ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2236/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2236/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 354 din 30 noiembrie 2010 a Tribunalului Arad, au fost condamnați inculpații: 1. N.I. , la: - 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 320 1 C. proc. pen.; - 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen.; În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea aceea de 2 ani închisoare pe care a sporit-o cu 3 luni închisoare pedeapsa rezultantă fiind de 2 ani și 3 luni închisoare.
În baza art. 83 C. pen. s-a dispus revocarea suspendării condiționata a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 917 din 06 septembrie 2006 a Judecătoriei Miercurea Ciuc și s-a dispus executarea în întregime a acesteia pe lângă pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată în cauză, inculpatul având de executat în total 3 ani și 3 luni. Pe durata și în condițiile stabilite de art. 71 C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și drepturile prevăzute de art. 64 lit. b) C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar in baza art. 88 C. pen.
s-a dedus din durata pedepsei durata reținerii și arestului preventiv din 10 septembrie 2010 la zi. 2. P.I. la: - de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 320 1 C. proc. pen.; Pe durata și în condițiile stabilite de art. 71 C. pen. inculpatului i-a fost interzisă exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și drepturile prevăzute de art. 64 lit. b) C. pen. În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 2 ani închisoare, în baza art. 82 C. pen. s-a stabilit pentru inculpat un termen de încercare de 4 ani iar în baza art. 359 C. proc.
pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate în cazul săvârșirii unei infracțiuni în cursul termenului de încercare. În baza art. 71 alin. ultim C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive din 10 septembrie 2010 până la zi. În baza art. 350 alin. (3) lit. C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului P.I. de sub puterea mandatului de arestare preventivă cu nr. 36 din 11 septembrie 2010 emis de Tribunalul Arad, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 348 C. proc. pen. au fost desființate înscrisurile intitulate diplomă de bacalaureat cu seria S nr. 0357555 eliberată la data de 17 iulie 2005 și foaia matricolă aferentă acesteia și diploma de licență seria E nr. 059563 eliberată cu nr. 522 și foaia matricolă aferentă acesteia. În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata către stat a câte 1000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat. Pentru a se hotărî astfel s-au reținut următoarele: La 16 august 2010, a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad un denunț privind o persoană cu identitatea necunoscută în acel moment, căruia denunțătorul și apropiații acestuia i se adresau cu apelativul „Profesorul",; despre această persoană se știa că era în măsură să obțină diplome false de absolvire a studiilor.
Între denunțător și persoana indicată ca fiind „Profesorul" a intervenit o înțelegere, în sensul ca acesta din urmă să faciliteze obținerea a două diplome false de absolvire a studiilor medii și superioare pentru denunțător, împreună cu foile matricole aferente; pentru aceasta urma ca denunțătorul să beneficieze de o reducere a comisionului intermediarului, plătind doar 1000 Euro , dacă reușea să-i prezinte intermediarului încă alte 10 persoane care ar dori obținerea nelegală a unor astfel de diplome, persoane ce nu au frecventat cursurile liceale ori universitare. Potrivit afirmațiilor „Profesorului", astfel cum rezultă din precizările făcute la denunț, acesta pretindea 1500 Euro pentru a facilita obținerea unei diplome de licență, sumele de bani urmând a fi împărțite de către „Profesor" cu diverse cadre didactice din instituțiile de învățământ care ar emite diplomele false.
De asemenea, din declarațiile persoanelor audiate rezultă că actele au aparența de autenticitate, fiind emise chiar de instituțiile în cauză, respectiv mai multe facultăți, cu specializări diferite, din Brașov și lași - mecanică, silvicultură, științe economice ș.a. În discuția purtată între denunțător și „Profesor" în cursul lunii iulie 2010 s-a stabilit ca în momentul solicitării diplomelor să fie predate „Profesorului" două fotografii tip, executate la intervale de timp și o sumă de bani ca avans, urmând ca după câteva zile „Profesorul" să remită diplomele solicitate, împreună cu foile matricole aferente și să i se achite diferența de bani până la suma totală.
Având în vedere aspectele mai sus menționate, după începerea urmăririi penale a fost autorizată supravegherea operativă a postului telefonic folosit de către „Profesor", prin interceptarea, localizarea și înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate de la și spre acest post telefonic și a fost autorizată folosirea unor investigatori sub acoperire, pentru probarea activității infracționale. De asemenea, în perioada supravegherii operative, s-a stabilit că toate aspectele descrise în denunț se confirmă, inclusiv în privința sumelor de bani solicitate pentru fiecare tip de diplomă, a codurilor ce erau folosite în convorbiri cu referire la tipurile de diplome, respectiv „una mică" pentru o diplomă de bacalaureat și „una mare" pentru o diplomă de licență.
Din conținutul convorbirilor telefonice interceptate, localizate și înregistrate, ca urmare a punerii în aplicare a Autorizației nr. 22, dispusă în dosarul Tribunalului Arad nr. 30/1/2010 la data de 19 august 2010, cu privire la postul telefonic folosit de către „Profesorul", s-a stabilit că persoanele cu care acesta poartă convorbirile telefonice i se adresează cu prenumele „I.", în una din aceste conversații titularul postului telefonic pronunțându-și explicit numele și alte date personale, respectiv, N.I.; prezentându-i-se martorului sub altă identitate fișa de evidență locală cu fotografie a inculpatului N.I., martorul a indicat fără nicio ezitare persoana din fotografia fișei de evidență locală a sus numitului ca fiind bărbatul cu care s-a întâlnit în cursul lunii iulie 2010 și care s-a oferit să obțină în mod nelegal pentru martor diplome false de studii, persoană pe care martorul o cunoștea doar sub apelativul „Profesorul". Având în vedere existența discuției prealabile, cu privire la faptul că denunțătorul s-ar putea deplasa până în județul Arad pentru a discuta cu un potențial client despre procurarea a două diplome de studii false, în data de 08 septembrie 2010 a fost planificată o întâlnire la un motel din apropierea municipiului Arad, între inculpatul N.I.
și investigatorul sub acoperire D.G.D. La întâlnire, inculpatul N.I. a venit însoțit de inculpatul P.I.. Cu ocazia discuțiilor ce au avut loc apoi în barul motelului, inculpatul N.I. i-a spus investigatorului sub acoperire că poate să-i „rezolve" o diplomă de bacalaureat de la un liceu economic, iar pentru diploma de licență l-a întrebat pe investigator ce specialitate și-ar dori. Pentru că investigatorul sub acoperire dorea să i se ofere detalii cu privire la diplome, respectiv la gradul de autenticitate al acestora, inculpații N.I. și P.I. i-au dat asigurări că diplomele rezistă oricăror verificări, cu excepția situației în care titularul ar dori să se angajeze în cadrul Poliției sau Jandarmeriei, unde se fac verificări suplimentare și ar putea fi descoperit falsul.
Mai mult, pentru a câștiga încrederea „clientului" său, inculpatul N.I. i-a spus investigatorului sub acoperire că nu are motive să-și facă griji, întrucât există persoane angajate la Guvern cu astfel de diplome emise de el prin intermediul relațiilor pe care le avea în rândul cadrelor didactice. Deoarece investigatorul sub acoperire nu a fost în măsură să le ofere inculpaților suma solicitată de ei ca avans, respectiv 2000 de Euro, reprezentând jumătate din prețul total, inculpații au acceptat să primească suma integrală (4000 Euro) după două zile (la data de 10 septembrie 2010) când urma să-i predea acestuia diploma de bacalaureat și cea de licență împreună cu foile matricole aferente. Cu acea ocazie au preluat însă de la investigator două fotografii ale acestuia precum și o copie a cărții de identitate.
Înainte de a se despărți, investigatorul sub altă identitate Ie-a spus inculpaților că ar fi fost curios să vadă cum arată o astfel de diplomă, moment în care a intervenit în discuție inculpatul P.I., care i-a amintit inculpatului N.I. că aveau în autoturismul cu care au venit diploma de bacalaureat a unui anume „R.". Astfel, din portbagaj, din compartimentul roții de rezervă a scos o diplomă de bacalaureat și o foaie matricolă „emise" de „Liceul Silvic Brașov" pe numele S.N.R., prezentându-le investigatorului. Cu aceeași ocazie s-a stabilit ca , după două zile, respectiv în data de 10 septembrie 2010, inculpații N.I. și P.I.
să revină la același motel, pentru a-i remite investigatorului sub acoperire diploma de liceu și diploma de bacalaureat comandate (false), completate cu numele și având aplicate fotografiile acestuia; de asemenea, inculpații urmau să primească de la investigator suma de 4000 de Euro pentru cele două diplome, din care câte 700 de Euro urma să îi revină inculpatului P.I. pentru fiecare din cele două diplome, deoarece considera că tranzacția s-a încheiat cu un client pe care l-au cunoscut prin rețeaua sau relațională. Având în vedere cele de mai sus, s-au luat măsuri de organizare a flagrantului, pentru probarea infracțiunii de dare de mită, cu ajutorul mijloacelor tehnice din dotarea D.G.A. Cu ocazia discuțiilor ce au urmat între investigatorul sub acoperire și inculpatul N.I., acesta l-a asigurat încă o dată pe investigator că diplomele au fost obținute prin mijlocirea unor angajați ai instituțiilor de învățământ, în special din cadrul secretariatelor.
De asemenea, a precizat care sunt instituțiile de învățământ și specializările de la care poate procura diplome false de absolvire, pentru ca investigatorul să poată să dea aceste detalii unor potențiali alți doritori. Fiind întrebați de către investigator dacă el poate să-și adauge un comision pentru fiecare diplomă ce s-ar emite pentru clienți aduși de el, inculpații au răspuns afirmativ, P.I. ținând însă să precizeze că este necesar ca investigatorul să-i spună inculpatului N.I. cu cât a crescut prețul, pentru a evita neînțelegerile. La masa unde a avut loc întâlnirea au fost identificate diploma de bacalaureat cu seria S nr. 0357555 eliberată la data de 17 august 2005 de către Colegiul Economic Administrativ lași, foaia matricolă aferentă diplomei și diploma de licență seria E nr. 059563 eliberată cu nr. 522 din 25 septembrie 2010 de către Universitatea A.l.Cuza lași și foaia matricolă aferentă, ambele diplome fiind eliberate pe numele D.P.G.D.
Referitor la aceste diplome inculpatul N.I. a declarat că nu sunt false, dar că titularul acestora nu a absolvit cursurile școlilor respective. Tot pe masă a mai fost găsită o foaie pe care erau notate specialitățile mai multor facultăți, respectiv Liceul economic Administrativ lași, Liceul Silvic și Economic Brașov, Facultatea A.l.Cuza lași, specializările management, marketing, contabilitate, finanțe-bănci, administrație publică locală, Brașov - Transilvania construcții, mecanică, silvicultură. Discuțiile purtate de inculpații N.I. și P.I. cu lucrătorul de poliție D.G.D. în interiorul barului în momentele imediat anterioare realizării flagrantului au fost fixate prin înregistrare audio-video, cu ajutorul aparaturii din dotarea D.G.A.
Inculpatul N. falsifica diplomele de bacalaureat și de licență precum și foile matricole aferente folosind calculatorul personal. De asemenea, în cursul urmăririi penale s-a mai stabilit că inculpatul P.I. a mijlocit și intermediat sosirea inculpatului N.I. în județul Arad, în scopul întâlnirii cu potențiali cumpărători (investigatorul sub acoperire) și a afirmat în prezența acestuia că pe el și pe inculpatul N. nu îi interesează cât anume ar adăuga el (investigatorul) la preț în situația în care ar găsi și alte persoane interesate de cumpărarea unor astfel de diplome, esențial fiind ca inculpatul N. să fie informat cu privire la prețul cu care investigatorul va oferi la rândul său diplomele altor persoane.
Potrivit concluziilor rapoartelor de expertiză criminalistică nr. 90603 din 10 septembrie 2010 și 90603 din 27 septembrie 2010, ambele efectuate de către I.P.J. Arad - Serviciul Criminalistic, diplomele de licență și de bacalaureat examinate sunt contrafăcute, contrafacerea constând în tipărirea în totalitate a documentelor cu ajutorul mijloacelor electronice. Astfel, în privința inculpatului N. s-a reținut că acesta în timpul convorbirilor telefonice folosea un limbaj codat respectiv „una mică" pentru o diplomă de bacalaureat și „una mare" pentru o diplomă de licență. La data de 08 septembrie 2010 inculpatul s-a prevalat în fața martorilor de o pretinsă influență asupra cadrelor didactice afirmând că există persoane angajate la Guvern cu astfel de diplome emise de prin intermediul relațiilor sale.
La data de 10 septembrie 2010 inculpatul N. l-a asigurat pe martor că diplomele au fost obținute prin intermediul unor funcționari ai instituțiilor de învățământ iar în timpul negocierilor cu privire la suma de bani a afirmat „ ca e cam puțin că și eu plătesc acolo .. și doamna știe: jumate înainte, jumate după". Cu privire la inculpatul P.I., s-a constatat de către prima instanță că acesta a avut o participație directă și nemijlocită, fiind cel care a adus „clientul" prin intermediul relațiilor sale, sens în care acesta a și pretins o parte din bani. Inculpatul P. era la curent cu întreaga activitate infracțională a inculpatului N., aceștia lucrând organizat și cu tarife precise, motiv pentru care atunci când martorul a întrebat dacă poate aduce și el clienți inculpatul P. a ținut să precizeze că este necesar ca investigatorul să spună cu cât a crescut prețul pentru a evita neînțelegerile.
Nu în ultimul rând, s-a reținut că inculpatul P. cunoștea despre diploma de bacalaureat și foaia matricolă false, care erau ascunse în portbagaj, în compartimentul roții de rezervă, ceea ce denotă implicarea sa directă. În favoarea inculpaților au fost reținute dispozițiile art. 320 1 C. proc. pen. , ca urmare a recunoașterii vinovăției în comiterea faptelor deduse judecății. Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul N.I., solicitând reindividualizarea pedepsei aplicate în cauză, în sensul reducerii acesteia, cât și schimbare modalității de executare a pedepsei. Prin Decizia penală nr. 24 A din 3 februarie 2011, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a respins ca nefondat, apelul formulat de inculpatul N.I.
În baza art. 383 C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului iar în baza art. 381 C. proc. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului arestul preventiv din 30 noiembrie 2010 la zi. Totodată în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. inculpatul a fost obligat la 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare față de stat. Pentru a se decide astfel, s-a reținut că prima instanță a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite de către inculpat, modul și împrejurările comiterii faptelor penale, concursul real de infracțiuni, recunoașterea faptelor, dar și antecedentele penale ale inculpatului care a mai fost condamnat, astfel că pedepsele aplicate pentru fiecare infracțiune în parte corespund gradului de pericol social al faptelor săvârșite de către acesta, raportat la circumstanțele personale.
Instanța de apel a apreciat că nu se mai poate reduce pedeapsa aplicată inculpatului, așa cum a solicitat apărătorul acestuia, sancțiunea stabilită pentru fiecare infracțiune fiind orientată oricum spre minimul special prevăzut de legea penală, iar o reducere mai accentuată a pedepsei ar duce la imposibilitatea realizării scopului acesteia așa cum este definit în art. 52 C. pen. Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, s-a reținut că, urmare a revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 917/2006 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, instanța este obligată să aplice o pedeapsă cu executare în regim de detenție, astfel că modalitatea de executare a pedepsei nu poate fi schimbată.
Î mpotriva acestei din urmă decizii a declarat, în termen legal, recurs inculpatul N.I. care invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. (s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen.), a solicitat reducerea pedepselor componente și a pedepsei rezultante și schimbarea modalității de executare a acesteia din urmă. Recursul nu este fondat. Potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de alte împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Verificând hotărârea atacată, respectiv, actele și lucrările de la dosar în raport cu critica formulată, Înalta Curte constată că instanța de fond - confirmată de instanța de apel - a făcut o corectă aplicare la speță a criteriilor de individualizare a pedepsei, acordând semnificația cuvenită atât pericolului social concret al faptelor reținute în sarcina inculpatului cât și datelor ce caracterizează persoana acestuia, luând în considerare atât natura, gravitatea și gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor săvârșite dar și faptul că acesta nu este la primul conflict cu legea penală - fiind condamnat la pedeapsă la 1 an închisoare prin sentința penală nr. 917 din 6 septembrie 2006 a Judecătoriei Miercurea Ciuc.
Pedeapsa nu este doar un mijloc de reeducare a condamnatului ci trebuie să constituie și o măsură de constrângere corespunzătoare valorii sociale încălcate prin săvârșirea infracțiunii, sens în care reducerea pedepsei aplicate inculpatului ar conduce la deturnarea scopului general al pedepsei. Înalta Curte apreciază în context că pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare aplicată inculpatului este suficientă pentru reeducarea acestuia și formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, încât nu este cazul modificării ei și că scopul pedepsei poate fi atins numai prin executarea pedepsei în regim privativ de libertate și nu prin suspendare sub supraveghere a executării acesteia, astfel cum s-a solicitat.
Totodată, Înalta Curte, examinând cauza și potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., nu a constatat existența vreunui caz din cele prevăzute la alin. (1), care, invocat din oficiu, ar fi fost de natură să ducă la casarea deciziei atacate. Așa fiind, urmează ca, în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. , recursul inculpatului N.I. să fie respins ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE R espinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.I. împotriva deciziei penale nr. 24/A din 3 februarie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 10 septembrie 2010, la 1 iunie 2011. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 425 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 1 iunie 2011.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.