ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6748/2010

Prin sentința civilă nr. 187 din 08 martie 2007 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosarul nr. 9031/117/2006, s-a admis excepția de inadmisibilitate pentru petitele 1-3 din cererea de chemare în judecată. S-a admis excepția de prematuritate pentru petitul 4, în ceea ce privește modalitatea de soluționare a notificării și pentru petitul 5. S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Z.A. împotriva pârâtului Statul Român prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca și a pârâtului Primarul municipiului Cluj-Napoca. Pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca a fost obligat să emită dispoziție motivată prin care să soluționeze notificarea trimisă de antecesoarea reclamantei, Z.I., înregistrată din 2001, pentru imobilul situat în Cluj-Napoca, ap. A și terenul aferent, înscris în CF XXX Cluj și CF YYY Cluj.

S-au respins restul petitelor ca urmare a admiterii excepțiilor inadmisibilității și prematurității mai sus indicate. S-a respins petitul pentru cheltuielile de judecată. Apelul declarat de reclamantă împotriva acestei sentințe a fost admis prin decizia civilă nr. 201/A/2007 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în Dosarul nr. 9031/117/2006, sentința primei instanțe a fost desființată, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleași instanțe de fond. În rejudecare, prin sentința civilă nr. 252 din 23 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțata în Dosarul nr. 3256/117/2007, s-a admis în parte, acțiunea civilă formulată de reclamanta Z.A.

împotriva pârâților Primarul municipiului Cluj-Napoca și Statul Român prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca și, în consecință, s-a anulat în parte, Dispoziția de respingere parțială și propunerea privind acordarea de despăgubiri din 18 iulie 2007, emisă de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, în ceea ce privește pct. 2. S-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantei Z.A. a imobilului-apartament A, situat în Cluj-Napoca, înscris în CF nr. YYY. S-a menținut dispoziția atacată, în ceea ce privește respingerea cererii pentru terenul aferent. S-a dispus întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate, în favoarea reclamantei Z.A. asupra imobilului apartament A, situat în Cluj-Napoca, înscris în CF nr. YYY, cu titlu de lege.

S-au respins restul capetelor de cerere. S-a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul, în rejudecare, a reținut că prin dispoziția din 18 iulie 2007 emisă de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca, dată în soluționarea notificării înregistrate din 08 noiembrie 2001, ce a format obiectul dosarului intern, s-a respins cererea formulată de antecesoarea reclamantei, Z.I., pentru cota de teren aferentă apartamentului A din imobilul situat în județul Cluj, întrucât revendicatoarea nu a făcut dovada proprietății asupra acestuia și s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv - Titlul VII Legea nr. 247/2005, având în vedere despăgubirile primite la preluare pentru imobilul construcție situat în Cluj-Napoca, județul Cluj.

S-a reținut în considerentele dispoziției atacate, faptul că imobilul solicitat a trecut în proprietatea Statului în baza Legii nr. 4/1973, prin decizia din 05 august 1988 a Comitetului Executiv al Consiliului Județean Cluj, cu plata despăgubirilor legale aferente pentru construcție, de la Z.I., proprietara construcției, iar terenul a fost preluat la stat în baza art. 30 Legea nr. 58/1974, potrivit înscrierilor din CF nr. XXX Cluj. Totodată, apartamentul a fost înstrăinat în temeiul Legii nr. 112/1995 foștilor chiriași. Dispoziția atacată a fost dată de pârât pe parcursul soluționării prezentei cauze, iar prin aceasta s-a recunoscut calitatea reclamantei de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii pentru imobilul în litigiu, în temeiul legii speciale, astfel încât, capetele de cerere formulate inițial prin acțiune, în constatarea preluării abuzive și anularea deciziei de preluare, au rămas fără obiect.

În ceea ce privește precizarea de acțiune și care vizează dispoziția emisă de primar în soluționarea notificării, se constată că aceasta a fost atacată, atât în ceea ce privește măsura acordării de despăgubiri pentru apartamentul A din imobil, preluat abuziv de la antecesoarea reclamantei, cât și în ceea ce privește respingerea acordării de măsuri reparatorii pentru terenul aferent acestuia. Cu privire la apartament, deși s-a susținut de către pârât faptul că acesta nu este liber, fiind înstrăinat foștilor chiriași în temeiul Legii nr. 112/1995, pârâtul nu a fost în măsură să probeze aceste susțineri. Contractul de vânzare-cumpărare se referă la apartamentul B din imobilul situat în Cluj-Napoca, iar potrivit evidențelor actuale de carte funciară, a rezultat că apartamentul A din imobil este înscris în CF nr. YYY Cluj-Napoca, în favoarea Statului Român, în administrarea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca.

Constatând astfel, că nu există nici un impediment pentru ca apartamentul A să poată fi restituit în natură reclamantei, această măsură reprezentând regula în ceea ce privește măsurile speciale reparatorii prevăzute de dispozițiile Legii nr. 10/2001, tribunalul în temeiul art. 26 din acest act normativ, a admis în parte acțiunea civilă, a anulat în parte dispoziția atacată, în ceea ce privește pct. 2 al acesteia, a dispus restituirea în natură în favoarea reclamantei a imobilului apartament și întabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate al acesteia, reținând faptul că apartamentul are o identificare de sine stătătoare în evidențele de carte funciară, iar acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu proprietarul tabular.

Calitatea reclamantei de moștenitoare a autoarei notificării a fost dovedită potrivit actelor de stare civilă depuse la Dosarul nr. 9031/117/2006 al Tribunalului Cluj. În ceea ce privește terenul aferent acestui apartament, potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză de expert V.F., acesta se identifică în CF. XXX Cluj, și are o suprafață de 340 m.p., pe acest teren fiind edificată construcția apartament, cu suprafața de 57 m.p. și alte două construcții, magazie pe fundație de beton, pereți tablă și depozit în suprafață de 10 m.p., pe fundație de beton, pereți tablă.

Potrivit evidențelor din CF nr. XXX Cluj, antecesoarea reclamantei și-a intabulat dreptul de proprietate asupra apartamentului cu încheierea de CF din 1978, în baza sentinței civile nr. 5137/1977 a Judecătoriei Cluj-Napoca, cu titlu de moștenire ca bun propriu, iar în ceea ce privește terenul aferent, acesta a trecut în proprietatea Statului român în baza art. 30 Legea nr. 58/1974, reclamanta dobândind un drept de folosință pe durata existenței construcției. Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. (1) Legea nr. 10/2001, nu intră sub incidența prezentei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Potrivit dispozițiilor art. 36 alin. (3) din acest din urmă act normativ, terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor, ca efect al preluării în condițiile dispozițiilor art. 30 Legea nr. 58/1974, trec în proprietatea actualilor titulari ai drepturilor de folosință a terenului, proprietari ai locuințelor. Textul alin. (4) precizează că rămân aplicabile dispozițiile art. 23 ale Legii nr. 18/1991. Prin urmare, reținând faptul că regimul juridic al terenurilor nu cade sub incidența Legii nr. 10/2001, acesta fiind supus reglementării prevăzute prin dispozițiile art. 36 alin. (3) cu aplicarea art. 23 Legea nr. 18/1991, cererea formulată a fost respinsă. Raportat la prevederile art. 274 C. proc.

civ., reclamanta a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată. Constatând însă, că suma solicitată cu titlu de cheltuieli reprezintă contravaloarea raportului de expertiză întocmit în cauză, cu privire la teren, iar solicitarea reclamantei de a-i fi restituit acesta nu-și găsește justificarea în prezenta cauză, instanța a respins cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată. Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamanta Z.A.. Prin decizia civilă nr. 35/A din 18 februarie 2010, Curtea de Apel Cluj, secția civila, de munca și asigurări sociale, pentru minori și familie, a admis apelul reclamantei Z.A. împotriva sentinței atacate, pe care a schimbat-o, în parte, după cum urmează: A admis în totalitate acțiunea precizată.

A anulat dispoziția din 18 iulie 2007, emisă de Primarul municipiului Cluj- Napoca și în ceea ce privește modalitatea de soluționare a notificării din 08 noiembrie 2001, formulată de antecesoarea reclamantei, Z.I., cu privire la cota parte de teren aferentă apartamentului A din imobilul situat în Cluj-Napoca, județul Cluj. A dispus restituirea în natură, în favoarea reclamantei Z.A., a cotei reale de 320/666 parte din terenul din CF nr. XXX Cluj, aferent apartamentului A din imobilul situat în Cluj-Napoca, înscris în CF nr. YYY Cluj, format din 2 camere, bucătărie, cămară de alimente, hol și antreu, cu părțile indivize comune de 48 % înscrise în CF Cluj. A dispus întabularea în CF nr. XXX Cluj, a dreptului de proprietate al reclamantei Z.A.

asupra cotei reale de 320/666 parte din terenul aferent, cu titlu de drept lege, în baza Legii nr. 10/2001. A înlăturat din sentință dispoziția referitoare la menținerea dispoziției din 18 iulie 2007 în ceea ce privește respingerea cererii pentru teren și respingerea restului petitelor. A menținut restul dispozițiilor din sentință. Au fost obligați pârâții Primarul municipiului Cluj-Napoca și Statul Român prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, în solidar, să plătească reclamantei Z.A. suma de 1.650 RON cheltuieli de judecată în fond. A respins ca nefondate apelurile declarate de pârâții Statul Român prin Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca și Primarul municipiului Cluj-Napoca, în contra aceleiași sentințe.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea, în temeiul art. 295 C. proc. civ., a reținut următoarele argumente: Fosta proprietară tabulară Z.I. a solicitat Primăriei municipiului Cluj-Napoca, prin notificarea expediată din 08 noiembrie 2001, prin BEJ M.G., restituirea în natură a imobilului situat în Cluj Napoca, precum și a terenului aferent înscris în CF nr. YYY și CF nr. XXX Cluj Napoca. Prin contractul de vânzare-cumpărare din 14 ianuarie 1997, încheiat între Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca și numitul R.V., acesta din urmă a dobândit dreptul de proprietate asupra ap. B situat în Cluj Napoca, CF nr. YYY, compus din camere, cu o suprafață utilă de 70,71 mp., precum și cota indiviza de 48%, corespunzătoare cotei de 100/208 mp., din terenul aferent construcției pentru prețul de 20.135.930 RON.

Deși pârâții apelanți au învederat instanței că, în realitate, apartamentul înstrăinat prin contractul de vânzare mai sus menționat, este apartamentul A și nu apartamentul B, așa cum a fost menționat dintr-o eroare materială în cuprinsul contractului, aceștia nu au reușit să dovedească, în condițiile art. 1169 C. civ., această împrejurare. Din compararea înscrisurilor intitulate „schiță funcțională" privind apartamentul A și apartamentul B situate în imobilul din Cluj-Napoca a rezultat că este vorba de 2 apartamente distincte și nu de un singur apartament, așa cum în mod greșit au susținut pârâții apelanți, suprafața utilă a celor două apartamente fiind diferită, respectiv suprafața utilă a apartamentului A este de 76,94 mp, iar suprafața utilă a apartamentului B este de 70,71 mp., dar și nr. topografice sunt diferite.

La prima instanță a fost efectuată o expertiză tehnică topografică, prin care s-a constatat că terenul în litigiu este înscris în CF nr. XXX Cluj, cu suprafața de 340 m.p. pe care este edificată construcția în suprafață de 57 mp., înscrisă în CF nr. YYY. Pe acest teren sunt edificate construcții definitive (casa), cât și provizorii (magazie, depozit), terenul nefiind afectat de lucrări de amenajare tehnică, detalii de sistematizare sau servituti legale, însă, nu poate fi restituit în natură fiind ocupat de construcții. Deși, reclamanta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză instanța de fond le-a respins, apreciind că nu se impune întocmirea unui tabel de mișcare parcelară, construcțiile menționate de expert având un caracter provizoriu.

În apel, pentru lămurirea situației de fapt a terenului în litigiu instanța a dispus completarea raportului de expertiză cu întocmirea unui tabel de mișcare parcelară. Conform raportului de expertiză tehnică judiciară completat și întocmit de expert V.F., terenul în litigiu înscris în CF nr. XXX Cluj, are în realitate suprafața de 686 mp., față de suprafața de 665 mp. înscrisă în cartea funciară, considerent pentru care expertul a făcut propuneri de rectificare a suprafeței imobilului teren. Totodată, expertul a arătat că pe terenul aferent construcției există construcții provizorii constând în magazie și depozit, care au fost edificate fără autorizație de construire.

Conform art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, nu intră sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și prin Legea nr. 1/2000, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și al celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare. Conform art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, terenurile atribuite în folosință pe durata existenței construcțiilor ca efect al preluării în condițiile dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974, trec în proprietatea actualilor titulari ai drepturilor de folosință a terenului, proprietari ai locuințelor.

Textul alin. (4) precizează că rămân aplicabile dispozițiile art. 23 ale Legii nr. 18/ 1991. În mod greșit, instanța de fond a stabilit că terenul aferent apartamentului A face obiectul Legii nr. 18/1991, deși acest teren era situat în intravilanul municipiului Cluj Napoca, atât la dala preluării abuzive, cât și la data notificării, iar în plus, antecesoarea reclamantei nu avea calitatea de proprietar al imobilului construcție și nici aceea de titular al dreptului de folosință a terenului aferent acesteia așa încât nu este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcției în baza art. 36 alin. (3) din Legea nr. 18/1991.

Având în vedere prevederile art. 9 din Legea nr. 10/2000 potrivit cărora, imobilele preluate în mod abuziv indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini, Curtea a constatat că terenul în litigiu aferent apartamentului A, reprezintă un teren liber întrucât construcțiile menționate de expert au caracter provizoriu, fiind edificate fără autorizație de construire, conform art. 10 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, astfel încât poate fi restituit în natură. Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca și Primarul municipiului Cluj-Napoca.

Criticile formulate prin cele două recursuri sunt comune și vizează, în esență, următoarele aspecte: Dispoziția din 18 iulie 2007 emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca este legală și temeinică, având în vedere că apartamentul A situat în imobilul municipiul Cluj-Napoca, preluat în proprietatea Statului Român în baza Legii nr. 4/1974, cu plata despăgubirilor legale aferente în sumă de 77.044 RON, de la autoarea reclamantei Z.I., a fost vândut numitului R.V. în baza contractului de vânzare-cumpărare din 14 ianuarie 1997. La baza încheierii acestui act de înstrăinare a stat contractul de închiriere din 7 martie 1991. În aceste condiții, prin dispoziția contestată s-a stabilit acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale de reparație pentru imobilul construcție, avându-se în vedere și despăgubirile primite la preluarea imobilului de către stat.

În ceea ce privește terenul solicitat, acesta a fost preluat în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974, motiv pentru care, a fost respinsă notificarea anteces oarei reclamantei pentru cota de teren aferentă apartamentului A. Față de această situație, în mod greșit s-a respins apelul declarat de Primarul municipiului Cluj-Napoca, în condițiile în care, s-a învederat instanței de apel că, numai dintr-o eroare materială nerectificată, încă, în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare din 14 ianuarie 1997 s-a menționat, în loc de apartamentul A, apartamentul B. De precizat este faptul că, la baza încheierii acestui contract de vânzare-cumpărare a stat contractul de închiriere din 7 martie 1991 încheiat cu numitul R.V..

Mai mult, din evidențele Primăriei nu rezultă că apartamentul B din imobilul în litigiu s-ar fi aflat vreodată în proprietatea statului și deci, că acesta ar fi putut înstrăina acest apartament unei terțe persoane. De asemenea, comparând planul Releveului de la preluare cu schița funcțională, anexă la contractul de vânzare-cumpărare din 1997, reiese faptul că este vorba de unul și același apartament compus din 2 camere, o bucătărie, o baie, o cămară alimente, un hol, un antreu cu părțile indivize comune în cote de 48/100 parte. O altă critică vizează exonerarea recurenților-parați de la plata cheltuielilor de judecată, întrucât, apreciază că aceștia nu au fost în culpă procesuală în cauză. Motivele de recurs astfel structurate au fost întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ.. Examinând recursurile prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constata ca sunt fondate. Astfel, prin notificarea înregistrată din 9 noiembrie 2001, numita Z.I. a solicitat restituirea în natură a apartamentului A și a terenului aferent acestuia, imobil situat în municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj. Prin dispoziția din 18 iulie 2007, emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, s-a respins cererea formulată pentru cota de teren aferentă apartamentului A, deoarece notificatoarea nu a făcut dovada proprietății asupra acestuia, iar pentru apartamentul nr. 1 din imobil, s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale -Titlul VII din Legea nr. 247/2005, avându-se în vedere și despăgubirile primite la preluarea imobilului de către stat.

Referitor la criticile privind identificarea apartamentului în litigiu, Înalta Curte constată că instanța de apel nu a stabilit pe deplin situația de fapt a apartamentului solicitat, cu privire la care s-au acordat măsuri reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri, în condițiile legii speciale, în scopul aplicării corecte a legii în cauză. Astfel, conform extrasului funciar depus la dosar fond, apartamentul A din imobil, a fost înscris în CF. individuală nr. YYY, ca bun propriu al d-nei Z.I., dobândit în întregime cu titlu de moștenire și partaj. În baza Legii nr. 4/1973, prin decizia din 5 august 1988 a comitetului Executiv al Consiliului Popular al județului Cluj, apartamentul A a fost preluat în proprietatea statului, cu plata despăgubirilor legale în sumă de 77.044 RON, iar terenul aferent a fost preluat de stat, în baza art. 30 din Legea nr. 58/1974.

Din referatul întocmit de Comisia pentru Aplicarea Legii nr. 10/2001 rezultă că apartamentul sus-menționat a fost înstrăinat în baza Legii nr. 112/1995 fostului chiriaș R.V.. Contractul de închiriere din 7 martie 1991 (ce a stat la baza încheierii contractului de vânzare cumpărare în baza Legii nr. 112/1995) a fost încheiat între R.A.A.J.F.L. și chiriașul R.V. pentru apartamentul A, aspect ce reiese și din fișa de calcul pentru stabilirea chiriei lunare a locuinței și tabelul cuprinzând situația apartamentului A. De asemenea, cererea de cumpărare înregistrată din 16 septembrie 1996 la Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, a fost formulată de chiriașul R.V. pentru apartamentul A din imobilul în litigiu.

În Tabelul cuprinzând documentația tehnică de întabulare a imobilului se arată la rubrica „Descrierea construcției", că este realizată cu parter și cuprinde două apartamente: apartamentul înscris și care este proprietate personală și al doilea înscris care este al Statului Român, ca urmare a preluării în baza Legii nr. 4/1974. Că sunt două unități locative distincte rezultă și din planul de situație atașat. În extrasul de CF eliberat la 22 mai 2008, apare apartamentul A și Statul Român înscris cu dreptul de proprietate asupra acestuia, ceea ce este conform și constatărilor expertului din raportul de expertiză judiciară efectuată în cauză. Mai mult, conform extrasului de CF eliberat la 31 august 2006, s-a respins cererea petentului R.V.

pentru întabularea dreptului său de proprietate asupra apartamentului A în Cartea Funciară. Prin urmare, față de actele dosarului, situația apartamentului în litigiu nu este clară. Instanțele anterioare nu au stabilit pe deplin, dacă în imobil există un singur apartament sau dacă sunt două; de asemenea, nu au stabilit dacă apartamentul A a fost cumpărat de chiriașul R.V. în temeiul Legii nr. 112/1995 și dacă în contractul de vânzare-cumpărare astfel încheiat s-a strecurat vreo eroare materială în ceea ce privește numărul apartamentului, respectiv dacă este vorba despre apartamentul A sau apartamentul B, respectiv, dacă este unul și același apartament, sau nu. În acest sens, se impune efectuarea unei expertize tehnice de specialitate și chiar a unei cercetări la fața locului cu privire la imobilul în litigiu, pentru a identifica apartamentul în cauză, în scopul de a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.

Cum asemenea probe nu se pot administra în recurs, în raport de dispozițiile art. 305 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași Curte de apel, pentru ca în baza efectului devolutiv al apelului, să stabilească pe deplin care este situația apartamentului în litigiu, față de care să facă o corectă aplicare a legii speciale de reparație - Legea nr. 10/2001. În acest sens, în recurs, se va face aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (3) coroborat cu art. 314 C. proc. civ..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de pârâții Primarul municipiului Cluj Napoca și Consiliul local al municipiului Cluj Napoca împotriva deciziei nr. 35A din 18 februarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și de familie. Casează decizia și trimite cauza spre rejudecare la aceeași curte de apel. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 decembrie 2010.