ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1932/2011

Asupra recursurilor

de față;

În baza actelor din

dosar, constată următoarele:

I. Prin încheierea de ședință din data de 12

aprilie 2011 a Curții de Apel Alba București, secția I penală, pronunțată în

dosarul nr. 38147/3/2009 (1140/2011) s-a menținut starea de arest a

inculpaților T.G., G.T. și P.J.

S-a reținut că prin

Rechizitoriul nr. 135/D/P/2009 la data de 28 septembrie 2009 Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a

Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a dispus trimiterea în

judecată a inculpaților T.G., G.T. și P.J., cercetați sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și trafic internațional

ilicit de droguri de mare risc, fapte prevăzute și pedepsite de art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art.

3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.,

toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt s-a reținut

în esență că la data de 11 mai 2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalității Organizată și Terorism, a fost sesizat de către Inspectoratul

General al Politiei Române - Direcția Generală de Combatere a Criminalității

Organizate, Direcția Antidrog cu privire la faptul că, există indicii temeinice

referitoare la realizarea unor acte materiale specifice elementului material al

laturii obiective a infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare

risc de către o rețea de persoane neidentificate care introduc în România

cantități importante de cocaină.

Astfel, la data de 11

mai 2009 în Portul Constanța a fost descoperit un container (nr. GLDU 531286-7)

care avea disimulată în încărcătura legală o cantitate de aproximativ 200

kilograme de cocaină, drog de mare risc, container trimis de firma exportatoare

O.E.S. din Peru și care avea ca destinatar Fundația G.D.S. din Arad. Din

investigațiile efectuate a rezultat faptul că marfa urma să fie transportată la

Arad la data de 12 mai 2009. S-a stabilit și faptul că persoanele încă

neidentificate la data respectivă care urmau să recepționeze și să transporte

cocaina foloseau următoarele numere de telefon.

Instanța a apreciat

că la acel moment procesual măsura arestări preventive luată față de inculpați

T.G., G.T. și O.J.B. nu putea fi înlocuită cu o altă măsura preventivă, mai

puțin restrictivă, deoarece nu s-au schimbat temeiurile ce au stat la baza

luării acestei măsuri.

Astfel că, termenul

rezonabil al cercetării judecătorești se raportează la complexitatea cauzei și

la atingerea scopului procesului penal, apreciind astfel că nu este depășită

durata rezonabilă în care va trebui să se desfășoare cercetarea judecătorească.

Analizând actele și

lucrările dosarului, Curtea a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea

măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, astfel încât măsura arestării

preventive a inculpaților apare ca fiind legală și temeinică, fiind dispusă cu

respectarea condițiilor prevăzute de art. 143 C. proc. pen. și art. 148 lit. f)

C. proc. pen.

În cauză, există

indicii temeinice și probe, în sensul prevăzut de art. 143 C. proc. pen., care

să justifice presupunerea rezonabilă în sensul vinovăției inculpaților.

Totodată, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148

lit. f) C. proc. pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru

infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani

închisoare, iar lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret

pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptelor ce s-au

reținut în sarcină, și modalitatea concretă de săvârșire.

Pericolul concret

pentru ordinea publică rezultă atât din natura și gravitatea faptei reținute în

sarcina inculpatului, cât și din modalitatea concretă de comitere a faptelor,

împrejurarea în care au acționat și gradul de pericol social crescut ce

caracterizează faptele de trafic de droguri de mare risc, pericolul pentru

sănătatea publică pe care îl reprezintă punerea în circulația a unor asemenea

substanțe, urmările produse.

De asemenea se

apreciază că infracțiunea reținută în sarcina inculpaților prin gravitatea

deosebită și prin reacția publicului, tulbură nu numai ordinea publică dar și

normele mediului social ocrotit de valorile sale fundamentale, datorită

faptului că generează o stare de primejdie pentru raporturile sociale, pentru

normala lor desfășurare și dezvoltare în interesul societății însăși, creând o

stare de neliniște capabilă să justifice menținerea arestării preventive, fiind

îndeplinite astfel și prevederile art. 5 paragraful 1 lit. c) și paragraful 3

din C.E.D.O.

Față de toate aceste

considerente, Curtea a apreciat că se mențin temeiurile avute în vedere la

luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, sens în care, în temeiul

art. 3002 C. proc. pen. raportat la art. 160b C. proc. pen., a menținut starea

de arest preventiv a inculpaților T.G., G.T.M. și P.J.

II. Împotriva acestei

încheieri de ședință au declarat recurs inculpații P.J.B., G.T.M. și T.G.

criticând-o ca netemeinică, solicitând admiterea recursurilor, casarea

încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată

în libertate a acestora, arătând că dosarul este în faza apelului, că

recurenții inculpați nu s-au mai confruntat niciodată cu legea penală și că

toți au studii superioare.

Examinând actele și

lucrările dosarului, încheierea recurată, în raport de motivele de critică

invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevăd dispozițiile

art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere că recursurile

declarate de inculpații P.J.B., G.T.M. și T.G. se privesc ca nefondate și

urmează a fi respinse ca atare în temeiul dispozițiilor art. 385/15 pct. 1 lit.

b) C. proc. pen.

Aceasta întrucât,

instanța de apel a Curții de Apel București, secția I penală, investită cu

soluționarea apelurilor declarate de inculpații P.J.B., G.T.M. și T.G.

împotriva sentinței penale nr. 131 din 16 februarie 2011 a Tribunalului

București, secția a II-a penală, a statuat în mod legal și temeinic prin

conformare la dispozițiile art. 160/b C. proc. pen. combinat cu art. 300/2 C.

proc. pen. că în cauză se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii

arestării preventive a celor trei inculpați.

Astfel, se mențin, pe

de o parte, temeiurile de fapt ce au determinat prin rechizitoriul nr.

135/D/P/2009 din 28 septembrie 2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism, trimiterea în judecată a inculpaților T.G., G.T., și

P.J., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic ilicit de

droguri de mare risc și trafic internațional ilicit de droguri de mare risc,

fapte prevăzute și pedepsite de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000

cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art.3 alin. (1) și (2) din Legea nr.

143/2000 cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit.

a) C. pen.

În fapt s-a reținut

în esență că la data de 11 mai 2009, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalității Organizată și Terorism, a fost sesizat de către Inspectoratul

General al Politiei Române - Direcția Generală de Combatere a Criminalității

Organizate, Direcția Antidrog cu privire la faptul că, există indicii temeinice

referitoare la realizarea unor acte materiale specifice elementului material al

laturii obiective a infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare

risc de către o rețea de persoane neidentificate care introduc în România

cantități importante de cocaină.

Astfel, la data de 11

mai 2009 în Portul Constanța a fost descoperit un container (nr. GLDU 531286-7)

care avea disimulată în încărcătura legală o cantitate de aproximativ 200

kilograme de cocaină, drog de mare risc, container trimis de firma exportatoare

O.E.S. din Peru și care avea ca destinatar Fundația F.D.S. din Arad. Din

investigațiile efectuate a rezultat faptul că marfa urma să fie transportată la

Arad la data de 12 mai 2009. S-a stabilit și faptul că persoanele încă

neidentificate la data respectivă care urmau să recepționeze și să transporte

cocaina foloseau următoarele numere de telefon.

Ulterior, s-a reținut

că au fost depistați în depozitul amplasat în zona limitrofă județului Arad, în

apropierea drumului european E671, pe partea stângă a acestuia, între km 6 și 7

(km 6+200m) pe direcția de mers dinspre Arad către Oradea, în timp ce manevrau

pachetele care conțineau substanța substituită conform ordonanței de urmărire

supravegheată emisă în dosar, în locul cantității de 209,50 Kg de droguri de

mare risc (cocaină) aflată în containerul GLDU 531286-7 pentru a le transfera

în mijloacele de transport ( 2 limuzine Honda Legend și Skoda Octavia) cu care

au sosit la depozit în vederea transportului cocainei din România în Ungaria.

Pe de altă parte, în

cauză se mențin și temeiurile de drept ce au determinat luarea aceleiași măsuri

preventive a recurenților inculpați P.J.B., G.T.M. și T.G., constatându-se că

temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au

schimbat, astfel încât măsura arestării preventive a inculpaților apare ca

fiind legală și temeinică, fiind dispusă cu respectarea condițiilor prevăzute

de art. 143 C. proc. pen. și art. 148 lit. f) C. proc. pen.

În cauză, există

indicii temeinice și probe, în sensul prevăzut de art. 143 C. proc. pen., care

să justifice presupunerea rezonabilă în sensul vinovăției inculpaților.

Totodată, s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148

lit. f) C. proc. pen., în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru

infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani

închisoare, iar lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret

pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptelor ce s-au

reținut în sarcină, și modalitatea concretă de săvârșire.

Pericolul concret

pentru ordinea publică rezultă atât din natura și gravitatea faptei reținute în

sarcina recurenților inculpați, cât și din modalitatea concretă de comitere a

faptelor, împrejurarea în care au acționat și gradul de pericol social crescut

ce caracterizează faptele de trafic de droguri de mare risc, pericolul pentru

sănătatea publică pe care îl reprezintă punerea în circulația a unor asemenea

substanțe, urmările produse.

De asemenea se

apreciază că infracțiunea reținută în sarcina inculpaților prin gravitatea

deosebită și prin reacția publicului, tulbură nu numai ordinea publică dar și

normele mediului social ocrotit de valorile sale fundamentale, datorită

faptului că generează o stare de primejdie pentru raporturile sociale, pentru

normala lor desfășurare și dezvoltare în interesul societății, creând o stare

de temere aptă să justifice menținerea arestării preventive, fiind îndeplinite

astfel și prevederile art. 5 paragraful 1 lit. c) și paragraful 3 din C.E.D.O.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații P.J.B., G.T.M. și T.G. împotriva

încheierii din 12 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală,

pronunțată în dosarul nr. 38147/3/2009 (1140/2011).

Obligă recurenții

inculpați la plata sumelor de câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenții inculpați se vor avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit

interpretului de limbă maghiară se va suporta din fondul Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 11 mai 2011.