ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5822/2007
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5822/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Constată că prin cererea
înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. 6444/2005, reclamanții T.M.O., T.E.
și L.M. au solicitat, în contradictoriu cu Primarul municipiului Cluj Napoca,
anularea dispoziției nr. 1891 din 22 iulie 2005 întocmită de pârât și obligarea
acestuia la emiterea unei noi dispoziții pentru acordarea despăgubirilor
bănești, întrucât suma stabilită nu reflectă valoarea imobilului.
S-a arătat în motivarea cererii că
imobilul, casă și teren în suprafață de 500 mp, a aparținut antecesoarei
reclamanților, T.M.V., că acesta a fost înstrăinat conform Legii nr. 112/1995
chiriașilor și că valoarea măsurilor reparatorii prin echivalent stabilită la
suma de 94.232 lei nu corespunde valorii reale a imobilului, care se află
într-o zonă rezidențială.
Prin sentința nr. 456 din 10 mai
2006 Tribunalul Cluj, secția civilă, a admis în parte acțiunea și în consecință
a anulat în parte dispoziția atacată, obligând pe primar să emită ofertă de
acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în
Cluj-Napoca, (înscris inițial în C.F. nr. 19629 Cluj cu nr.top 10317/2) la
valoarea de circulație de 413.418 lei (echivalentul a 122.562 Euro).
Pentru pronunțarea acestei soluții,
prima instanță a reținut că într-adevăr, valoarea de circulație a imobilului
este mult mai mare decât cea reținută prin dispoziția primarului, așa cum a rezultat
din raportul de expertiză întocmit în cauză.
Pe de altă parte, întrucât la momentul
preluării bunului prin expropriere au fost plătite despăgubiri, s-a stabilit ca
la data emiterii noii dispoziții, să fie avută în vedere diminuarea valorii de
circulație cu valoarea actualizată a despăgubirilor încasate.
În ce privește natura măsurilor
reparatorii, a fost apreciată neîntemeiată pretenția formulată de contestatori,
de acordare a despăgubirilor bănești în locul posibilității de a opta pentru
acțiuni la societățile comerciale tranzacționate pe piața de capital sau pentru
titluri de valoare nominală, față de dispozițiile modificatoare ale Legii nr. 247/2005,
potrivit cărora, atât cuantumul final, cât și felul măsurilor reparatorii se
stabilesc de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Cu aplicarea dispozițiilor art. 274 C.
proc. civ., tribunalul a respins cererea de cheltuieli de judecată formulată de
reclamanți, apreciind că nu poate fi reținută culpa procesuală a pârâtului, întrucât
reclamanții au declanșat controlul judiciar și au acceptat suportarea
costurilor expertizei judiciare.
Împotriva sentinței au declarat apel
ambele părți.
Reclamanții au criticat soluția
pentru neacordarea cheltuielilor de judecată.
Criticile
formulate de pârât, îndreptate împotriva fondului soluției, au făcut referire
la dispozițiile Legii nr. 10/2001 așa cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005,
respectiv, la faptul că măsurile reparatorii propuse prin decizia/dispoziția
unității (entității) învestite cu soluționarea notificării, se definitivează de
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și constau în titluri de
despăgubiri.
Ambele
apeluri au fost respinse ca nefondate prin decizia civilă nr. 264/A din 13
septembrie 2006 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări
sociale, pentru minori și familie.
Potrivit
considerentelor deciziei, s-a reținut caracterul nefondat al criticilor
reclamanților referitoare la neacordarea cheltuielilor de judecată în
condițiile în care nu poate fi reținută vreo culpă procesuală a pârâtului,
deoarece după intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, a fost vorba de dreptul
de opțiune al părții, în efectuarea expertizei întemeiate pe dispozițiile legii
noi.
În privința
apelului pârâtului, instanța a constatat că dispoziția atacată a fost emisă
anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, cu prevederile modificatoare
aduse de Legea nr. 10/2001 și ca atare, persoana ale cărei drepturi sunt lezate
de respectivul act, se bucură de toate drepturile procesuale prevăzute de legea
sub imperiul căreia a fost emis actul atacat.
De aceea,
faptul că prin dispozițiile art. 16 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005,
s-au adus modificări, atât în privința competențelor de evaluare, cât și în
privința entității învestite cu emiterea deciziilor reprezentând titluri de
despăgubiri, nu atrage nelegalitatea hotărârii tribunalului.
Pe de o
parte, dispoziția trebuia analizată în funcție de legea aplicabilă la momentul
emiterii actului, iar pe de altă parte, evaluarea cuprinsă în sentința primei
instanțe își păstrează caracterul obiectiv, iar nu de obligație, din
perspectiva dispozițiilor art. 16 alin. (5), (6), (7) din Legea nr. 247/2005.
Împotriva
deciziei a declarat recurs Primarul municipiului Cluj Napoca, aspectele de
nelegalitate învederate constând în următoarele:
Stabilirea de
către instanță a cuantumului măsurilor reparatorii s-a făcut în mod greșit,
față de dispozițiile modificatoare ale Legii nr. 247/2005, potrivit cărora
deciziile/ dispozițiile în care s-au consemnat sume de bani, precum și cele
care conțin propuneri motivate de acordare a despăgubirilor, se transmit
Secretariatului Comisiei Centrale, care la rândul său, le transmite
evaluatorului sau societății de evaluare, în vederea întocmirii raportului de
evaluare.
Pe cale de
consecință, raportat la dispozițiile cuprinse în Titlul VII din Legea nr. 247/2005,
măsurile reparatorii prin echivalent pot consta doar în titluri de despăgubiri.
În drept, au
fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 C. proc. civ.
Intimații au
formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, cu motivarea că
demersul judiciar al acestora a fost îndreptățit, întrucât dispoziția a fost
emisă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, iar neatacarea
acesteia în instanță ar fi însemnat că acceptă valoarea despăgubirilor, ceea ce
nu corespundea însă realității.
Recursul este
nefondat.
În speță,
instanțele au făcut în mod corect aplicarea principiului tempus regit actum,
verificând legalitatea dispoziției atacate din punct de vedere al legii în
vigoare la momentul emiterii acesteia.
Nemulțumiți
de cuantumul despăgubirilor înscris în actul entității învestite cu soluționarea
notificării, reclamanții au avut deschisă calea procedurii judiciare (în
condițiile reglementate de Legea nr. 10/2001), în cadrul căreia s-a stabilit
valoarea despăgubirilor, raportată la valoarea de circulație a imobilului,
determinată pe baza raportului de expertiză efectuat în cauză.
Faptul că,
potrivit actualei reglementări instituite prin Legea nr. 247/2005 (art. 16 din
Titlul VII) natura măsurilor reparatorii este alta și constă doar în titluri de
despăgubiri ce pot fi eliberate doar de Comisia Centrală, nu influențează asupra
legalității soluției adoptate.
Emiterea
titlurilor de despăgubiri este o etapă ulterioară determinării cuantumului
acestora, iar prin hotărârile pronunțate, instanțele nu au dispus asupra
acestor măsuri reparatorii.
Așa cum în
mod corect s-a reținut în considerentele deciziei atacate, în procedura
judiciară s-a modificat doar cuantumul sumei propuse spre despăgubire, obligația
de emitere a titlurilor de despăgubire corespunzătoare transferându-se, în
temeiul art. 16 alin. (7)-(8) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005, către
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Față de
considerentele arătate, critica de nelegalitate formulată în condițiile art. 304
pct. 9 C. proc. civ. a fost găsită neîntemeiată.
În ce
privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., se
constată că indicarea acestuia s-a realizat pur formal, în condițiile în care
recurentul nu a arătat ce act juridic dedus judecății ar fi fost interpretat în
mod greșit, schimbându-i-se natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic,
pentru a face posibilă ipoteza textului de lege.
În
consecință, recursul declarat va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de pârâtul Primarul
municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 264/A din 13 septembrie 2006
a Curții de Apel Cluj, secția
civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi19 septembrie
2007.