ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2236/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2236/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului
de față,
În baza
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința
penală nr. 354 din 30 noiembrie 2010 a Tribunalului Arad, au fost condamnați
inculpații:
1. N.I.
,
la:
-
2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii
de trafic de
influență, prevăzută de
art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 320
1
C. proc. pen.;
-
6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii
de fals material
în înscrisuri
oficiale în formă continuată, prevăzută de art. 288 alin. (1)
cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320
1
C. proc. pen.;
În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 alin. (1)
lit. b) C. pen. au
fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în
pedeapsa cea mai
grea
aceea de 2 ani închisoare pe care a sporit-o cu 3 luni
închisoare pedeapsa rezultantă fiind de 2 ani și 3 luni închisoare.
În baza art. 83 C. pen. s-a dispus revocarea suspendării
condiționata
a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin
sentința penală
nr. 917 din 06 septembrie 2006 a Judecătoriei Miercurea Ciuc și
s-a dispus
executarea în întregime a acesteia pe lângă pedeapsa de
2 ani și 3 luni închisoare aplicată în
cauză, inculpatul având de executat în total 3 ani și 3 luni.
Pe
durata și în condițiile stabilite de art. 71 C. pen. inculpatului i-a fost
interzisă exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții
elective publice și drepturile prevăzute de art. 64 lit. b) C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de
arest a
inculpatului, iar in baza art. 88 C. pen. s-a dedus din durata
pedepsei durata
reținerii și arestului preventiv din 10 septembrie 2010 la zi.
2. P.I.
la:
- de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de
trafic de
influență, prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6
din
Legea
nr. 78/2000 și art. 320
1
C. proc. pen.;
Pe
durata și în condițiile stabilite de art. 71 C. pen. inculpatului i-a fost
interzisă exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în
funcții elective publice și drepturile prevăzute de art. 64 lit. b) C. pen.
În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiționat
executarea
pedepsei de 2 ani închisoare, în baza art. 82 C. pen. s-a stabilit
pentru inculpat un termen de încercare
de 4 ani iar în baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului
asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării
condiționate în cazul săvârșirii unei infracțiuni
în cursul termenului de
încercare.
În baza art. 71 alin. ultim C. pen., pe durata
suspendării
condiționate
a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat și executarea pedepselor
accesorii.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată
inculpatului durata reținerii și a
arestării preventive din 10 septembrie 2010 până la zi.
În baza art. 350 alin. (3) lit. C. proc. pen. s-a dispus
punerea de
îndată în libertate a inculpatului P.I. de sub puterea
mandatului de
arestare preventivă cu nr. 36 din 11 septembrie 2010 emis de Tribunalul Arad,
dacă nu este arestat în altă cauză.
În
baza art. 348 C. proc. pen. au fost desființate
înscrisurile intitulate diplomă de bacalaureat cu seria S nr. 0357555
eliberată la data de 17 iulie 2005 și foaia
matricolă aferentă acesteia și
diploma
de licență seria E nr. 059563 eliberată cu nr. 522 și foaia
matricolă
aferentă acesteia.
În
baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata
către stat a câte 1000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se hotărî astfel s-au reținut următoarele:
La 16 august 2010, a fost înregistrat la Parchetul de pe
lângă
Tribunalul Arad un
denunț privind o persoană cu identitatea necunoscută în acel moment, căruia
denunțătorul și apropiații
acestuia i se
adresau cu apelativul „Profesorul",; despre această
persoană se
știa că era în măsură să obțină diplome false de absolvire a studiilor.
Între denunțător și persoana indicată ca fiind
„Profesorul" a
intervenit o înțelegere, în sensul ca acesta din urmă să
faciliteze
obținerea a
două diplome false de absolvire a studiilor medii și
superioare pentru denunțător, împreună cu foile matricole aferente;
pentru aceasta urma ca denunțătorul să
beneficieze de o reducere a
comisionului
intermediarului, plătind doar 1000 Euro , dacă reușea să-i
prezinte intermediarului încă alte 10 persoane
care ar dori obținerea
nelegală a unor astfel de diplome, persoane ce nu
au frecventat cursurile liceale ori universitare.
Potrivit
afirmațiilor „Profesorului", astfel cum rezultă din precizările făcute la
denunț, acesta pretindea 1500 Euro pentru a
facilita
obținerea unei diplome de licență, sumele de bani urmând a fi împărțite de
către „Profesor" cu diverse cadre didactice din instituțiile
de învățământ care ar emite diplomele false. De
asemenea, din
declarațiile
persoanelor audiate rezultă că actele au aparența de autenticitate, fiind emise
chiar de instituțiile în cauză, respectiv mai
multe facultăți, cu specializări diferite, din Brașov și lași -
mecanică,
silvicultură, științe economice ș.a.
În discuția purtată între denunțător și „Profesor"
în cursul lunii
iulie
2010 s-a stabilit ca în momentul solicitării diplomelor să fie predate
„Profesorului" două fotografii tip, executate la intervale de timp și o
sumă de bani ca avans, urmând ca după câteva zile „Profesorul" să remită
diplomele solicitate, împreună cu foile
matricole
aferente și să i se achite diferența de bani până la suma
totală.
Având
în vedere aspectele mai sus menționate, după
începerea
urmăririi penale a fost autorizată supravegherea operativă
a postului telefonic folosit de către
„Profesor", prin interceptarea, localizarea și înregistrarea convorbirilor
telefonice efectuate de la și
spre acest post telefonic și a fost
autorizată folosirea unor
investigatori sub
acoperire, pentru probarea activității infracționale.
De asemenea, în perioada supravegherii operative, s-a
stabilit
că toate aspectele descrise în denunț se confirmă, inclusiv în privința
sumelor de bani solicitate pentru fiecare tip de diplomă, a codurilor ce
erau folosite în
convorbiri cu referire la tipurile de diplome, respectiv „una mică" pentru
o diplomă de bacalaureat și „una mare" pentru o
diplomă de
licență. Din conținutul convorbirilor telefonice interceptate,
localizate și
înregistrate, ca urmare a punerii în aplicare a Autorizației
nr. 22, dispusă
în dosarul Tribunalului Arad nr. 30/1/2010 la data de
19 august 2010, cu privire la postul
telefonic folosit de către „Profesorul", s-a stabilit că persoanele cu
care acesta poartă convorbirile telefonice i se adresează cu prenumele „I.",
în una din aceste conversații titularul postului telefonic pronunțându-și
explicit numele și alte date personale,
respectiv, N.I.;
prezentându-i-se
martorului sub altă identitate fișa de evidență locală
cu fotografie a
inculpatului N.I., martorul a indicat fără
nicio
ezitare persoana din fotografia fișei de evidență locală a sus
numitului ca fiind bărbatul cu care s-a întâlnit
în cursul lunii iulie 2010
și care
s-a oferit să obțină în mod nelegal pentru martor diplome false
de studii, persoană pe care martorul o cunoștea
doar sub apelativul
„Profesorul".
Având
în vedere existența discuției prealabile, cu privire la
faptul că denunțătorul s-ar putea deplasa până în județul Arad pentru
a discuta cu un potențial client despre
procurarea a două diplome de
studii false, în data de 08 septembrie 2010
a fost planificată o
întâlnire la un motel
din apropierea municipiului Arad, între inculpatul
N.I. și investigatorul sub acoperire D.G.D.
La
întâlnire, inculpatul N.I. a venit însoțit de
inculpatul
P.I.. Cu ocazia discuțiilor ce au avut loc apoi în barul
motelului, inculpatul
N.I. i-a spus investigatorului sub
acoperire
că poate să-i „rezolve" o diplomă de bacalaureat de la un
liceu economic,
iar pentru diploma de licență l-a întrebat pe investigator ce specialitate
și-ar dori.
Pentru că investigatorul sub acoperire dorea să i se
ofere detalii
cu privire la diplome, respectiv la gradul de autenticitate al acestora,
inculpații
N.I. și P.I. i-au dat asigurări că diplomele
rezistă oricăror verificări, cu
excepția situației în care titularul ar dori
să se angajeze în cadrul Poliției sau Jandarmeriei, unde
se fac
verificări suplimentare și ar putea
fi descoperit falsul. Mai mult, pentru
a
câștiga încrederea „clientului" său, inculpatul N.I. i-a spus
investigatorului sub acoperire că nu are motive să-și facă griji,
întrucât
există persoane angajate la Guvern cu astfel de diplome emise de el prin
intermediul relațiilor pe care le avea în rândul cadrelor didactice.
Deoarece investigatorul sub acoperire nu a fost în măsură
să le
ofere
inculpaților suma solicitată de ei ca avans, respectiv 2000 de
Euro,
reprezentând jumătate din prețul total, inculpații au acceptat să
primească suma
integrală (4000 Euro) după două zile (la data de 10 septembrie 2010) când urma
să-i predea acestuia diploma de bacalaureat
și cea de licență împreună cu foile
matricole aferente. Cu acea ocazie
au preluat însă de la investigator două fotografii ale
acestuia precum
și o copie
a cărții de identitate.
Înainte de a se despărți, investigatorul sub altă
identitate Ie-a
spus inculpaților că ar fi fost curios să vadă cum arată
o astfel de
diplomă, moment în care a intervenit în discuție inculpatul P.I.,
care i-a amintit
inculpatului N.I. că aveau în autoturismul
cu care au venit diploma de
bacalaureat a unui anume „R.". Astfel, din portbagaj, din compartimentul
roții de rezervă a scos o diplomă de
bacalaureat și o foaie matricolă „emise" de „Liceul
Silvic Brașov" pe
numele S.N.R., prezentându-le investigatorului.
Cu aceeași ocazie s-a stabilit ca , după două zile,
respectiv în
data de 10 septembrie 2010, inculpații N.I. și P.I.
să revină la același motel, pentru a-i
remite investigatorului sub acoperire diploma de liceu și diploma de
bacalaureat comandate
(false), completate cu
numele și având aplicate fotografiile acestuia;
de asemenea, inculpații urmau să primească de la investigator suma
de 4000 de Euro pentru cele două diplome, din care
câte 700 de Euro
urma să îi revină
inculpatului P.I. pentru fiecare din cele două
diplome, deoarece
considera că tranzacția s-a încheiat cu un client
pe care l-au cunoscut prin rețeaua sau relațională. Având în vedere
cele de mai sus, s-au luat măsuri de organizare a
flagrantului, pentru
probarea
infracțiunii de dare de mită, cu ajutorul mijloacelor tehnice
din
dotarea D.G.A.
Cu
ocazia discuțiilor ce au urmat între investigatorul sub acoperire și inculpatul
N.I., acesta l-a asigurat încă o
dată pe
investigator că diplomele au fost obținute prin mijlocirea unor
angajați
ai instituțiilor de învățământ, în special din cadrul
secretariatelor. De asemenea, a precizat care sunt instituțiile de
învățământ și specializările de la care poate
procura diplome false de absolvire, pentru ca investigatorul să poată să dea
aceste detalii unor
potențiali alți doritori. Fiind întrebați de către
investigator dacă el
poate să-și adauge un
comision pentru fiecare diplomă ce s-ar emite
pentru clienți aduși de
el, inculpații au răspuns afirmativ, P.I.
ținând
însă să precizeze că este necesar ca investigatorul să-i spună
inculpatului N.I. cu cât a crescut prețul, pentru
a evita
neînțelegerile.
La masa unde a avut loc întâlnirea au fost identificate
diploma
de bacalaureat cu
seria S nr. 0357555 eliberată la data de 17 august 2005 de către Colegiul
Economic Administrativ lași, foaia
matricolă
aferentă diplomei și diploma de licență seria E nr. 059563
eliberată cu nr. 522 din 25 septembrie 2010 de
către Universitatea A.l.Cuza
lași și foaia matricolă aferentă, ambele
diplome fiind eliberate pe
numele D.P.G.D. Referitor
la aceste diplome
inculpatul N.I. a
declarat că nu sunt false, dar că titularul
acestora nu a absolvit cursurile școlilor respective. Tot pe masă a mai
fost găsită o foaie pe care erau notate specialitățile mai multor
facultăți, respectiv Liceul economic Administrativ
lași, Liceul Silvic și
Economic Brașov, Facultatea A.l.Cuza lași,
specializările
management, marketing,
contabilitate, finanțe-bănci, administrație
publică locală, Brașov -
Transilvania construcții, mecanică, silvicultură.
Discuțiile purtate de inculpații N.I. și P.I. cu
lucrătorul de poliție D.G.D. în interiorul barului în
momentele imediat
anterioare realizării flagrantului au fost fixate prin
înregistrare
audio-video, cu ajutorul aparaturii din dotarea D.G.A.
Inculpatul
N. falsifica diplomele de bacalaureat și de licență precum și foile matricole
aferente folosind calculatorul personal.
De asemenea, în cursul urmăririi penale s-a mai stabilit
că
inculpatul P.I. a
mijlocit și intermediat sosirea inculpatului
N.I.
în județul Arad, în scopul întâlnirii cu potențiali
cumpărători (investigatorul sub acoperire) și a
afirmat în prezența
acestuia că pe el și pe inculpatul N. nu îi
interesează cât
anume ar adăuga el
(investigatorul) la preț în situația în care ar găsi
și alte persoane interesate de cumpărarea unor
astfel de diplome,
esențial fiind ca inculpatul N. să fie informat cu
privire la
prețul cu care investigatorul va
oferi la rândul său diplomele altor
persoane.
Potrivit concluziilor rapoartelor de expertiză
criminalistică nr. 90603 din 10 septembrie 2010 și 90603 din 27 septembrie 2010,
ambele efectuate de către
I.P.J.
Arad - Serviciul Criminalistic, diplomele de licență și de
bacalaureat examinate sunt contrafăcute,
contrafacerea constând în
tipărirea în totalitate a documentelor cu
ajutorul mijloacelor electronice.
Astfel, în privința inculpatului N. s-a reținut că acesta
în timpul convorbirilor telefonice folosea un limbaj codat respectiv „una
mică" pentru o diplomă de
bacalaureat și „una mare" pentru o
diplomă
de licență. La data de 08 septembrie 2010 inculpatul s-a prevalat în
fața
martorilor de o pretinsă influență asupra cadrelor didactice
afirmând că există persoane angajate la Guvern cu
astfel de diplome
emise de prin intermediul relațiilor sale. La data de
10 septembrie 2010 inculpatul N. l-a asigurat pe martor că diplomele au fost
obținute prin intermediul unor funcționari ai
instituțiilor de învățământ
iar în timpul negocierilor cu privire la
suma de bani a afirmat „ ca e
cam puțin că
și eu plătesc acolo .. și doamna știe: jumate înainte,
jumate
după". Cu privire la inculpatul P.I., s-a constatat de către prima
instanță că acesta a avut o participație directă și nemijlocită, fiind cel care
a adus „clientul" prin intermediul relațiilor sale, sens în care acesta a
și pretins o parte din bani. Inculpatul
P.
era la curent cu întreaga activitate infracțională a inculpatului
N., aceștia lucrând organizat și cu tarife
precise, motiv pentru
care atunci
când martorul a întrebat dacă poate aduce și el clienți
inculpatul P. a ținut să precizeze că este
necesar ca investigatorul
să spună cu
cât a crescut prețul pentru a evita neînțelegerile. Nu în ultimul rând, s-a
reținut că inculpatul P. cunoștea despre diploma
de bacalaureat și foaia
matricolă false, care erau ascunse în portbagaj, în compartimentul roții de
rezervă, ceea ce denotă implicarea sa directă.
În favoarea inculpaților au fost reținute dispozițiile
art. 320
1
C. proc. pen.
, ca urmare a recunoașterii vinovăției în comiterea
faptelor deduse judecății.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel
inculpatul
N.I., solicitând reindividualizarea pedepsei aplicate în cauză, în
sensul reducerii acesteia, cât și schimbare modalității de
executare a pedepsei.
Prin
Decizia penală nr. 24 A din 3 februarie 2011, Curtea de
Apel Timișoara, secția penală, a respins ca nefondat, apelul formulat
de
inculpatul N.I.
În baza art. 383 C. proc. pen. a fost menținută starea
de arest a inculpatului iar în baza
art. 381 C. proc. pen. a
fost dedusă din
pedeapsa aplicată inculpatului arestul preventiv din 30
noiembrie 2010
la zi.
Totodată
în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. inculpatul a fost obligat la 200 lei
cu titlu de cheltuieli judiciare față de stat.
Pentru
a se decide astfel, s-a reținut că prima instanță a avut
în vedere criteriile generale prevăzute de art.
72 C. pen., respectiv gradul
de
pericol social al infracțiunilor săvârșite de către inculpat, modul și
împrejurările comiterii faptelor penale, concursul real de infracțiuni,
recunoașterea faptelor, dar și antecedentele penale ale inculpatului
care
a mai fost condamnat, astfel că pedepsele aplicate pentru
fiecare infracțiune în parte corespund gradului
de pericol social al
faptelor săvârșite de către acesta, raportat la
circumstanțele personale.
Instanța
de apel a apreciat că nu se mai poate reduce pedeapsa aplicată inculpatului, așa
cum a solicitat apărătorul
acestuia,
sancțiunea stabilită pentru fiecare infracțiune fiind orientată
oricum
spre minimul special prevăzut de legea penală, iar o reducere mai accentuată a
pedepsei ar duce la imposibilitatea
realizării
scopului acesteia așa cum este definit în art. 52 C. pen.
Cu
privire la modalitatea de executare a pedepsei, s-a reținut
că, urmare a revocării suspendării condiționate a
executării pedepsei
de 1 an închisoare,
aplicată prin sentința penală nr. 917/2006 a
Judecătoriei Miercurea
Ciuc, instanța este obligată să aplice o
pedeapsă
cu executare în regim de detenție, astfel că modalitatea de
executare a
pedepsei nu poate fi schimbată. Î
mpotriva
acestei din urmă decizii a declarat, în termen legal,
recurs inculpatul N.I. care invocând cazul de
casare
prevăzut de art. 385
9
alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. (s-au aplicat pedepse greșit individualizate în
raport cu prevederile
art. 72 C.
pen.), a solicitat reducerea pedepselor componente și a
pedepsei
rezultante și schimbarea modalității de executare a acesteia din urmă.
Recursul nu este fondat.
Potrivit
art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de
dispozițiile părții generale a Codului penal, de
limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol
social
al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de alte
împrejurări care atenuează sau agravează
răspunderea penală.
Verificând hotărârea atacată, respectiv, actele și lucrările
de la
dosar
în raport cu critica formulată, Înalta Curte constată că instanța
de fond - confirmată de instanța de
apel - a făcut o corectă aplicare la speță a criteriilor de individualizare a
pedepsei, acordând semnificația cuvenită atât pericolului social concret al
faptelor reținute în sarcina inculpatului cât și datelor ce caracterizează
persoana acestuia, luând în considerare atât natura, gravitatea și gradul de
pericol social ridicat al infracțiunilor săvârșite dar și faptul că acesta nu
este la primul conflict cu legea penală - fiind
condamnat la pedeapsă la 1 an închisoare prin sentința penală nr.
917 din 6 septembrie 2006 a Judecătoriei Miercurea
Ciuc.
Pedeapsa
nu este doar un mijloc de reeducare a
condamnatului
ci trebuie să constituie și o măsură de constrângere corespunzătoare valorii
sociale încălcate prin săvârșirea infracțiunii,
sens în care reducerea pedepsei aplicate inculpatului ar conduce la
deturnarea
scopului general al pedepsei.
Înalta Curte apreciază în context că pedeapsa de 2 ani și
3 luni închisoare aplicată inculpatului este suficientă pentru reeducarea
acestuia și
formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și
față de regulile
de conviețuire socială, încât nu este cazul modificării
ei și că scopul pedepsei poate fi
atins numai prin executarea
pedepsei în
regim privativ de libertate și nu prin suspendare sub
supraveghere a executării acesteia, astfel cum
s-a solicitat.
Totodată,
Înalta Curte, examinând cauza și potrivit art. 385
9
alin. (3) C.
proc. pen., nu a constatat existența vreunui caz din cele prevăzute la alin.
(1), care, invocat din oficiu, ar fi fost de natură să ducă la casarea deciziei
atacate.
Așa fiind, urmează ca, în baza art. 385
15
alin.
(1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
,
recursul inculpatului N.I. să fie
respins ca
nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor
judiciare
către stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
R
espinge,
ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N.I. împotriva deciziei penale nr.
24/A din 3 februarie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și
arestării
preventive de la 10 septembrie 2010, la 1 iunie 2011.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 425 lei, cu titlu
de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând
onorariul
parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa
din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, azi 1 iunie 2011.