecătoria Brașov, pentru care s-a hotărât amânarea validării rezultatului obținut, până la

soluționarea recursului declarat de către acesta împotriva Hotărârii Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 924 din 21 mai 2009.

Domnul

G.C., judecător la Judecătoria Brașov, a formulat în termen legal cerere de

înscriere la concurs pentru promovarea pe loc într-un post de judecător la Tribunalul Brașov.

Prin

Hotărârea nr. 5 din 29 aprilie 2009, Comisia de organizare a concursului de

promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor din data de 31

mai 2009, a respins cererea de înscriere la concurs a recurentului G.C., pentru

lipsa condiției minime de vechime, anterior acesta îndeplinind funcția de

ofițer în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Brașov.

Hotărârea

Comisiei de organizare a fost contestată de G.C., Secția pentru judecători dispunând

prin Hotărârea nr. 335 din 14 mai 2009 respingerea contestației. Ulterior,

recurentul a contestat și Hotărârea Secției pentru judecători, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii respingând contestația formulată, conform

Hotărârii nr. 924 din 21 mai 2009.

Urmare

a recursului declarat de către G.C. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 924 din 21 mai 2009, prin Hotărârea nr. 87 din 25

mai 2009, Comisia de organizare a concursului, în temeiul dispozițiilor art. 29

alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,

republicată, cu modificările și completările ulterioare, a apreciat că

recurentul poate participa la concursul de promovare în funcții de execuție din

data de 31 mai 2009.

In urma

susținerii concursului de promovare G.C. a obținut nota 8,70, clasându-se pe

poziția a 3-a pentru promovarea pe loc la Tribunalul Brașov. Recursul declarat împotriva Hotărârii nr. 924 din 21 mai 2009 a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii, a fost respins ca nefondat, prin decizia

civilă nr. 43 din 13 ianuarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal.

Prin

cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistrat sub nr. 1/1523/1154 din

20 ianuarie 2010, G.C. a solicitat amânarea discutării notei direcției de

specialitate prin care se propune validarea rezultatului obținut de candidatul

următor clasat la concursul de promovare în funcții de execuție din data de 31

mai 2009, întrucât intenționează să formuleze cerere de revizuire împotriva

deciziei nr. 43 din 13 ianuarie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, sens în care, a înaintat instanței

supreme o cerere de motivare și comunicare în regim de urgență a hotărârii.

Dat

fiind caracterul irevocabil al deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție,

prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat de G.C., precum și

faptul că legea prevede expres ca și cauză de suspendare, doar recursul

formulat împotriva hotărârilor plenului care privesc cariera și drepturile

judecătorilor și procurorilor, precum și faptul că petiționarul nu a depus

niciun act din care să reiasă suspendarea executării deciziei Înaltei Curți de

Casație și Justiție, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins ca

neîntemeiată cererea de amânare formulată de către domnul judecător G.C.

Având

în vedere decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii a dispus invalidarea rezultatului obținut de

judecătorul G.C. la concursul de promovare în funcții de execuție din data de

31 mai 2009, pentru neîndeplinirea cumulativă a condițiilor de participare la

concurs.

Împotriva Hotărârii

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 89 din 4 februarie 2010 a

formulat recurs dl. G.C., susținând că, în mod greșit s-a dispus invalidarea

rezultatului pe care l-a obținut la concursul din 31 mai 2009, deoarece pe

rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, se află cererea sa de revizuire împotriva deciziei nr. 43 din 13

ianuarie 2010 a aceleiași instanțe și care s-ar putea finaliza cu desființarea

deciziei atacate (prin care fuseseră menținute hotărârile nr. 5/2009 a Comisiei

de organizare a concursului nr. 335/2009 a Secției pentru judecători și nr. 924

din 21 mai 2009 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii – privind

respingerea cererii sale de înscriere la concurs pentru neîndeplinirea

condiției de vechime).

Intimatul

Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea recursului ca

nefondat și a învederat că la data de 17 iunie 2010 a fost soluționată cererea de

revizuire invocată de recurent, pronunțându-se decizia 3208/2010 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Față de

împrejurarea că existența unei cereri de revizuire în curs de judecată nu

anulează efectele unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, decât

în cazul prevăzut de art. 325 C. proc. civ. - când instanța dispune suspendarea

temporară a executării hotărârii a cărei revizuire se cere - și față de faptul

că la momentul actual cererea a fost deja soluționată, prin respingerea

acesteia, Înalta Curte va respinge recursul formulat în temeiul art. 29 alin. (7)

din Legea nr. 317/2004, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de G.C. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 89 din 4 februarie 2010, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 30 iunie

2010.