ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5872/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința civilă nr. 379 din 9 iunie 2009, a admis cererea formulată și modificată, introdusă de către reclamantul M.I.E., prin mandatar H.A., în contradictoriu cu pârâtul primarul Municipiului Cluj-Napoca, având ca obiect Legea nr. 10/2001 și pe cale de consecință: a anulat Dispoziția nr. 9567/2007 emisă de pârât; a obligat pârâtul să emită o nouă dispoziție în favoarea reclamantului, de admitere a Notificării formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, în sensul restituirii în natură a apartamentului nr. 1 și a terenului aferent din imobilul de locuințe situat în Cluj-Napoca, înscris inițial în C.F. Cluj-Napoca și în sensul acordării de despăgubiri în temeiul Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru apartamentele nr. 2, 3, 4, 5 6 și 7 și terenul aferent.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că, imobilul în litigiu compus din casă și teren situat în Cluj-Napoca, a fost înscris inițial în C.F. nr. 2825 Cluj-Napoca în favoarea proprietarei tabulare P.M.. Acest imobil a fost preluat de Statul Român în temeiul Decretului nr. 228/1948. Ulterior, imobilul în litigiu a fost împărțit pe apartamente, în prezent fiind liber doar apartamentul nr. 1, celelalte 6 apartamente au fost înstrăinate către chiriași în temeiul Legii nr. 112/1995. Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia civilă nr. 249 din 9 octombrie 2009, a admis apelul declarat de reclamantul M.I.E. împotriva sentinței civile nr. 379 din 9 iunie 2009 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o în parte, astfel : a dispus restituirea în natură a apartamentului nr. 1 al imobilului situat în Cluj-Napoca, înscris în C.F.

Cluj, precum și a terenului aferent acestui apartament; a menținut celelalte dispoziții ale sentinței; a respins, ca nefondat, apelul declarat de primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva aceleiași sentințe. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că, în mod greșit a dispus prima instanță obligarea primarului Municipiului Cluj-Napoca la emiterea unei dispoziții, în sensul restituirii în natură a apartamentului nr. 1 și a terenului aferent, precum și în sensul acordării de despăgubiri, căci această măsură putea fi ordonată în mod direct de către instanță prin sentința pronunțată. S-a mai reținut și faptul că, imobilul în litigiu a fost preluat abuziv în temeiul Decretului nr. 228/1948, deci ulterior datei de 6 martie 1945, astfel că reclamantul trebuie socotit persoană îndreptățită pentru a primi măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001.

Împotriva deciziei civile mai sus menționată, a declarat recurs primarul municipiului Cluj-Napoca, criticând-o ca fiind nelegală, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece: - Imobilul în litigiu, situat în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj a fost preluat în temeiul Decretului nr. 228/1948 ce a desființat Casa Autonomă de Supraveghere a Bunurilor Inamice (C.A.S.B.I.). Or, prin Legea nr. 10/2001, republicată, nu au fost reglementate și bunurile preluate de C.A.S.B.I. - Chiar dacă preluarea imobilului a fost operată ulterior datei de 6 martie 1945, temeiul de drept al preluării a fost Legea nr. 91 din 9 februarie 1945, care a intrat în vigoare anterior datei de 6 martie 1945. - Cum proprietarii imobilului în litigiu s-au moștenitorii acestora nu au formulat o cerere în condițiile art. 10 din Decretul nr. 228 din 3 septembrie 1948, bunul respectiv trebuia considerat fără stăpân.

- În mod eronat, pârâtul primarul municipiului Cluj-Napoca, a fost obligat la plata sumei de 10.640 lei, cu titlu cheltuieli de jduecată la fond. Recursul formulat nu este fondat. Imobilul în litigiu – casă și teren situat în municipiul Cluj-Napoca, a fost înscris inițial în C.F. Cluj-Napoca, în favoarea proprietarei tabulare P.M., căsătorită K. - filele dosar fond. Imobilul mai sus menționat, a fost preluat de Statul Român în temeiul Decretului nr. 228/1948, prin Decizia Ministerului Finanțelor nr. 13681/1949. Acest lucru rezultă din înscrierea din C.F. Cluj de la data de 29 aprilie 1950 – dosar fond. Prin urmare, temeiul juridic al preluării imobilului în litigiu îl constituie Decretul nr. 228/1948 și nu Legea nr. 91/1945 de înființare a Casei Autonome de Supraveghere a Birourilor Inamice ( C.A.S.B.I.), așa cum greșit susține recurentul.

Deci, preluarea abuzivă a imobilului respectiv a avut loc ulterior datei de 6 martie 1945, astfel că, reclamantul trebuie socotit persoană îndreptățită la măsuri reparatori, în condițiile art. 3 din Legea nr. 10/2001. Este fără relevanță juridică faptul că proprietarul imobilului nu a formulat în condițiile art. 10 din Decretul nr. 228/1948 cererea de restituire, însoțită de acte justificative, la Comisia de Lichidare (C.A.S.B.I.), deoarece Legea nr. 10/2001 nu condiționează acordarea măsurilor reparatorii de formularea unei astfel de cereri, esențial fiind existența unei preluări abuzive de către regimul comunist a imobilului litigios. Așadar, față de cele reținute se constată că, instanța de apel, a pronunțat o sentință temeinică și dată cu aplicarea corectă a legii.

În aceleași condiții, a procedat instanța de apel și atunci când s-a pronunțat cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată ( 10.6490 lei) la care a fost obligat pârâtul primarul Municipiului Cluj-Napoca, la instanța de fond. În consecință, se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul Primarul municipiului Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul PRIMARUL Municipiului Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 249/A din 9 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 noiembrie 2010.