ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7590/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin contestația

depusă pe rolul Tribunalului Cluj la 19 ianuarie 2006, contestatorii R.J. și

R.E., în contradictoriu cu Primarul municipiului Cluj-Napoca, au solicitat

instanței anularea dispoziției nr. 2837 din 17 noiembrie 2005 emisă de intimat

și în consecință restituirea în natură a

apartamentului nr. 7,

situat în Cluj-Napoca, înscris în C.F. 27991 nr. top 13087/S/VII.

În motivarea

acțiunii, contestatorii au susținut că în mod greșit le-au fost acordate

despăgubiri stabilite în condițiile Legii nr. 247/2005 și nu le-a fost

restituit imobilul revendicat, deoarece au fost deposedați abuziv și nu au

primit despăgubiri pentru acesta.

Prin sentința

civilă nr. 772 din 13 noiembrie 2007, Tribunalul Cluj a respins acțiunea

contestatorilor și a menținut ca legală dispoziția contestată.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin dispoziția

contestată, s-a respins cererea contestatorilor de restituire în natură a

apartamentului nr. 7, situat în Cluj-Napoca, deoarece apartamentul a fost

înstrăinat în baza Legii nr. 112/1995 foștilor chiriași și s-a propus

contestatorilor acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale,

respectiv Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

Imobilul a fost

preluat în proprietatea statului în baza Decretului de expropriere nr. 223/1974

fără plată iar apartamentul a fost înstrăinat foștilor chiriași.

Prin sentința civilă

nr. 822/2006 a Judecătoriei Cluj-Napoca a fost respinsă acțiunea formulată de

aceiași contestatori, pentru constatarea nulității titlului Statului Român și a

nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între Statul

Român și numiții L., contract având ca obiect imobilul din litigiu.

Cum imobilul a fost

înstrăinat cu respectarea dispozițiilor legale, măsurile reparatorii pentru

imobilul preluat abuziv se stabilesc numai în echivalent conform art. 18 lit.

c) din Legea nr. 10/2001.

Prin decizia civilă

nr. 86/A/2008, Curtea de Apel Cluj a respins ca nefondat apelul declarat de

contestatori.

Pentru a

hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele:

În lipsa acordului

contestatorilor cu privire la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent

constând în compensarea cu alte bunuri sau servicii, s-a apreciat ca

legală dispoziția contestată prin care s-a propus acordarea de despăgubiri

în condițiile titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru apartamentul din

litigiu, susținerea apelanților referitoare la faptul că statul le impune

despăgubirea prin acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în

procesul de privatizare fiind nefondată.

Titlul VII

din Legea nr. 247/2005 a fost modificat și completat prin O.U.G. nr. 81/2007

pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor

preluate abuziv de stat, tocmai pentru ca Fondul Proprietatea să devină

operațional în cel mai scurt timp, redefinindu-se instrumentele prin care

urmează a se acorda despăgubirile.

În ședința publică

din 31 martie 2008, reprezentanta contestatorilor a arătat că valoarea de

circulație a imobilului în litigiu este de 100.000-130.000 Euro.

Conform art. 14

1

alin. (3) din Legea nr. 247/2005 despăgubirile în numerar se acordă în limita

sumei de maximum 500.000 lei.

În consecință,

contestatorii sunt îndreptățiți să obțină o indemnizație bănească efectivă

constând în despăgubiri ce reprezintă valoarea de circulație a imobilului,

neîncălcându-se dreptul de proprietate al acestora garantat de art. 1 din Primul

Protocol Adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale ratificat de România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, în acest text

se statuează că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea

bunurilor sale, nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauze

de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile

generale ale dreptului internațional.

În speță, nu

sunt îndeplinite premizele pentru constatarea existenței și justificarea unei

ingerințe a statului în dreptul de proprietate al contestatorilor deoarece, pe

de o parte, dreptul de proprietate asupra imobilului din litigiu nu a fost

confirmat definitiv în justiție, fie anterior, fie ulterior sesizării acestuia

către terții chiriași, iar pe de altă parte, aceștia pot obține în conformitate

cu legea specială despăgubiri efective constând în valoarea de circulație a

imobilului.

Prin recursul

declarat, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., contestatorii au arătat că

în condițiile în care titlul VII din Legea nr. 247/2005 s-a modificat, pentru

ca despăgubirea să fie echitabilă, trebuia ca instanța să oblige la despăgubiri

bănești în favoarea acestora la prețul de circulație de la data efectivă a

plății, cu atât mai mult cu cât Comisia Centrală va acorda măsurile pe care le

va considera de cuviință și nu pe cele bănești, așa cum s-a solicitat.

Recursul va fi

respins ca nefondat pentru următoarele considerente:

Prin Dispoziția nr.

2837 din 17 noiembrie 2005, emisă în soluționarea notificării nr. 65127/3/452

din 1 noiembrie 2005, s-a respins restituirea în natură a imobilului revendicat

de contestator (fila 5, dosar fond) și s-a propus acordarea de despăgubiri în

condițiile speciale ale Titlul VII din Legea nr. 247/2005.

Prin precizarea

făcută la contestație s-a solicitat acordarea de măsuri reparatorii bănești la

valoarea reactualizată pentru imobilul din litigiu (fila 19, dosar fond).

Cum instanța de fond

cât și cea de apel au constatat ca legală dispoziția contestată s-au formulat

aceleași critici prin motivul de recurs.

Potrivit art. 1 alin.

(2) din Legea nr. 10/2001 măsurile reparatorii în echivalent pot consta în

compensare cu alte bunuri sau servicii sau despăgubiri acordate în condițiile

Titlului VII din Legea nr. 247/2005 modificat prin O.U.G. nr. 81/2007.

Potrivit art. 18 lit.

c) din Legea nr. 10/2001 măsurile reparatorii la care sunt îndreptățiți

contestatorii pentru imobilul preluat abuziv se stabilesc numai prin

echivalent.

Cu privire la

valoarea acestor măsuri Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor va

emite o dispoziție reprezentând titlul de despăgubire, în baza raportului de

evaluare, conform art. 16 alin. (7) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

Imobilul a

fost înstrăinat cu respectarea dispozițiilor legale, iar recurenții au criticat

atât prin motivele de apel

cât și prin cele de recurs doar modalitatea

de despăgubire pentru imobilul revendicat.

Fată de cele

menționate, nu sunt întrunite cerințele dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,

dispoziția contestată ca și hotărârea recurată apar ca legale, motiv pentru

care recursul declarat de contestatori va fi respins ca nefondat în raport de

dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca

nefondat recursul declarat de reclamanții R.J. și R.E. împotriva deciziei nr.

86 A din 31 martie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 28 noiembrie 2008.