ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4279/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4279/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 86 P din 15
septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru
cauze cu minori, a fost respinsă, ca inadmisibilă, plângerea petentei L.V. împotriva
Ordonanței nr. 51/VIII.1/2010 din 10 februarie 2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, menținută prin rezoluția din 17 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
La data de 9 februarie 2010, petenta
a depus, în cadrul unei alte plângeri, o cerere de recuzare a prim procurorului
Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea cu motivarea că a fost soluționată o
petiție pe care nu a formulat-o. Petenta a mai arătat că nu i-a fost prezentat
materialul de urmărire penală, rechizitoriul întocmit în cauză a fost semnat de
un alt procuror.
Instanța de fond a reținut că
plângerea petentei este inadmisibilă, întrucât nu face referire la o rezoluție
de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire
penală sau de încetare a urmăririi penale, aspecte limitativ prevăzute de
legiuitor în cadrul dispozițiilor art. 278
1
C. proc. pen.
Împotriva acestei sentințe, în
termen legal, petenta a declarat recurs, fără a arăta motivele, solicitând
admiterea „cererii de recuzare și sesizarea indirectă către C.S.M.”.
Recursul nu este fondat.
Instanța de fond, având în vedere
obiectul plângerii petentei, în mod corect a respins-o ca inadmisibilă.
Potrivit art. 278
1
C.
proc. pen., cenzura instanței de judecată este limitată la soluțiile de
neurmărire sau netrimitere în judecată, neputându-se interfera în activitatea
organului de urmărire penală până la emiterea unei asemenea soluții și, cu atât
mai puțin, în lipsa unei asemenea soluții.
În speță, procurorul, prin soluția
pronunțată, nu a dispus una dintre soluțiile care, potrivit art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., pot fi atacate în fața instanței, motiv pentru care,
corect prima instanță a respins plângerea ca inadmisibilă. Ca atare, hotărârea
atacată este corectă și legală, motiv pentru care recursul declarat va fi
respins ca nefondat, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., recurenta va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara L.V.
împotriva sentinței penale nr. 86/P din 15 septembrie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta petiționară la plata sumei de 100 lei
cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29
noiembrie 2010.