ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1685/2011

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: A. Prin sentința penală nr. 176 din 13 decembrie 2010 a Tribunalului Mureș, secția penală, în baza art. 192 alin. (1) și (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.J. , la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și (2) 1 lit. b) și c) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.J., la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie. În baza art. 175, art. 176 lit. d) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa principală de 18 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 8 ani pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav.

În temeiul art. 33 lit. a), a art. 34 lit. b) și a art. 35 alin. (1) C. pen. , inculpatul B.J. va executa pedeapsa principală cea mai grea, aceea de 18 ani închisoare la care se va adăuga pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 8 ani. În temeiul art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive din data de 12 aprilie 2010 până la zi. Potrivit art. 350 C. pen., a menținut măsura arestării preventive față de inculpat. În temeiul și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

A constatat că persoana vătămată C.R. nu s-a constituit parte civile în cauză. A luat act de faptul că partea civilă S.R. - mama victimei - a renunțat la pretențiile sale civile. În temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză, în cuantum total de 1.380 lei, din care suma de 1.000 lei provine din faza de urmărire penală. Pentru a hotărî în acest sens, prima instanță a reținut următoarele: La data de 11 aprilie 2010, în jurul orelor 21:00, numita N.I. împreună cu S.I. s-au deplasat la locuința numitei C.R. din jud. Mureș, pentru a se uita la televizor. În jurul orelor 22:00 cei doi vizitatori au intenționat să plece.

Pentru aceasta, gazda, C.R., a aprins lumina în curte și a ieșit din casă pentru a-i conduce pe cei doi până la poartă. Când au ajuns afară din casă, cei trei au auzit zgomote din zona șopronului aflat în curte. Lângă șopron au observat că erau adunate mai multe obiecte. La rugămintea proprietarei, numitul S.I. s-a dus să vadă ce se întâmplă. Susnumitul, apropiindu-se de șopron, l-a recunoscut pe inculpatul B.J. și i-a cerut acestuia să iasă din șopron. Proprietara casei, C.R., a fugit la niște vecini să ceară ajutor. În acest timp, inculpatul B.J. a ieșit din șopron, îndreptându-se spre numitul S.I. Acesta din urmă, la rândul său, s-a deplasat cu spatele, pentru a se îndepărta de inculpat. Când a ajuns în dreptul scărilor de la intrarea în casă, inculpatul l-a lovit cu cuțitul pe care-l avea asupra sa în zona inimii.

Evenimentul a fost observat în direct de către numita N.I., care pe tot parcursul derulării evenimentelor descrise mai sus, s-a aflat pe prispa casei numitei C.R. Aceasta l-a observat pe inculpatul B.J. apropiindu-se de S.I., având un cuțit în mână și spunând: „tu nu o să mă mai chemi pe mine vreodată". După ce inculpatul a lovit victima cu cuțitul, a luat-o la fugă, părăsind curtea numitei C.R., deplasându-se spre domiciliul său. Ajungând la podul de peste pârâul Niraj, a aruncat cuțitul în apă. Ajungând acasă, inculpatul i-a povestit martorei M.E. - mătușa sa -, faptul că „l-a împuns" pe S.I. Imediat după ce inculpatul a părăsit curtea locuinței numitei C.R., în locul respectiv au sosit martorii S.I.N.

și S.A., persoane chemate în ajutor de C.R. Martora S.I.N. - de profesie asistent medical -, a încercat să-i acorde primul ajutor victimei S.I., însă cu toate eforturile depuse victima a decedat, echipajul de la salvare sosit la fața locului neavând altceva de făcut decât să constate deces. Din concluziile provizorii emise de I.M.L. Tg-Mureș rezultă că moartea victimei S.I. a fost violentă, datorându-se stopului cardio-respirator și hemoragiei interne masive. Leziunea traumatică tanato-generatoare s-a putut produce prin lovire directă cu un instrument tăietor-înțepător de tipul cuțitului, iar între leziuni și deces există cauzalitate directă necondiționată. Din raportul de autopsie medico-legală rezultă că moartea numitului S.I.

a fost violentă, iar plaga tăiată-înțepată penetrantă de la nivelul hemitoracelui stâng a lezat pericardul și cordul victimei (leziune de ventricul drept și sept inter-ventricular). Traiectul leziunii tanato-generatoare a fost de sus în jos și de la dreapta spre stânga, cu poziția verosimilă autor - victimă față în față. Potrivit raportului de expertiză medico-legală de natură psihiatrică, inculpatul prezintă diagnosticul: "tulburare de personalitate de tip antisocial. Abuzuri etilice. Păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale. Are discernământul păstrat în raport cu faptele pentru care este cercetat" (filele 114-115 dos. instanței). In cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, descriind modalitățile de comitere a acestora.

A arătat că, în ziua respectivă, după ce în prealabil consumase aproximativ o jumătate de litru de țuică, în jurul orelor 19:00-20:00, s-a hotărât să meargă la locuința numitei C.R. pentru a sustrage fier vechi. Ajungând la locuința acesteia, a escaladat gardul, după care, prin grădină, s-a deplasat până la șopron. A început să caute fier vechi, pe care l-a scos din șopron și l-a așezat în două grămezi în fața șopronului. Una din bucățile de fier a dus-o la gard și a aruncat-o peste acesta. La un moment dat, a observat că s-a aprins lumina în curtea locuinței, motiv pentru care s-a ascuns în șopron. Din casa numitei C.R. a ieșit aceasta și numiții S.I. și N.I. l-a observat pe C.R. și S.I. apropiindu-se spre șopronul în care se afla.

Numitul S.I. l-a recunoscut și i-a cerut să iasă afară. S-a supus și s-a îndreptat spre S.I., iar acesta s-a retras până în apropierea scărilor de la intrarea în casă. în acel moment S.I. l-a lovit, fără să știe cu ce, și, fiind băut, a căzut la pământ. Atunci a scos buzunar briceagul, i-a desfăcut lama și când s-a ridicat de jos l-a lovit o singură dată, mai precis l-a împuns, pe S.I. cu briceagul în zona pieptului, după care a fugit din locul respectiv. Alergând spre casă, când a ajuns la podul peste râul Niraj a aruncat briceagul în apă. Ajuns acasă, i-a povestit mătușii sale M.E. că „l-a împuns" pe S.I. Pe baza recunoașterii inculpatului s-a realizat o reconstituire. În cursul judecății, inculpatul a făcut uz de dreptul la tăcere.

Din coroborarea probelor administrate în cauză prima instanță a reținut că vinovăția inculpatului rezultă fără dubii. Declarația sa de recunoaștere din cursul urmării penale se coroborează cu aspectele reieșite din procesul verbal de cercetare la fața locului, cu concluziile actului provizoriu de medicină - legală și ale raportului de autopsie medico-legală și cu declarațiile martorilor, în special ale martorei N.I. - martor ocular. De altfel, declarațiile acestei martore infirmă varianta expusă de inculpat în cursul urmăririi penale, potrivit căreia l-ar fi lovit pe S.I. ca urmare a faptului că a fost provocat de acesta prin lovire. Declarațiile aceleiași martore coroborate cu concluziile actelor medico-legale infirmă și varianta lovirii victimei cu un briceag, arma crimei fiind reprezentată de un obiect tăietor-înțepător cu o lamă cu dimensiuni mai mari decât cele ale unui briceag obișnuit.

Față de toate cele menționate mai sus, prima instanță a reținut că fapta inculpatului B.J., care, la data de 11 aprilie 2010, în jurul orelor 21:00, a pătruns în curtea și locuința numitei C.R. din jud. Mureș, fără a avea consimțământul proprietarei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu - prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen.; fapta aceluiași inculpat care, după ce a pătruns fără drept în curtea locuinței numitei C.R., în condițiile menționate mai sus, a sustras și a încercat să sustragă din aceasta bunuri, după care, fiind surprins de proprietară și de numitul S.I., a folosit violența pentru a-și asigura scăparea, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie - prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1), lit. b) și alin. (2) 1 lit. b) și c) C. pen.

Fapta inculpatului B.J., de a aplica victimei S.I. , în condițiile descrise mai sus, o lovitură cu cuțitul în zona pieptului, cu intenția de a-i suprima viața, urmare care s-a și produs, cu scopul de a săvârși dar și de a ascunde o tâlhărie, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav - prevăzută și pedepsită de art. 174, art. 176 lit. d) C. pen. La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, prima instanță a ținut seama de criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că deși a remarcat comportamentul relativ sincer al inculpatului pe parcursul întregului proces penal, a apreciat că nu poate fi reținută vreo circumstanță atenuantă legală sau judiciară, care să aibă drept consecință reducerea pedepselor sub minimul lor special.

Aceasta deoarece infracțiunile de tâlhărie și de omor deosebit de grav prezintă pericol social generic deosebit de ridicat, care se reflectă în limitele de pedeapsă prevăzute de lege, astfel că elemente ca vârsta inculpatului, sinceritatea și lipsa antecedentelor penale pot să conducă doar la orientarea pedepselor spre minimul lor special, dar nu justifică reținerea de circumstanțe atenuante judiciare. B. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul cuantumului pedepsei, solicitând reducerea acestuia ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a), b) c) și art. 76 alin. (2) C. pen. Prin decizia penală nr. 16/A din 4 februarie 2011 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale susmenționate, menținându-se starea de arest a acestuia.

C. Împotriva acestor hotărâri, în termen legal, inculpatul B.J. a declarat recurs, aducând critici prin prisma cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. Prin intermediul apărătorului din oficiu, inculpatul a solicitat admiterea recursului și reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, ca urmare a reținerii circumstanțelor personale - acesta fiind tânăr, a dat dovadă de sinceritate pe parcursul procesului penal, nu este cunoscut cu antecedente penale, iar la momentul săvârșirii faptei se afla sub influența băuturilor alcoolice, având o reprezentare necorespunzătoare asupra faptei sale, întrucât nu a dorit decât să sustragă niște bunuri. Examinând decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc.

pen., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat. Înalta Curte apreciază că în cauză nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante prev. art. 74 alin. (1) lit. a), b) c) și art. 76 alin. (2) C. pen., așa cum a solicitat inculpatul, întrucât, pe de o parte, lipsa antecedentelor penală invocată de inculpat nu echivalează cu o conduită bună înainte de săvârșirea faptei -, iar pe de altă parte, atitudinea de recunoaștere a faptei nu atrage automat reținerea circumstanței atenuante prev. art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., ci poate fi avută în vedere la dozarea pedepsei, așa cum este cazul în speță, pedeapsa fiind orientată spre minimul social prevăzut de lege (15 ani).

Nu în ultimul rând, nu se poate reține nici stăruința depusă de infractor pentru a repara paguba pricinuită - art. 74 alin. (1) lit. b), atâta vreme cât singura persoană vătămată constituită parte civilă a renunțat la pretențiile civile în cursul cercetării judecătorești; totodată, inculpatul nu a relevat alte împrejurări care să capete valențe ca și circumstanțe atenuante. De asemenea, Înalta Curte apreciază că prima instanță a făcut o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., ținând cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor săvârșite de inculpat dar și de circumstanțele personale ale acestuia. Prin raportare la condițiile generale de individualizare a răspunderii penale reglementate de dispozițiile art. 72 C. pen., Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată, de 18 ani închisoare, a fost just dimensionată și este aptă să răspundă scopului pedepsei prev. de art. 52 C. pen.

În raport de cele arătate, Înalta Curte apreciază critica formulată de inculpatul privind greșita individualizare a pedepselor, ca neîntemeiată, deoarece în cauză au fost evaluate în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară, iar pedeapsa privativă de libertate, în cuantum de 18 ani închisoare, asigură realizarea funcțiilor educativă și de exemplaritate cerute de lege. Ca atare, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B.J. împotriva deciziei penale nr. 16/A din 04 februarie 2011 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Conform dispozițiilor art. 385/16 alin. (2) C. proc.

pen. se va computa durata arestării preventive, la zi, iar în baza dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul - inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.J. împotriva deciziei penale nr. 16/A din 04 februarie 2011 a Curții de Apel Tg. Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 12 aprilie 2010 la zi. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 aprilie 2011.