ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 981/2014

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele;

Prin sentința penală nr. 56 din 22 aprilie 2013 Tribunalul Mureș, în baza art. 192 alin. (1), (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul I.R.I., la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2)

1

lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 10 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 174, art. 176 lit. b), d) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală de 23 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 10 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite și a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, aceea de 23 ani închisoare, însoțită de pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 10 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și a arestării preventive, începând cu data de 1 mai 2012 până la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către părțile civile G.D.G., P.L.R. și B.R.F. (fiecare cu domiciliul) a următoarelor bunuri:

- o pereche de încălțăminte bărbătească, neagră, ambalată în coletul nr. 1, înregistrat la poziția nr. 14/2012 în Registrul de valori și corpuri delicte al Tribunalului Mureș;

- un geamantan din imitație piele, de culoare maro, având dimensiunile de 42 x 30 x 15 cm, precum și bunurile din interiorul acestuia: 5 pachete șervețele umede pentru dantură; 3 etichete șosete; un ambalaj săpun; un cârd de fidelitate P.M.; o carte de vizită sala fitness; două fragmente hârtie cerată albă; un fragment plic alb cu inscripția Aquaserv și o pereche de mănuși din material textil negru, cu cinci degete, ambalate în coletul nr. 3, înregistrat la poziția nr. 1/2013 în Registrul de valori și corpuri delicte al Tribunalului Mureș;

- un geamantan din imitație piele, de culoare maro, având dimensiunile de 60 x 38 x 15 cm, precum și bunurile din interiorul acestuia: o pereche de pantaloni tricotați, de culoare albastru închis, marca Iris; un ceas de masă de culoare verde; un bătător de șnițele; mai multe fragmente de lemn de diferite dimensiuni; un blat din lemn ce provine de la șezutul unui scaun, ambalate în coletul nr. 4, înregistrat la poziția nr. 1/2013 în Registrul de valori și corpuri delicte al Tribunalului Mureș;

- o geantă de voiaj din material textil, de culoare verde-gri, având dimensiunile de 60 x 40 x 28 cm, conținând trei poșete de damă și un rucsac, fiecare cu conținutul aferent, descris în procesul-verbal de percheziție domiciliară din 1 mai 2012, aflat la filele 198-205 dosar urmărire penală; o oală emailată de culoare albastră și o agendă spiralată având dimensiunile 24x10 cm, ambalate în coletul nr. 5, înregistrat la poziția 14/2012 în Registrul de valori și corpuri delicte al Tribunalului Mureș;

- două scaune distruse, ambalate în coletul nr. 6, înregistrat la poziția nr. 14/2012 în Registrul de valori și corpuri delicte al Tribunalului Mureș;

- o cămașă din material textil cadrilat, ambalată în coletul B, înregistrat la poziția nr. 14/2012 în Registrul de valori și corpuri delicte al Tribunalului Mureș.

În baza art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul I.R.I. a următoarelor bunuri:

- o pereche de pantofi albi cu inscripția “P.”, ambalați în coletul nr. 2, înregistrat la poziția nr. 14/2012 în Registrul de valori și corpuri delicte al Tribunalului Mureș;

- o pereche de pantaloni jeans negru, și un tricou cu mâneci scurte, negru, ambalate în coletul nr. 3, înregistrat la poziția nr. 1/2013 în Registrul de valori și corpuri delicte al Tribunalului Mureș.

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpatul I.R.I. suma de 300 lei.

În baza art. 14 C. proc. pen., art. 1357 C. civ., a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de părțile civile G.D.G., P.L.R. și B.R.F. și, în consecință, a obligat pe inculpatul I.R.I. la plata despăgubirilor civile după cum urmează:

- 13.437 lei cheltuieli de înmormântare către cele trei părți civile;

- câte 219.000 lei despăgubiri civile pentru daunele morale suferite, către fiecare parte civilă.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul I.R.I. la plata sumei de 3.909 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

La data de 28 aprilie 2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș a fost sesizat de către I.P.J. Mureș cu privire la faptul că, în imobilul din Sighișoara, au fost descoperite două cadavre. Echipa operativă care s-a deplasat la fața locului, le-a identificat ca aparținând victimelor P.V. și P.V.

În concluziile provizorii emise la data de 28 aprilie 2012 de către IML Tg. Mureș, confirmate apoi prin rapoartele de necropsie medico-legală, s-a arătat că moartea numitei P.V., de 76 ani, a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice prin aspirat traheo-bronhopulmonar de sânge produs în stare de agonie, în condițiile unui politraumatism cu plăgi scalpate și contuzii multiple epicraniene, hemoragie leptomeningeană minoră, hematoame poliorbitale bilaterale, fractură deschisă de piramidă nazală și fractură costală stângă. Leziunile traumatice descrise mai sus s-au putut produce prin loviri directe repetate cu corp dur contondent și lovire de suprafețe dure, posibil în condițiile unei căderi. între leziunile traumatice și decesul persoanei există legătură de cauzalitate directă (fila 85).

În privința numitului P.V., de 76 ani, s-a concluzionat că moartea acestuia a fost violentă, datorându-se asfixiei mecanice prin strangulare. Leziunile traumatice constatate pe cadavrul acestuia s-au produs prin mecanisme de loviri directe repetate cu corp dur contondent, constând în plăgi multiple, contuze, epicraniene, o hemoragie leptomeningeană minoră, plagă transfîxiantă auriculară, hematom facial, fractură de piramidă nazală. între leziunile traumatice și decesul persoanei există legătură de cauzalitate directă (f. 86).

În urma cercetării la fata locului, s-a constatat că toate camerele locuinței, mobilierul, prezentau urme de răvășire, obiectele de vestimentație și alte lucruri din sertare fiind împrăștiate pe podea.

Organele de cercetare penală au trecut la ascultarea mai multor persoane de pe strada unde locuiau victimele, printre acestea numărându-se și inculpatul I.R.I., care, la data de 28 aprilie 2012, a declarat că nu are loc de muncă stabil din anul 2010, iar traiul și-l asigură din munca prestată în alte țări, mai exact în Germania; că intenționează să plece din nou în Germania și că are nevoie de bani pentru transport, alimente și echipament, și în acest scop economisește bani, locuind pentru perioade scurte de timp la locuința mamei sale din Sighișoara. A mai menționat că din data de 25 aprilie 2012 a venit la mama sa, M.J.A. și, l-a ajutat pe tatăl său vitreg, să repare un gard, rămânând la locuința lor și în zilele următoare. Despre vecinii părinților săi, a arătat că nu îi cunoaște, întrucât a copilărit pe str. X, unde și domiciliază, iar la locuința mamei venea periodic. A precizat că în ziua respectivă a dormit până la orele 11,00, iar mama sa 1-a trezit, spunându-i că vecinii lor au fost bătuți și omorâți. Referitor la ziua de 27 aprilie 2012, a arătat că și-a petrecut întreaga zi în pat deoarece a avut probleme cu o măsea și a luat medicamente. A mai învederat faptul că a lucrat împreună cu tatăl său vitreg la un gard din spatele locuinței între orele 10,00-14,30, iar după ora 14,30 nu a mai ieșit din casă.

Din audierile fiicelor victimelor (G.D. și B.R.F.) a reieșit faptul că la data de 02 aprilie 2012, din locuința părinților lor, în timp ce aceștia se aflau în grădina din spatele casei, s-a sustras din bucătărie o verighetă din aur aparținând victimei P.V. și o sumă de bani, respectiv 40 lei. Verigheta era gravată în interior „17 iunie 1957 Victoria" și a fost efectuată la aniversarea a 50 de ani de la căsătoria părinților lor. Deși victima P.V. le-a povestit fiicelor sale că i s-au sustras bunurile respective din locuință, nu a depus plângere la organele de poliție ale mun. Sighișoara.

În urma valorificării acestei informații, organele de poliție au făcut ample verificări la mai multe case de amanet din mun. Sighișoara și s-a identificat la SC H.S. I.F.N. SRL verigheta sus-menționată, care a fost ridicată pe bază de dovadă. Din cercetările întreprinse în cauză a reieșit că aceasta a fost amanetată contra sumei de 390 lei în ziua de 03 aprilie 2012 de către inculpatul I.R.I., vecin al victimelor, la o zi după sustragerea acesteia din casa familiei P. .

Tot în perioada în care a fost sustrasă verigheta, victimele au mai relatat fiicelor lor că persoane necunoscute au sustras mai multe borcane cu alimente din cămara casei. De asemenea, într-o altă ocazie, cele două victime s-au pomenit închise în casă cu cheia din exterior, deși ușa de acces în curte era închisă.

Toate aceste elemente l-au indicat ca suspect pe inculpatul I.R.I., mai ales că, fiind căutat de către organele de cercetare penală din cadrul S.I.C., la data de 30 aprilie 2012, pentru a fi confruntat cu înscrisurile care demonstrează că a amanetat verigheta victimei P.V., nu a mai fost găsit, nici la domiciliul său și nici la locuința mamei sale, care a afirmat că nu știe unde este fiul său, fiind plecat din data de 29 aprilie 2012 cu un grup de tineri.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la data de 1 mai 2012 la imobilul situat în S., într-un dulap din camera locuită de inculpat, s-au găsit două geamantane și o geantă de voiaj aparținând victimelor.

În geamantanul de dimensiuni mai mari s-au găsit: o pereche de pantofi sport albi cu inscripția "Puma", prezentând pe suprafață, pe tălpi și pe șireturi pete cu aspect de sânge; o pereche de pantaloni tricotați, de culoare albastru închis, marca Iris, cu urme de material lemnos și pete de culoare brun-roșcat; un ceas de masă de culoare verde; un bătător de șnițele, având capătul metalic demontat de mâner, cu stropi de culoare brun-roșcat cu aspect de sânge atât pe mâner cât și pe capetele metalice, pe acestea evidențiindu-se și fire albe de păr; mai multe fragmente de lemn de diferite dimensiuni, precum și un blat din lemn de formă pătrată, provenind de la șezutul unui scaun, prezentând o ruptură în formă de semicerc pe una dintre laturi, cu pete de culoare brun-roșcat cu aspect de sânge.

În geamantanul de dimensiuni mai mici s-au găsit: o pereche de încălțăminte bărbătească, neagră, având pe tălpi urme de sol, fragmente de materie lemnoasă și pete de culoare brun-roșcat; o pereche de pantaloni jeans negru, cu pete de culoare brun-roșcat; un tricou negru cu mâneci scurte; 5 pachete șervețele umede pentru dantură; 3 etichete șosete; un ambalaj săpun; un cârd de fidelitate P.M.; o carte de vizită sala fitness; două fragmente hârtie cerată albă; un fragment plic alb cu inscripția A. și o pereche de mănuși din material textil negru, cu cinci degete.

Geanta de voiaj din material textil, de culoare verde-gri, cu inscripția S., conținea trei poșete de damă și un rucsac, fiecare cu conținutul aferent, descris în procesul-verbal de percheziție domiciliară din 1 mai 2012, aflat la filele 198-205 dosar urmărire penală; o oală emailată de culoare albastră, cu motive florale, prezentând atât în interior cât și în exterior pete de culoare brun-roșcat, baza având o înfundare înspre interior de cea 3 mm; o agendă spiralată.

La data de 01 mai 2012, inculpatul I.R.I. s-a întors la domiciliul părinților săi, întâlnindu-se cu tatăl său vitreg, martorul M.V., care a încercat să-l rețină pentru a-l pune la dispoziția organelor de poliție, însă acesta a fugit. în urma căutării, I.R.I. a fost prins de către organele de poliție al mun. Sighișoara și I.P.J. Mureș - S.I.C. și dus la sediul Poliției Sighișoara.

Fiind ascultat, inculpatul a declarat că în seara de 27 aprilie 2012, după ce a servit cina, în jurul orei 19,30 - 20,00 a ieșit din locuința părinților săi pentru a-și cumpăra un pachet de țigări de la un magazin situat la colțul străzii. Reîntorcându-se spre casă, a observat că poarta de acces a imobilului familiei P., care se învecinează cu imobilul părinților săi, având un perete comun, este întredeschisă și a luat spontan hotărârea de intra în acest imobil pentru a sustrage bunuri, menționând că a mai făcut acest lucru și în trecut, respectiv la începutul lunii aprilie 2012, când a sustras din locuința victimelor o verighetă pe care a amanetat-o în ziua următoare la o casă de amanet din mun. Sighișoara contra sumei de 300 lei. A relatat că și cu acea ocazie poarta de acces în curtea imobilului era deschisă, iar el, neobservând pe nimeni, a mers până la locuința victimelor, a cărei ușă era de asemenea larg deschisă și a urcat până la etaj, de unde a sustras acea verighetă.

În seara zilei de 27 aprilie 2012 a procedat în mod similar ca atunci când a sustras verigheta și a urcat la etaj cu intenția de a sustrage bunuri, a intrat într-o cameră aflată în stânga și a început să caute bunuri, însă în acel moment a auzit o persoană urcând scările, motiv pentru care s-a întors spre ușă pentru a pleca. Când a ajuns lângă ușa camerei, persoana care urca scările a deschis ușa, iar el a luat în mână un obiect contondent, cu care i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului, până când aceasta a căzut la pământ și a rămas în stare de inconștiență. A arătat că persoana căreia i-a aplicat lovituri era de sex masculin, în vârstă, și nu poate descrie cu ce obiect a lovit, însă a remarcat că din capul persoanei pe care a lovit-o a curs o mare cantitate de sânge, care s-a prelins în hol. A mai menționat că victima nu a scos nici un strigăt, nici de durere și nici după ajutor, iar el a coborât scările, fiind surprins în partea de jos a acestora de apariția victimei P.V.

În privința acesteia, a arătat că a împins-o pe scări, iar ea a căzut la pământ, în holul de la parterul locuinței. După aceasta, inculpatul a luat din hol un alt obiect contondent, despre care nu poate da detalii și a lovit-o cu acesta de mai multe ori în zona capului, până când a rămas nemișcată la pământ. A arătat că nu-și mai amintește dacă a luat un singur obiect sau mai multe pentru a o lovi pe victimă, însă a observat că aceasta a rămas în stare de inconștiență și pentru a nu-i mai vedea expresia feței, care îl șoca, i-a acoperit capul cu o pernă mare.

Nu a putut preciza cât au durat toate acțiunile mai sus-amintite, prin care le-a agresat pe cele două victime.

În privința obiectelor de îmbrăcăminte și încălțăminte pe care le-a purtat în acea seară, inculpatul a declarat că purta un tricou negru, pantaloni negri și pantofi sport albi marca “P.”, iar în urma acțiunilor sale, s-a stropit cu sânge pe haine și pe pantofi. Din acest motiv, și-a schimbat încălțămintea pe care o purta, luând o pereche de pantofi bărbătești negri, pe care i-a găsit în holul de la intrarea în casa familiei P., iar pantofii săi sport i-a pus într-o geantă luată dintr-un dulap situat în dormitorul de la etaj.

După ce a lăsat victimele în stare de inconștiență, a urcat din nou la etaj, în dormitor, unde a răscolit dulapul, comoda și celelalte obiecte de mobilier, găsind o sumă de bani, respectiv cea. 300 lei aflați într-un portmoneu în dulapul din dormitor. A menționat că în portmoneu se mai găseau acte și alte înscrisuri pe care le-a pus într-o geantă. După ce a răvășit obiectele aflate în dormitorul de la etaj, a intrat în cealaltă cameră situată tot la etaj și a căutat bunuri pentru a le sustrage, răvășind de asemenea obiectele de mobilier (sertare) aflate și în această cameră, însă nu a mai sustras alte bunuri. După ce a răscolit cele două camere aflate la etaj, a coborât scările ținând geanta în care a pus bunurile sustrase, iar din hol a pătruns în dormitorul aflat în vecinătate, unde a căutat de asemenea bunuri în obiectele de mobilier, însă nu a luat nimic din această cameră. în continuarea acțiunilor sale, a intrat în bucătăria de la parter, unde a stat un timp scurt și de unde nu a sustras nici un bun, iar la plecare a deschis robinetul de gaz la cele patru arzătoare ale aragazului, neputând explica motivul pentru care a făcut acest lucru, declarând că nu s-a gândit că prin acest gest pune în pericol și viața altor locatari aflați în imobilele învecinate.

Inculpatul a mai declarat că a ieșit din curtea victimelor pe poarta de acces pe care a închis-o și s-a deplasat la locuința părinților săi, a intrat pe ușa de acces și după ce a urcat pe scara interioară, a intrat în camera sa aflată la mansardă, unde a depozitat într-un dulap geanta cu bunurile sustrase din locuința victimelor, în care se aflau și pantofii săi sport. A mai învederat faptul că nu-și mai amintește ce a făcut cu îmbrăcămintea și încălțămintea purtată în acea seară, care era stropită cu sânge și nu mai reține ce a făcut cu pantofii pe care i-a găsit în locuința victimelor și pe care i-a încălțat.

Inculpatul a mai arătat că după ce a depozitat geanta cu bunurile sustrase în dulapul din camera sa, s-a dezbrăcat de hainele purtate în timpul săvârșirii faptelor, a luat alte haine curate și a coborât în baia de la parter, unde s-a spălat, după care a părăsit locuința părinților săi. Ulterior, s-a deplasat pe str. X, în zona SC T. SA, unde a aruncat suma de 300 lei sustrasă din locuința victimelor, acest lucru întâmplându-se în jurul orelor 23,00. După aceasta s-a plimbat cea. o jumătate de oră și s-a reîntors acasă.

Inculpatul a mai relatat că în ziua următoare a observat apariția echipajelor de poliție la locul săvârșirii faptei și că părinților nu le-a povestit nimic despre faptele pe care le-a săvârșit, însă a povestit despre faptele pe care le-a comis prietenului său, S., în după-amiaza zilei de 28 aprilie 2012, iar la data de 30 aprilie 2012 a plecat împreună cu prietenii săi la un picnic în pădure, cu cortul, revenind la data de 01 mai 2012 acasă. Aici s-a întâlnit cu tatăl său vitreg, care a intenționat să-1 rețină și să anunțe poliția despre prezența lui la domiciliu, însă el a fugit, fiind depistat de către organele de poliție la cea. o jumătate de oră, ascuns în niște tufe de pe malul râului Șaeș.

Inculpatul a declarat că a fugit de la domiciliu deoarece i-a fost frică de consecințele faptelor sale. A menționat că regretă sincer faptele comise; că inițial intenționa să săvârșească o faptă de furt, însă, fiind surprins de victime în timpul comiterii acesteia, și-a pierdut judecata.

Cu privire la faptul că în dulapul aflat în camera locuită de el, cu ocazia percheziției domiciliare s-au găsit două geamantane și o geantă de voiaj, conținând bunurile prezentate mai sus, în condițiile în care inculpatul a făcut referire la unul singur, acesta a arătat că nu-și amintește nimic și că după ce a sustras bunurile de la locuința victimelor, a făcut un singur drum cu acestea până la domiciliul său.

A mai declarat că nu este de acord cu efectuarea unei reconstituiri privind faptele pe care le-a săvârșit la locuința victimelor, prin care să arate modul de operare, deoarece se temea de ostilitatea opiniei publice și nu mai dorea să vadă acel imobil.

În faza de judecată, inculpatul nu a dorit să declare cu privire la învinuirea adusă.

Din raportul de constatare tehnico-științifică din 4 octombrie 2012, emis de I.N.C. -Serviciul de Biocriminalistică, s-a reținut că petele de culoare brun-roșcat de pe pantalonii negri, aflați într-unui din geamantanele găsite cu ocazia percheziției domiciliare, în dulapul din camera inculpatului, erau pete de sânge ce aparținea victimelor P.V. și P.V.

De asemenea, s-a stabilit, pe calea aceleiași constatări tehnico-științifice, că stropii de culoare brun-roșcat de pe fragmentele de lemn de diferite dimensiuni, precum și de pe blatul din lemn de formă pătrată ce provenea de la șezutul unui scaun-obiecte aflate într-unui din geamantanele găsite cu ocazia percheziției domiciliare, reprezenta urme create de sângele acelorași victime.

Inculpatul a recunoscut că, la săvârșirea faptei, purta această pereche de pantaloni negri, iar în ceea ce privea fragmentele de lemn sus-arătate, s-a dovedit astfel că inculpatul le-a folosit la agresarea victimelor.

Încălțămintea sport albă, cu inscripția “P.”, găsită cu ocazia percheziției domiciliare în camera locuită de inculpat, a făcut obiectul unei constatări tehnico-știintifice de natură traseologică, concluziile raportului din 8 mai 2012, emis de I.P.J. Mureș -Serviciul Criminalistic, fiind în sensul că, cu ocazia cercetării locului faptei au fost ridicate urme de încălțăminte ce au fost create de tălpile acestor pantofi.

Martorul M.C.A., ascultat în faza de urmărire penală, a declarat că la data de 29 aprilie 2012 a vorbit la telefon cu inculpatul, înțelegându-se să meargă împreună cu cortul la pădurea „B." în apropierea mun. Sighișoara în ziua următoare. Astfel, la 30 aprilie 2012 s-a întâlnit cu inculpatul pe la ora 14,00 și împreună, cu un taxi s-au deplasat la pădure. Au cumpărat mâncare și băutură, inculpatul afirmând că are asupra lui suma de 30 lei. Seara au făcut un foc, iar martorul a văzut că inculpatul este posomorât și fără chef de vorbă; la insistențele martorului, acesta i-a povestit că a fost într-o casă la furat și a fost surprins de doi oameni, iar el i-a omorât. Martorul a mai declarat că s-a speriat când a auzit aceste lucruri și nu l-a mai întrebat nimic, sunând la telefon pe alt prieten de-al său pe care l-a chemat la pădure deoarece i-a fost frică de inculpat.

În faza de judecată, martorul M.C.A. a acuzat organele de cercetare penală de comportament violent, arătând că s-au făcut presiuni asupra sa pentru a recunoaște aspecte incriminatoare în ceea ce îl privea, legat de săvârșirea faptelor în discuție.

În esență, martorul a relatat aceleași aspecte ca și în declarația din cursul urmăririi penale, existând însă anumite contradicții între cele două declarații, legate de starea în care se afla inculpatul în ziua când s-au deplasat la pădure și cu privire la cele afirmate de acesta referitor la omorârea victimelor. Astfel, dacă în declarația din faza de urmărire penală, martorul a arătat că inculpatul era posomorât și fără chef de vorbă, în faza de judecată a susținut că nu i s-a părut că inculpatul ar fi avut un comportament diferit față de cum se purta în mod curent și că a făcut din senin afirmația referitoare la omorârea celor două persoane, fără ca martorul să-1 fi întrebat. De asemenea, martorul Mitrofan C. A. a mai arătat că nu a făcut afirmațiile care apar consemnate în declarația din faza de urmărire penală, care vizează detaliile legate de scopul urmărit de inculpat la intrarea în locuință, de modul în care ar fi pătruns în imobil și ar fi fost surprins de victime.

Același martor a relatat că inculpatul era supărat pe motivul pierderii locului de muncă, eveniment survenit cu câteva luni înainte de săvârșirea faptelor; martorul nu îl știa cu probleme de sănătate pe inculpat și nu a sesizat la acesta schimbări bruște de comp ortament.

Declarația martorului I.G.A. nu a prezentat relevanță sub aspectul stării de fapt; acesta a petrecut zilele de 30 aprilie-1 mai 2012 alături de inculpat și martorul M.C.A., și a afirmat că nu i s-au dat detalii despre faptele comise de inculpat, doar din spusele martorului M.C.A. a luat cunoștință de afirmația inculpatului cu privire la omorârea de către acesta a două persoane, afirmație pe care martorul nu a crezut-o.

În faza de urmărire penală au fost audiați în calitate de martori numitul M.V. și numita M.J.A. (tatăl vitreg, respectiv mama inculpatului), care au arătat ce au făcut în data de 27 aprilie 2012, declarând că nu au auzit niciun zgomot din imobilul învecinat lor, aparținând familiei P.; au precizat că nu cunosc modul în care bunurile găsite în dulapul inculpatului au ajuns în acel loc, nu le aparțin, fiind cel mai probabil aduse de acesta, însă ei nu au observat acest lucru. Ambii martori au arătat că în data de 30 aprilie 2012 inculpatul a părăsit domiciliul în jurul orelor 15,30-16,00, spunându-le că pleacă la pădure, cu cortul, cu niște prieteni, iar după această dată au fost căutați de mai mulți polițiști, care i-au întrebat despre locul unde a plecat inculpatul.

Martorul M.V. a fost ascultat și în faza de judecată. S-a reținut din această declarație referirile făcute cu privire la persoana inculpatului, martorul arătând că de trei ani s-a căsătorit cu mama inculpatului, pe acesta din urmă cunoscându-l de la vârsta de 14 ani, dar fără a locui împreună.

Inculpatul s-a mutat la locuința martorului în februarie 2012, după ce și-a pierdut locul de muncă (administrator la o pensiune). Prietena inculpatului, cu care acesta a locuit înainte de a se muta, i s-a plâns de mai multe ori martorului despre ieșirile nervoase ale inculpatului, arătând că, atunci când se supără, sparge totul în locuință; chiar martorul a constatat după arestarea inculpatului, că la locuința unde a stat acesta împreună cu prietena, erau foarte multe lucruri distruse-obiecte de mobilier, întrerupătoare. Martorului i s-a părut că, în general, inculpatul se comporta normal, firesc, însă a reținut că soția i-a spus de mai multe ori că îi dispar anumite medicamente, somnifere.

Referitor la data de 27 aprilie 2012, martorul a arătat că a lucrat în grădină împreună cu inculpatul, sesizând că acesta nu avea putere de lucru, fiind fără vlagă. După servirea mesei, inculpatul a intrat în camera sa.

Din declarațiile martorei T.M., ascultată în cele două faze ale procesului penal, a reieșit că aceasta a fost ultima persoană care a discutat cu victimele în data de 27 aprilie 2012. A arătat că domiciliază în mun. S., grădina sa învecinându-se cu cea a victimelor. La data de 27 aprilie 2012 lucra în grădină, în jurul orelor 18,15-18,30 observându-i pe vecinii săi, P.V. și P.V. A relatat că în jurul orelor 19,30, P.V. a intrat în locuință, în grădină rămânând soția, care a vorbit la telefon, și apoi a discutat cu martora despre grădină, cele două despărțindu-se în jurul orelor 20,30.

Martora nu a auzit zgomote provenind de la locuința victimelor, iar în ziua următoare a aflat stupefiată, ca de altfel toți vecinii de pe stradă, despre cele întâmplate cu soții P.

A precizat că înainte cu cea. una-două săptămâni de acest tragic eveniment, a purtat o discuție cu P.V., care i s-a plâns că la începutul lunii aprilie i-a dispărut o verighetă și suma de 40 lei din casă, bănuind că i-au fost furate de cineva. De asemenea, i-a mai relatat că anterior, cu altă ocazie, i-au fost sustrase mai multe borcane de compot din cămară.

Ascultarea în faza de judecată a acestui martor nu a adus elemente noi fată de cele reținute în declarația din faza de urmărire penală.

Martorul G.I.V., ascultat în ambele faze ale procesului penal, a declarat că la începutul lunii aprilie 2012, din locuința socrilor săi s-a sustras o verighetă comandată special la aniversarea de 50 de ani de căsnicie, și care avea inscripționată în interior prenumele soacrei sale și data aniversării. Acest indiciu a condus la indicarea ca suspect principal al faptelor săvârșite în data de 27 aprilie 2012 a inculpatului I.R.I. A fost identificată casa de amanet unde acesta a amanetat verigheta respectivă contra unei sume de bani, contractul de amanet fiind încheiat pe numele inculpatului, fapt ce a dovedit că acesta a ajuns în posesia verighetei sustrase din locuința victimelor, existând bănuiala rezonabilă că acesta a fost autorul faptelor de furt. Dată fiind suspiciunea că inculpatul a mai pătruns anterior în locuința victimelor, deși în declarația din 28 aprilie 2012 a susținut contrariul, s-a solicitat instanței autorizație de percheziție domiciliară, iar în urma efectuării acesteia s-au găsit la reședința inculpatului mai multe bunuri, pe care martorul le-a recunoscut ca aparținând victimelor.

Din raportul de primă expertiză medico-legală psihiatrică din 15 iunie 2012, întocmit în cadrul I.N.M.L."Mina Minovici" a reieșit că inculpatul prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate de tip antisocial. Păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptei sale. Are discernământul păstrat în raport cu faptele pentru care este cercetat.

Din materialul probator administrat s-au desprins elementele constitutive ale infracțiunilor sub acuza săvârșirii cărora a fost trimis în judecată inculpatul, respectiv ale infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (1), (2) C. pen., constând în aceea că la data de 27 aprilie 2012 a pătruns fără drept, pe timp de noapte, în curtea și apoi în locuința victimelor P.V. și P.V., situată în Municipiul S.; tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2)

1

lit. c) C. pen., tradusă prin fapta de a sustrage din locația și în împrejurările sus-arătate, mai multe bunuri, folosind în acest scop acte de violență asupra victimelor; omor deosebit de grav, infracțiune prevăzută de art. 174, art. 176 lit. b), d) C. pen., constând în fapta de a aplica, pentru a săvârși tâlhăria, multiple lovituri cu corpuri contondente victimelor, și de a o strangula pe victima P.V., acțiunile întreprinse ducând la decesul victimelor.

Sub aspectul laturii subiective a infracțiunilor, cu referire specială la infracțiunea de omor deosebit de grav, s-a reținut că inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al acțiunilor sale, în raport de numărul mare al loviturilor aplicate, zonele corpului vizate și obiectele folosite, rezultat pe care l-a urmărit sau cel puțin l-a acceptat, praeterintenția invocată de avocatul inculpatului negăsindu-și locul în acest context, intenția depășită fiind exclusă în cazul infracțiunilor de omor, care presupun intenția directă sau indirectă ca formă de vinovăție cu care se acționează.

La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța de judecată s-a orientat după criteriile generale și obligatorii prevăzute de art. 72 C. pen. Gradul de pericol social al faptelor săvârșite, stabilit prin prisma elementelor indicate de art. 18

1

alin. (2) C. pen. - modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit, împrejurările în care au fost comise, urmarea produsă, persoana și conduita făptuitorului -, s-a apreciat a fi ridicat. Astfel, inculpatul a acționat cu o deosebită violență asupra a două persoane în vârstă, aplicându-le lovituri multiple cu corpuri contondente, strangulând apoi una din victime, pentru a săvârși o tâlhărie. S-a avut în vedere faptul că inculpatul știa că imobilul în care pătrundea era locuit de două persoane în vârstă, victimele fiind chiar vecinii săi, inculpatul știa că există mari șanse de a se pomeni față în față cu victimele pe parcursul zăbovirii în locuința acestora, în condițiile în care a pătruns în imobil fără a se asigura că proprietarii ar fi plecați de la domiciliu. Urmarea faptelor a fost una ireversibilă: decesul victimelor.

Referitor la persoana inculpatului, s-a reținut că nu prezintă antecedente penale, s-a declarat a fi de acord cu obligarea sa la plata despăgubirilor civile pretinse, și-a exprimat regretul pentru cele întâmplate. Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, întocmit în urma examinării inculpatului, s-a reținut că acesta prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate de tip antisocial, dar avea discernământul păstrat în raport cu faptele pentru care este cercetat.

Cu ocazia efectuării acestei expertize, inculpatul a afirmat că a urmat tratament ambulatoriu în urmă cu doi ani pentru stare de neliniște, și, afirmativ, tot probleme de această natură au constituit motivul neînrolării în armată în anul 2004. Referiri la un comportament violent al inculpatului s-au regăsit în declarațiile martorului M.V. Starea de sănătate psihică a inculpatului din perioada săvârșirii faptei a fost relevată de raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, iar concluziile acestui raport au fost în sensul că inculpatul și-a păstrat capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel părțile civile G.D.G.V., P.L.R. și B.R.F.

Prin Decizia penală nr. 50/A din 01 noiembrie 2013 Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelurile declarate de părțile civile G.D.G.V., P.L.R. și B.R.F., a desființat, în parte hotărârea atacată și rejudecând, în baza art. 34 lit. b) C. pen, a adăugat un spor de 2 ani închisoare la pedeapsa rezultantă de 23 ani închisoare aplicată de prima instanță inculpatului I.R.I., urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 25 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 10 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen, stabilită de prima instanță.

A menținut celelalte dispoziții din sentința atacată.

În baza art. 381 alin. (1) teza finală C. proc. pen., a dedus perioada arestului preventiv din 22 aprilie 2013 la zi.

În baza art. 383 alin. (11) rap. la art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Examinând apelul promovat de părțile civile, prin prisma dispozițiilor art. 372 și art. 378 C. proc. pen., instanța de control judiciar l-a apreciat ca fiind fondat, pentru următoarele considerente.

Sub aspectul stării de fapt, care a. fost corect reținută -pornind de la conținutul materialului probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal în fața primei instanțe -hotărârea instanței de fond nu comportă nici un fel de critică, fiind justă soluția la care s-a oprit prima instanță, respectiv la condamnarea inculpatului la pedepsele principale cu închisoarea, la pedeapsa complementară, la contopirea pedepselor principale precum și la stabilirea modalității executării pedepsei rezultante în regim de detenție. Pentru a face o asemenea apreciere, instanța de control judiciar a considerat că din conținutul materialului probator administrat rezultă fără putință de tăgadă faptul că inculpatul se face vinovat de comiterea faptelor penale reținute în sarcina sa, în modalitatea descrisă.

Curtea a constatat faptul că la data de 27 aprilie 2012, inculpatul a pătruns fără drept, pe timp de noapte, în curtea și apoi în locuința victimelor P.V. și P.V., sustrăgand din locația și împrejurările arătate mai multe bunuri, prin folosirea actelor de violență asupra victimelor și le-a aplicat acestora, pentru a săvârși tâlhăria, multiple lovituri cu corpuri contondente și 1-a ștrangulat pe P.V., acțiuni care au condus la decesul victimelor.

Instanța de control judiciar a apreciat că încadrarea juridică dată prin actul de sesizare și menținută de judecătorul fondului este una corectă, respectiv art. 192 alin. (1), (2) C. pen, art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2)

1

lit. c) C. pen și art. 174 rap. la art. 176 lit. b), d) C. pen, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

S-a apreciat că apelul este fondat, iar hotărârea este criticabilă sub aspectul aplicării disp. art. 72 C. pen numai cu privire la contopirea pedepselor.

Ținând seama de circumstanțele reale în care au fost comise infracțiunile de violare de domiciliu și de tâlhărie, precum și de cele personale ale inculpatului, de vătămarea adusă valorilor sociale ocrotite, instanța de prim control judiciar a apreciat că judecătorul fondului a făcut o justă interpretare și o corectă aplicare a disp. art. 72 C. pen, prin stabilirea pedepselor orientate relative înspre media limitelor prevăzute de lege. Pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, pedeapsa a fost stabilită aproape la maximul special prevăzut de lege. S-a apreciat că judecătorul fondului a avut în vedere criteriile generale și obligatorii prev. de art. 72 C. pen, a stabilit gradul de pericol social al faptelor prin prisma disp. art. 181 alin. (2) C. pen și a reținut circumstanțele personale ale inculpatului. Pe lângă criteriile avute în vedere de către prima instanță, Curtea a reținut temeinicia motivelor de apel, în sensul că gradul de pericol social generic, abstract al infracțiunilor este unul ridicat, iar pericolul social concret al inculpatului este unul deosebit de ridicat, dat de cruzimea cu care acesta a acționat. Cu toate acestea, instanța de control judiciar nu a apreciat că s-ar impune stabilirea detențiunii pe viață sau majorarea pedepsei la maximul special pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav și nici majorarea pedepselor la maximul sau înspre maximul special pentru celelalte două infracțiuni.

Pentru a-și forma această convingere, în acord cu judecătorul fondului, s-a reținut că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, s-a arătat de acord cu pretențiile civile formulate în cauză și a manifestat o atitudine de recunoaștere a săvârșirii faptelor (chiar dacă nu din primul moment), precum și regretul pentru urmările produse. în mod corect s-a apreciat că aceste criterii nu sunt suficiente pentru reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a), b), c) C. pen și nici a celor prev. de art. 74 alin. (2) C. pen, însă ele trebuie avute în vedere la stabilirea cuantumului pedepselor și se regăsesc în pedepsele stabilite de prima instanță. Pe lângă aceste criterii, s-a reținut că inculpatul are o vârstă tânără, prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate de tip antisocial, a urmat tratament ambulatoriu pentru starea de neliniște, având însă păstrat discernământul asupra faptelor sale.

Cu toate acestea, ținând seama atât de motivele de apel, cât și de cuantumul fiecăreia dintre cele trei pedepse cu închisoarea, s-a apreciat că pentru atingerea scopului prevăzut de art. 52 C. pen, nu este suficientă aplicarea pedepsei celei mai grele de 23 ani închisoare rezultată în urma contopirii făcute în baza art. 34 lit. b) rap. la art. 33 lit. a) C. pen, ci se impune adăugarea unui spor de 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 25 ani închisoare.

S-a mai apreciat că adăugarea sporului de pedeapsă se impune și pentru reținerea formei concursului real în care au fost săvârșite cele trei fapte, care constituie o cauză generală de agravare a răspunderii penale.

În privința modalității de executare, pentru considerentele reținute și dat fiind cuantumul pedepsei rezultante, modalitatea de executare a acesteia nu poate fi altul decât cel în regim de detenție.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, părțile civile P.L.R., G.D.G.V. și B.R.F. și inculpatul I.R.I.

Recurentele părți civile P.L.R., G.D.G.V. și B.R.F., invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 172 C. proc. pen. a solicitat reindividualizarea pedepsei, în principal, pentru infracțiunea de omor deosebit de grav a solicitat aplicarea pedepsei detențiunii pe viață iar, în subsidiar, a solicitat majorarea pedepsei rezultante până la maximul prevăzut de lege, respectiv 30 ani.

Recurentul inculpat I.R.I., invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 172 C. proc. pen. a solicitat menținerea hotărârii instanței de fond, în sensul înlăturării sporului de 2 ani aplicat de către instanța de apel.

Examinând recursurile declarate de părțile civile P.L.R., G.D.G.V. și B.R.F. și de inculpatul I.R.I. înalta Curte de Casație și Justiție, constată următoarele:

Examinând recursurile declarate de părțile civile P.L.R., G.D.G.V. și B.R.F. și de inculpatul I.R.I. prin raportare la dispozițiile art. 385

9

C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru considerentele care urmează.

Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat o nouă limitare a devoluției recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial, intenția clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.

În ce privește cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., invocat de părțile civile P.L.R., G.D.G.V. și B.R.F. și de inculpatul I.R.I., se constată că, într-adevăr, acesta a fost menținut și nu a suferit nicio modificare sub aspectul conținutului prin Legea nr. 2/2013, însă, în prezenta cauză, au fost dezvoltate critici care nu pot fi analizate prin prisma cazului de casare anterior menționat, ci, eventual, ar putea fi circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. în acest sens, se reține, însă, că în realizarea scopului de a include în sfera controlului judiciar exercitat de instanța de recurs numai aspecte de drept, a fost modificat și pct. 14 al art. 385

9

C. proc. pen., stabilindu-se că hotărârile sunt supuse casării doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, or, în speță, părțile civile P.L.R., G.D.G.V. și B.R.F. și de inculpatul I.R.I. au criticat hotărârea pronunțată sub aspectul netemeiniciei pedepsei ce" i-a fost aplicată inculpatului, situație exclusă din sfera de cenzură a Înaltei Curți de Casație și Justiție în calea de atac a recursului, potrivit art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.

Urmare a intrării în vigoare - la 1 februarie 2014 - a noilor coduri (penal și de procedură penală), instanța este datoare să constate dacă în cauză sunt aplicabile prevederile art. 5 C. pen., potrivit cu care „în cazul în care, de la săvârșirea infracțiunii până la judecare definitivă a cauzei, au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă". în speță, de la data pronunțării deciziei din apel, 1 noiembrie 2013 și până la data soluționării recursului au intrat în vigoare Legea nr. 187/2012 cu referire, în cauza de față, la normele care guvernează aplicarea legii penale în timp și cu privire la normele care guvernează infracțiunile de violare de domiciliu, tâlhărie, și omor deosebit de grav, a fost abrogat C. pen. anterior și a intrat în vigoare un alt C. pen.

În examinarea legii incidente cu privire la acuzația formulată față de recurent instanța de recurs urmează să analizeze:

a) Influența modificărilor legislative cu privire, la elementele constitutive ale infracțiunii pentru care este acuzat. în examinarea acestui criteriu, instanța verifică dacă fapta mai este incriminată de legea nouă, respectiv dacă legea nouă poate retroactiva, caftind mai favorabilă, cu privire la încadrarea juridică;

b) Consecințele produse de acuzație cu privire la sancțiune la data săvârșirii faptei și consecințele la data judecării recursului. în examinarea acestui criteriu instanța va avea în vedere caracterul unitar al dispozițiilor referitoare la pedeapsă și circumstanțele de individualizare în raport de încadrarea juridică dată faptei;.

Influența modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii pentru care este acuzat.

Examinarea încadrării juridice dată faptei ca urmare a situației tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât și ca situație premisă pentru a face analiza în concret a consecințelor cil privire la sancțiune.

Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare și pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, de a combina incriminarea dintr-o lege cu pedeapsa dintr-o altă lege. Pentru a compara cele două legi instanța trebuie să analizeze consecințele faptei în legea în vigoare la data săvârșirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu și sancțiunile ce decurg din incriminare) * și consecințele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sancționată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească dacă și cum anume este încadrată juridic acuzația în legea nouă.

Instanța va analiza influența modificărilor legislative strict cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii pentru care este acuzat recurentul, având în vedere că, deși un text de lege cu aceeași denumire marginală se poate regăsi într-un alt text de lege din aceiași lege, eliminarea unui element de care depindea caracterul penal doar pentru recurent conduce la dezincriminarea faptei față de acesta.

Inculpatul I.R.I. a fost condamnat, după cum urmează:

- pentru comiterea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (1), (2) C. pen., a fost condamnat, la pedeapsa de 5 ani închisoare.

- pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2)

1

lit. c) C. pen., a fost condamnat pedeapsa de 10 ani închisoare.

- pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174, art. 176 lit. b), d) C. pen., a fost condamnat la pedeapsa de 23 ani închisoare și 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. .

în baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite, la care s-a adăugat un spor de 2 ani închisoare urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 25 ani închisoare și 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În raport cu succesiunea de legi penale intervenite de la săvârșirea faptelor reținute în sarcina inculpatului I.R.I., instanța de recurs constată că se impune aplicarea legii penale mai favorabile, astfel cum sunt reglementate în noua lege.

Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., publicată în M. Of. Nr. 757 din 12 noiembrie 2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă.

Se constată că infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen. anterior are corespondent în art. 234 alin. (1) lit. d) din noul C. pen.

Infracțiunea de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. (2)

1

lit. c) C. pen. anterior este înlocuită de tâlhăria calificată prevăzută în art. 234 alin. (1) lit. f) din noul C. pen. care absoarbe și violarea de domiciliu prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen., existând o infracțiune unică de tâlhărie, iar nu un concurs de infracțiuni între infracțiunea de tâlhărie calificată și infracțiunea de violare de domiciliu.

Din punct de vedere al limitelor speciale ale pedepsei principale a închisorii, prin dispozițiile art. 234 alin. (1), noul C. pen. a redus atât minimul special, cât și maximul special. Astfel, art. 211 alin. (2) C. pen. anterior prevedea limite specialeale pedepsei închisorii cuprinse între 5 și 20 ani, iar art. 211 alin. (2)

1

C. pen. anterior prevedea limite speciale ale pedepsei închisorii cuprinse între 7 și 20 de ani, în timp ce art. 234 alin. (1) din noul C. pen. prevede limite speciale ale pedepsei închisorii cuprinse între 3 și 10 ani.

În schimb, dispozițiile art. 234 alin. (1) din noul C. pen. prevăd aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi.

Raportat la dispozițiile legale mai sus-menționate și având în vedere situația faptică reținută de cele două instanțe, precum și proporționalitatea pedepsei, înalta Curte constată că se impune casarea în parte a ambelor hotărâri și reducerea pedepsei aplicate inculpatului, în mod corespunzător, la un cuantum spre care s-au orientat și instanțele anterioare, în raport cu normele de incriminare actuale, care sunt mai favorabile acestuia, respectiv 7 ani închisoare.

În ce privește pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit a) și b) C. pen. anterior, se constată că dispozițiile art. 234 alin. (1) din noul C. pen. prevăd aplicarea obligatorie a acestea și, prin urmare instanța va condamna inculpatul I.R.I. și la 3 ani, pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a) și b) C. pen.

Referitor la infracțiunea de omor deosebit de grav, ~în modalitatea în care a fost comisă de inculpat, incriminată în infracțiunea prevăzută de art. 174 - art. 176 lit. b) și d) C. pen. anterior, pedepsită cu închisoarea de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi își găsește în prezent corespondent în infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 188 - art. 189 lit. d) și f) C. pen., pedeapsa fiind aceeași.

În ce privește pedepsele complementare și accesorie prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a și b C. pen. anterior, se constată că au corespondent în noul C. pen., în dispozițiile art. 66 lit. a) și b) C. pen., atât sub aspectul conținutului, cât și a caracterului obligatoriu de aplicare pentru săvârșirea infracțiunii de omor și având în vedere că aplicarea acestor pedepse a fost determinată de condamnarea inculpatului pentru această infracțiune care prevede această sancțiune corelativ pedepsei principale atât în vechea reglementare, cât și în noua normă de incriminare.

În ceea ce privește cuantumul acestora, reglementarea în vigoare prevede o durată mai mică cuprinsă între unu și 5 ani, în timp ce C. pen. anterior prevedea durata pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi cuprinsă între unu și 10 ani, astfel că pedeapsa complementară