ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1228/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1228/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra
recursului de față,
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin
sentin
ța
penală nr. 212 din 2 martie 2011 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr.
3852/121/2009, în baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1)
C. pen. cu referire la art. 175
alin. (1)
lit.
i) C. pen. cu aplicarea art. 37
lit. b)
și a art. 75
lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul M.D. la
pedeapsa
închisorii în cuantum de 8 ani
pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de
omor calificat (faptă
săvârșită la 27/28 ianuarie 2007).
În conformitate cu dispozi
țiile art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului
pedeapsa
complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza.
a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei
principale a închisorii.
În
temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie
a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a și
lit. b)
C.
pen. pe
durata executării pedepsei principale a închisorii.
Conform
art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa
închisorii astfel
aplicată inculpatului perioada executată în stare de reținere și arest
preventiv începând cu 29 ianuarie 2007 până la 7 februarie 2007.
S-a men
ținut
măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara dispusă față de inculpat prin
încheierea de ședință din 2 aprilie 2007 până la rămânerea
definitivă
a prezentei.
S-a constatat c
ă inculpatul M.D. este
arestat în altă cauză.
În temeiul art. 14
și art. 346 C. proc. pen.
raportat la art. 998 C. civ., a
obligat pe
inculpatul M.D. la plata sumei de 30.000 RON cu titlu de
daune morale
către partea civilă C.E.
Au fost respinse, ca fiind
nefondate, restul preten
țiilor civile reclamate
de
partea vătămată C.E.
A fost obligat inculpatul la plata
sumei de 5073,27 RON cu
titlu
de
desp
ăgubiri
civile - cheltuieli spitalizare - către partea civilă S.C.
J.U. „S.A.A.”
Galați.
În conformitate cu disp. art. 7 din
Legea 76/2008 s-a dispus prelevarea
de probe
biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a prezentei, în
vederea
introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.
Pentru a se pronun
ța astfel, prima
instanța a reținut, în esență, că în
noaptea
de 27/28 ianuarie 2007, în baza unei înțelegeri prealabile, inculpatul M.D.
,
alături de alți coinculpați, față de care s-a disjuns cauza, s-au
deplasat înarmați fiind cu obiecte contondente
(bâte, țevi și bastoane) în
discoteca
„C.P." din comuna V., în timpul orelor de funcționare
și au aplicat
părții vătămate C.E., în mod repetat, lovituri cu
obiecte
și corpuri
contondente peste tot corpul, preponderent în zona capului, cauzându-i leziuni
traumatice ce i-au pus în primejdie viața.
Situa
ția de
fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator
administrat în cauză, respectiv: declarațiile părții vătămate C.E.; raportul de
constatare medico-legală, declarațiile coinculpaților R.V.N., M.M., P.F.;
declarațiile martorilor B.D., C.N., T.L.; procesele-verbale de recunoaștere din
planșe fotografice, recunoaștere efectuată de martorii T.G., D.P.I., B.D., C.N.
și G.C. - care l-au indicat și recunoscut și pe inculpatul M.D. ca făcând parte
din gruparea agresorilor și deținând obiecte contondente.
Inculpatul
M.D.
audiat în faza urmăririi penale a precizat că în noaptea de 27/28 ianuarie
2007, aflându-se cu ceilalți inculpați in barul inculpatului R.V. din comuna C.
au hotărât să meargă la discotecă în orașul T.B. astfel încât cu toții au urcat
în mașina sa, dar și în autoturismele inculpaților R.V. și S.N.D.; mai arată
inculpatul că între comuna C. și comuna V. au oprit mașinile, ocazie cu care
inculpatul S.N. le-a relatat că dorește să-și ia prietena din discoteca V.
Susține inculpatul M.D. că la acest moment doar S. și R. au coborât din mașini și
au intrat în discotecă și după puțin timp s-au auzit zgomotele specifice unei
încăierări (bufnituri, sticle sparte), fapt ce i-a determinat pe toți cei rămași
afară să meargă în apărarea prietenilor lor; inculpatul neagă că ar fi lovit pe
cineva în această conjunctură, arătând că dintre toți, doar inculpatul B.C.N.
avea asupra sa o țeava metalică dar că nu a văzut dacă vreunul dintre cei din
grupul său a lovit pe cineva. În fața instanței de judecată inculpatul M.D. a
refuzat să mai dea alte declarații, prevalându-se de disp. art. 70 alin. (2
)
C. proc. pen.
Prin decizia penal
ă nr. 248/A din 26
oct. 2011, Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a
respins ca nefondat, apelul declarat de inculpatul M.D. împotriva sentinței
penale nr. 212 din 2 martie 2011 a Tribunalului Galați, menținând sentința
penală atacată, constatând totodată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Împotriva sus-menționatei decizii a declarat recurs
inculpatul M.D. invocând cazul de casare prev. de art.
385
9
pct. 14 C. proc. pen. în baza căruia a solicitat
reindividualizarea pedepsei și reducerea cuantumului acesteia prin a se da o
eficiență maximă disp. art. 320
1
C. proc. pen. apreciind că
pedeapsa
stabilită de instanța de fond și men
ținută în
apel este prea mare în
raport
de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei și cele personale.
Totodată, a solicitat și
reținerea disp.
art. 74
lit. c)
C. pen. și reducerea
pedepsei spre minimul special
prevăzut de lege.
Recursul
declarat de inculpat este fondat pentru considerentele ce se vor ar
ăta în
continuare.
Analiz
ând
hotărârile pronunțate prin prisma cazului de casare prev. de art.
385
9
pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în fața instanței de recurs
inculpatul a solicitat aplicarea disp. art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen.,
astfel după cum este consemnat în
declarația
acestuia din prezenta cauză, în care arată că înțelege
să se prevaleze
de disp. art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., în sensul că recunoaște
fapta așa cum a fost descrisă în actul de sesizare, nu înțelege să administreze
alte probe și solicită reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3.
În raport de modific
ările legislative intervenite prin art. XI din O.U.G. nr. 121
din
22 decembrie 2011,
în sensul că disp. art.
320
1
din C. proc. pen. se aplică în mod
corespunzător la primul termen cu procedura completă imediat următor
intrării
in vigoare a prezentei
ordonanțe de urgență și cauzelor aflate în curs de judecată în
care cercetarea judecătorească în prima instanță
începuse anterior intrării în
vigoare
a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării
proceselor, se constată că în cauză este aplicabil
textul de lege astfel modificat.
În acest context juridic, chiar dacă
la momentul solu
ționării cauzei în fond,
2 martie 2011, nu erau aplicabile dispozițiile legale în discuție, respectiv
art. 320
1
C. proc. pen.,
întrucât
cercetarea judecătorească în cauză începuse cu mult anterior apariției
Legii nr.
202/2010, în acest stadiu procesual, inculpatul poate beneficia de noile
modificări legislative.
A
șa fiind, în ceea ce privește individualizarea
pedepsei, Înalta Curte va avea în
vedere
noile limite de pedeapsă, urmare a aplicării disp. art. 320
1
alin.
(7) C. proc. pen., precum și intervalul de timp scurs de la comiterea faptei,
persoana și conduita
inculpatului,
respectiv faptul că acesta a recunoscut săvârșirea infracțiunii, dar și
împrejurarea că
este recidivist, ceea ce denotă perseverentă
infracțională.
Astfel,
în raport de criteriile generale de individualizarea a pedepselor
prev. de art. 72 C. pen., raportat la disp. art.
52 C. pen. privind pedeapsa și scopul acesteia, Înalta Curte constată că nu
sunt elemente în cauză de natură a justifica solicitarea inculpatului de
a
se reține în favoarea sa dispozițiile art. 74
lit.
c)
C. pen.
Ca atare, dup
ă verificarea
cauzei și în rap. de disp. art. 385
9
alin. (3)
C. proc. pen., recursul inculpatului M.D. fiind fondat, Curtea urmează
a-l admite în temeiul art. art. 385
15
pct. 2 lit. d) C. proc. pen. și a dispune potrivit dispozitivului
prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de inculpatul M.D. împotriva
deciziei penale nr. 248/A din 26 octombrie 2011 a Curții de Apel Galați, secția
penală și pentru cauze cu minori.
Casează decizia penală atacată și în parte
sentința penală nr. 212 din 2 martie 2011 a Tribunalului Galați, secția penală
și rejudecând:
În baza disp. art. 20 C. pen. rap. la art.
174 alin. (1) cu ref. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplic. art. 37
lit. b) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 320
1
alin. (7) C.
proc. pen. condamnă pe inculpatul M.D. la pedeapsa de 6 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței
penale atacate.
Constată că inculpatul este arestat în altă
cauză.
Onorariul de avocat pentru apărarea din
oficiu a inculpatului, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului
Justiției.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, azi 19 aprilie 2012.