ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5872/2010

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința

civilă nr. 379 din 9 iunie 2009, a admis cererea formulată și

modificată, introdusă de către reclamantul M.I.E., prin mandatar

H.A., în contradictoriu cu pârâtul primarul Municipiului Cluj-Napoca, având ca

obiect Legea nr. 10/2001 și pe cale de consecință: a anulat

Dispoziția nr. 9567/2007 emisă de pârât; a obligat pârâtul să

emită o nouă dispoziție în favoarea reclamantului, de admitere a

Notificării formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, în sensul

restituirii în natură a apartamentului nr. 1 și a terenului aferent

din imobilul de locuințe situat în Cluj-Napoca, înscris inițial în

C.F. Cluj-Napoca și în sensul acordării de despăgubiri în

temeiul Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru apartamentele nr. 2, 3, 4, 5

6 și 7 și terenul aferent.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de apel a reținut că, imobilul în litigiu compus din

casă și teren situat în Cluj-Napoca, a fost înscris inițial în

C.F. nr. 2825 Cluj-Napoca în favoarea proprietarei tabulare P.M.. Acest imobil

a fost preluat de Statul Român în temeiul Decretului nr. 228/1948. Ulterior,

imobilul în litigiu a fost împărțit pe apartamente, în prezent fiind

liber doar apartamentul nr. 1, celelalte 6 apartamente au fost înstrăinate

către chiriași în temeiul Legii nr. 112/1995.

Curtea de Apel Cluj, secția

civilă, prin decizia civilă nr. 249 din 9 octombrie 2009, a admis

apelul declarat de reclamantul M.I.E. împotriva sentinței civile nr. 379

din 9 iunie 2009 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o în parte, astfel : a

dispus restituirea în natură a apartamentului nr. 1 al imobilului situat

în Cluj-Napoca, înscris în C.F. Cluj, precum și a terenului aferent

acestui apartament; a menținut celelalte dispoziții ale

sentinței; a respins, ca nefondat, apelul declarat de primarul

Municipiului Cluj-Napoca împotriva aceleiași sentințe.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de apel a reținut că, în mod greșit a dispus prima

instanță obligarea primarului Municipiului Cluj-Napoca la emiterea

unei dispoziții, în sensul restituirii în natură a apartamentului nr.

1 și a terenului aferent, precum și în sensul acordării de

despăgubiri, căci această măsură putea fi

ordonată în mod direct de către instanță prin sentința

pronunțată.

S-a mai reținut și faptul

că, imobilul în litigiu a fost preluat abuziv în temeiul Decretului nr. 228/1948,

deci ulterior datei de 6 martie 1945, astfel că reclamantul trebuie

socotit persoană îndreptățită pentru a primi măsuri

reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționată, a declarat recurs primarul municipiului Cluj-Napoca,

criticând-o ca fiind nelegală, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., deoarece:

- Imobilul în litigiu, situat în

municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj a fost preluat în temeiul Decretului nr.

228/1948 ce a desființat Casa Autonomă de Supraveghere a Bunurilor

Inamice (C.A.S.B.I.). Or, prin Legea nr. 10/2001, republicată, nu au fost

reglementate și bunurile preluate de C.A.S.B.I.

- Chiar dacă preluarea

imobilului a fost operată ulterior datei de 6 martie 1945, temeiul de

drept al preluării a fost Legea nr. 91 din 9 februarie 1945, care a intrat

în vigoare anterior datei de 6 martie 1945.

- Cum proprietarii imobilului în

litigiu s-au moștenitorii acestora nu au formulat o cerere în

condițiile art. 10 din Decretul nr. 228 din 3 septembrie 1948, bunul

respectiv trebuia considerat fără stăpân.

- În mod eronat, pârâtul primarul

municipiului Cluj-Napoca, a fost obligat la plata sumei de 10.640 lei, cu titlu

cheltuieli de jduecată la fond.

Recursul formulat nu este fondat.

Imobilul în litigiu – casă

și teren situat în municipiul Cluj-Napoca, a fost înscris inițial în

C.F. Cluj-Napoca, în favoarea proprietarei tabulare P.M.,

căsătorită K. - filele dosar fond.

Imobilul mai sus menționat, a

fost preluat de Statul Român în temeiul Decretului nr. 228/1948, prin Decizia

Ministerului Finanțelor nr. 13681/1949. Acest lucru rezultă din

înscrierea din C.F. Cluj de la data de 29 aprilie 1950 – dosar fond.

Prin urmare, temeiul juridic al

preluării imobilului în litigiu îl constituie Decretul nr. 228/1948

și nu Legea nr. 91/1945 de înființare a Casei Autonome de

Supraveghere a Birourilor Inamice ( C.A.S.B.I.), așa cum greșit

susține recurentul. Deci, preluarea abuzivă a imobilului respectiv a

avut loc ulterior datei de 6 martie 1945, astfel că, reclamantul trebuie

socotit persoană îndreptățită la măsuri reparatori, în

condițiile art. 3 din Legea nr. 10/2001.

Este fără

relevanță juridică faptul că proprietarul imobilului nu a

formulat în condițiile art. 10 din Decretul nr. 228/1948 cererea de

restituire, însoțită de acte justificative, la Comisia de Lichidare (C.A.S.B.I.),

deoarece Legea nr. 10/2001 nu condiționează acordarea măsurilor

reparatorii de formularea unei astfel de cereri, esențial fiind

existența unei preluări abuzive de către regimul comunist a

imobilului litigios.

Așadar, față de cele

reținute se constată că, instanța de apel, a pronunțat

o sentință temeinică și dată cu aplicarea corectă

a legii. În aceleași condiții, a procedat instanța de apel

și atunci când s-a pronunțat cu privire la cuantumul cheltuielilor de

judecată ( 10.6490 lei) la care a fost obligat pârâtul primarul

Municipiului Cluj-Napoca, la instanța de fond.

În consecință, se va

respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul Primarul municipiului

Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâtul PRIMARUL Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 249/A

din 9 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de

muncă și asigurări sociale pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 8 noiembrie 2010.