ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1528/2013

Asupra recursurilor penale de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 218 din 12 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în baza art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 37 lit. b) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului V.I., pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu la pedeapsa de: 5 ani închisoare. În baza art. 174 C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 37 lit. b) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat, pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav la pedeapsa de: 24 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

pe o durată de 10 ani. În baza art. 211 alin. (1) teza I, alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 37 lit. b) C. pen., s-a dispus condamnarea același inculpat pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie la pedeapsa de: 18 ani închisoare. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor mai sus aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 24 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 10 ani, care a fost sporită cu 3 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa finală de: 27 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

pe o durată de 10 ani. În baza art. 61 C. pen. a fost revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 315 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 1178/2008 a Judecătoriei Satu Mare, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 217/A/2008 a Tribunalului Satu Mare, rest pe care-l contopește cu pedeapsa cu pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta hotărâre de 27 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 10 ani, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa finală de 27 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

pe o durată de 10 ani. În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute, de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv de la 13 octombrie 2011 la zi. În baza art. 14, 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000.000 RON despăgubiri civile către părțile civile F.A. și F.Z. În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei 6.000 RON cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 189 C. proc. pen. s-a dispus virarea din contul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Satu Mare a sumei de 200 RON pe seama avocat C.O., conform delegației nr. 2039/2012.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, inculpatul V.I. a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, în sarcina sa reținându-se comiterea infracțiunii de omor, prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și 61 C. pen. și furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, 209 lit. g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și 61 C. pen. S-a reținut în actul de sesizare că, în data de 12 octombrie 2011, în jurul orelor 19, inculpatul V.I. s-a întors de la lucru din Satu Mare și s-a oprit la barul din Baba Novac unde a consumat o sticlă de bere și 500 ml coniac și a rămas astfel la bar până în jurul orelor 21:30 - 22:00.

După ce a părăsit localul, în timp ce se îndrepta spre domiciliu, în momentul în care a ajuns în fața locuinței victimei P.I., inculpatul s-a gândit să facă rost de bani. Întrucât o cunoștea pe victimă, deoarece obișnuia să presteze munci ocazionale în gospodăria acesteia și știa că locuiește singură și era femeie în vârstă, inculpatul prin escaladare a pătruns în locuință. A început să caute bani în cele două încăperi din față ale locuinței și constatând că nu sunt bani inculpatul a trecut prin cea de-a treia încăpere îndreptându-se spre bucătărie, de unde se auzea televizorul și știa că victima este acolo, astfel încât a intrat în bucătărie, a salutat victima, după care i-a cerut bani.

Conform declarației inculpatului victima l-a refuzat și i-a aplicat o palmă, iar inculpatul a început să o lovească și el, aplicându-i mai multe lovituri cu palma și pumnul, spărgându-i arcada ochiului drept, astfel încât încăperea s-a umplut de sânge, s-au luptat, inculpatul a apucat victima de brațe și a târât-o prin cameră până când victima a ajuns cu capul în dreptul intrării la șpais, moment în care inculpatul a apucat-o cu mâinile de cap și a lovit-o cu capul de pardoseală de 3 ori, după care a strâns-o de gât. Inițial, inculpatul a încercat să inducă în eroare organele de urmărire penală declarând că i-a aplicat victimei doar cinci lovituri după care a așezat-o pe pat când încă trăia și i-a sustras cerceii din urechi și lănțișorul de la gât, insistând asupra variantei că victima trăia atât în momentul în care i-a sustras bunurile cât și în momentul în care a părăsit locuința.

Din acest motiv, inițial în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și 61 C. pen. și tâlhărie urmată de moartea victimei, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și 61 C. pen. Întrucât rezultatul autopsiei a relevat că victima a fost supusă și altor violențe de către inculpat, în sensul că în timp ce era căzută inculpatul s-a suit cu genunchii pe ea, comprimându-i toracele și provocându-i fracturi costale, iar decesul s-a datorat insuficienței ventilatorii acute, astfel încât victima a decedat pe loc, în cauză s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpat din infracțiunile de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen.

cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 61 C. pen. și tâlhărie urmată de moartea victimei, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 61 C. pen. în infracțiunile de omor, prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și 61 C. pen. și furt calificat, prevăzută și pedepsită de art. 208, 209 lit. g), i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) și 61 C. pen., deoarece în momentul în care bunurile au fost sustrase victima era decedată, decesul survenind în momentul în care i-a fost comprimat toracele și i s-a produs o insuficiență ventilatorie acută. Inculpatul a confirmat starea de fapt reținută urmare autopsiei, în sensul că a recunoscut că victima a decedat în timp ce se afla pe jos, el a ridicat-o și a pus-o pe pat, după care i-a sustras cerceii și lănțișorul, astfel încât sustragerea s-a produs după momentul intervenim decesului.

Inculpatul este recidivist, deoarece a avut două condamnări cu închisoare pentru infracțiuni de violare de domiciliu și furt calificat, prima fiind la 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, termen de încercare 4 ani, aplicată prin Sentința penală nr. 2398 din 27 noiembrie 2006 a Judecătoriei Satu Mare, definitivă prin neapelare, iar cea de-a doua la 3 ani închisoare, la care se adaugă revocarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin prima condamnare, pe care o va executa separat, pedeapsă care a fost ulterior redusă în apel de la 3 ani la 1 an închisoare, cu menținerea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani, arestat la 17 decembrie 2008 eliberat la 4 februarie 2011, rest 315 zile.

Prin Sentința penală nr. 79/2012 a Tribunalului Satu Mare inculpatul V.I. a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de omor la pedeapsa de 13 ani și 6 luni închisoare și interzicerea pe o perioadă de 5 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), C. pen., conform art. 65 C. pen. Aplicând dispozițiile art. 61 C. pen. de revocare a beneficiului liberării condiționate pentru pedeapsa neexecutată din Sentința penală nr. 1778/2008, cu aplicarea unui spor, inculpatului s-a stabilit ca pedeapsă finală de executat 20 de ani și 6 luni închisoare. Prin Decizia penală nr. 89/A/2012 Curtea de Apel Oradea a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare, părțile vătămate și inculpat, a desființat sentința și a dispus rejudecarea cauzei de către Tribunalul Satu Mare cu obligarea instanței de fond de a analiza criticile formulate de parchet cu privire la încadrarea juridică corectă a faptei.

Tribunalul, în rejudecarea cauzei a reținut următoarele: Instanța de fond în urma punerii în discuție a cererii Parchetului de schimbare a încadrării juridice a faptei, a admis-o și a reținut în sarcina inculpatului infracțiunile de: violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea prevederilor art. 37 lit. a), art. 61 C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.; omor deosebit de grav, prevăzută și pedepsită de art. 174 C. pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., cu aplicarea prevederilor art. 37 lit. a), art. 61 C. pen., și art. 37 lit. b) C. pen. și tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) teza I, alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. c) C. pen., cu aplicarea prevederilor de art. 37 lit. a), art. 61 C. pen.

și art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea prevederilor art. 33 lit. a) C. pen. Conform declarațiilor inculpatului date pe parcursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, în data de 12 octombrie 2011, pe timp de noapte (după ce a părăsit barul din localitate la orele 21:30 - 22) trecând pe lângă locuința numitei P.I., s-a hotărât să sustragă bani de la aceasta și în acest scop a sărit gardul și a intrat în casă pe fereastră. Fapta de pătrundere prin efracție în locuința victimei pe timp de noapte, astfel cum a fost recunoscută de inculpat și dovedită cu probe, constituie infracțiunea de violare de domiciliu în forma calificată astfel cum este prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen.

Tot din declarațiile inculpatului și confirmată de probe a rezultat că după pătrunderea prin efracție în casa victimei, inculpatul a căutat bani, pe întuneric în două camere și negăsind, a intrat în bucătărie unde i-a cerut victimei bani. În urma refuzului, inculpatul a lovit-o, i-a dat palme, căzută fiind a lovit-o cu capul de podea, a strâns-o de gât și în timp ce horcăia, i-a luat lănțișorul și cerceii. S-a constatat că această faptă se încadrează în dispozițiile art. 211 alin. (1) teza I - "furtul săvârșit prin întrebuințare de violențe sau amenințări sau prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra" - și ale alin. (2) lit. b) - în timpul nopții, respectiv alin. (2 1 ) lit. c) - într-o locuință sau dependințe ale acesteia.

Din declarația inculpatului dată la data de 13 octombrie 2011 la IPJ Satu Mare a rezultat că după ce a lovit victima căzută la podea, "a ridicat-o, a pus-o în pat, apoi a strâns-o de gât gândindu-se că oricum l-a recunoscut și ca să nu sune la poliție să îl reclame". Această susținere a fost reiterată în declarația din 14 octombrie 2011 dată în fața procurorului "temându-mă că mă va turna ulterior la poliție, am strâns-o de gât". Astfel, inculpatul a mărturisit intenția de a ucide victima pentru a ascunde săvârșirea celorlalte fapte ale sale. Declarațiile inculpatului au fost inconsecvente: dacă la data de 13 octombrie 2011 a declarat că a aplicat doar palme victimei, la 14 octombrie 2011 recunoaște și lovirea ei cu pumnii și izbirea capului victimei de pardoseală.

În declarația dată în fata instanței la 18 octombrie 2012 acesta a mai adăugat că i-a presat victimei pieptul cu genunchii. Modalitatea de comitere a omorului, gradul de violență - relevante pentru aprecierea pericolului social pe care îl prezintă inculpatul - au fost prezentate în raportul medico-legal de autopsie nr. aaa/2011. S-a conchis în temeiul probelor că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav, astfel cum este prevăzută de art. 174, 176 alin. (1) lit. d) C. pen. În aprecierea vinovăției inculpatului instanța de fond a considerat ca semnificativă și împrejurarea că inculpatul a cunoscut victima în trecut, a prestat munci în gospodăria acesteia, beneficiind de toleranță și ajutor în asigurarea subzistenței, din partea acesteia.

De asemenea, s-a apreciat faptul că, gradul de pericol social al inculpatului s-a reflectat și în perseverența și "evoluția" infracțională de la multiple infracțiuni în contra patrimoniului la infracțiuni contra vieții, confirmate prin cazierul judiciar. Inculpatul a comis infracțiunile reținute în sarcina sa atât în stare de recidivă postexecutorie cât și în stare de recidivă post condamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., respectiv, art. 37 lit. a) C. pen., respectiv în concurs real de infracțiuni, prevăzută de art. 33 lit. a) C. pen.

Primul termen al recidivei post executorii l-a reprezentat condamnarea, pentru infracțiuni de violare de domiciliu și furt calificat, la 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, termen de încercare 4 ani, aplicată prin Sentința penală nr. 2398 din 27 noiembrie 2006 a Judecătoriei Satu Mare, definitivă prin neapelare, revocată prin Sentința penală nr. 1178/2008 a Judecătoriei Satu Mare, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 217/A/2008 a Tribunalului Satu Mare și executată separat în perioada 17 decembrie 2008 - 16 decembrie 2010. Primul termen al recidivei post condamnatorii l-a constituit condamnarea la pedeapsa de 3 ani închisoare, ulterior redusă, în apel, de la 3 ani la 1 an închisoare, dispusă prin Sentința penală nr. 1178/2008 a Judecătoriei Satu Mare, definitivă prin Decizia penală nr. 217/A/2008 a Tribunalului Satu Mare, la care s-a adăugat revocarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin prima condamnare, pe care a executat-o separat, cu menținerea revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani.

Pentru această din urmă condamnare inculpatul a început executarea la 17 decembrie 2010, a fost eliberat la 4 noiembrie 2011, rest 315 zile. În sensul reținerii, în concurs real, atât a infracțiunii de tâlhărie cât și a infracțiunii de violare de domiciliu a fost pronunțată Decizia nr. 31/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, într-un recurs în interesul legii, iar în sensul reținerii concomitente, atât a recidivei post condamnatorii, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen. cât și a recidivei post executorii, prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen. a fost pronunțată Decizia nr. 18/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, prin care a fost soluționat recursul în interesul legii formulat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Inculpatul a invocat ca și circumstanță atenuantă, recunoașterea faptei. Circumstanța invocată de inculpat are ca temei legal dispoziția art. 74 lit. c) C. pen. - "atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului". Instanța de fond a considerat că nu pot fi reținute aceste circumstanțe în favoarea inculpatului. Declarația de recunoaștere a inculpatului a intervenit în urma demersurilor poliției, iar nu din proprie inițiativă. De altfel, declarațiile sale au devenit detailate pe măsură ce i-au fost prezentate noile probe (declarația din 14 octombrie în urma cercetării zonei bălții unde a fost găsită jacheta alb cu verde a inculpatului).

În consecință, s-a constatat că recunoașterea faptei în împrejurările prezentate nu a fost determinată de un regret sincer al faptei comise, ci de interesul exclusiv al inculpatului de a-și ușura situația. Împotriva sentinței Tribunalului Satu Mare a declarat apel inculpatul V.I., solicitând reducerea pedepselor motivat de împrejurarea că a recunoscut faptele comise. Prin Decizia penală nr. 12/A din 24 ianuarie 2013 Curtea de Apel Oradea a admis apelul penal declarat de inculpatul V.I. împotriva Sentinței penale nr. 218 din 12 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care a desființat-o în sensul că: A descontopit pedeapsa rezultantă de 27 ani închisoare în pedepsele componente de 27 ani închisoare aplicată în prezenta cauză și restul de 315 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 1178/2008 a Judecătoriei Satu Mare.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 27 ani închisoare aplicată în prezenta cauză în pedepsele componente de 5 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea articolului 37 lit. a), b) C. pen., 24 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 174 C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a), b) C. pen., 18 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) teza 1 alin. (2) lit. b), alin. (2) din 1 lit. c) cu aplicarea art. 37 lit. a), b) C. pen. și înlătură sporul de 3 ani închisoare aplicat în cauză. A redus pedeapsa aplicată inculpatului V.I.

pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 174 C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a), b) C. pen. de la 24 ani închisoare până la 22 ani închisoare. În baza art. 33 - 34 C. pen. a contopit pedeapsa mai sus redusă cu pedepsele de 5 ani închisoare și 18 ani închisoare în pedeapsa cea mai grea de 22 ani închisoare, fără a-i mai aplica vreun spor, astfel că inculpatul V.I. a executat o pedeapsă rezultantă de 22 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de articolul 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 10 ani. În baza art. 61 C. pen.

a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 315 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 217/A/2008 a Judecătoriei Satu Mare, pe care l-a contopit cu pedeapsa de 22 ani închisoare aplicată în cauză, fără a-i mai adăuga vreun spor, astfel că inculpatul a executat o pedeapsă rezultantă de 22 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de articolul 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 10 ani. A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. În baza art. 160 b C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului V.I.

și a dedus din pedeapsă arestul preventiv până la zi. S-a reținut că în mod corect prima instanță a stabilit starea de fapt dedusă judecății constând în aceea că în data de 12 octombrie 2011, în jurul orelor 19:00, inculpatul V.I., după ce a consumat băuturi alcoolice la barul din localitatea Baba Novac, s-a deplasat spre locuința victimei P.I., a escaladat gardul locuinței victimei pătrunzând în curte; constatând că unul din geamurile de la încăperile din față ale locuinței se mișcă, inculpatul a pătruns în interior, prin escaladarea geamului. După ce a intrat în cameră inculpatul a început să caute bani în două încăperi ale imobilului, însă nu a găsit nicio sumă de bani motiv pentru care s-a îndreptat spre bucătărie unde se afla victima, a intrat, a salutat-o și i-a cerut bani.

Deoarece victima l-a refuzat și i-a aplicat o palmă, inculpatul a început să o lovească de mai multe ori cu palma și pumnul, spărgându-i arcada ochiului drept; cei doi s-au luptat, inculpatul apucând victima de brațe și târând-o prin cameră până când victima a ajuns cu capul în dreptul intrării la spais, moment în care inculpatul a apucat-o cu mâinile de cap, a lovit-o cu capul de pardoseală de 3 ori după care a strâns-o de gât. Deși inculpatul a arătat că victima trăia în momentul în care el a părăsit locuința, din raportul medico legal de autopsie nr. aaa/2011 întocmit de Serviciul Medico-Legal Satu Mare a rezultat că moartea victimei P.I. s-a datorat insuficienței ventilatorii acute, astfel încât a decedat pe loc.

Starea de fapt expusă a fost dovedită de probele administrate în fața instanței - declarații martori M.N.M., C.V., D.V. și C.E., care s-au coroborat și cu materialul probator administrat în faza de urmărire penală - proces-verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, raport medico-legal de autopsie și procese-verbale de predare bunuri. Audiat fiind inculpatul V.I. a recunoscut că a lovit-o pe victimă cu palmele, arătând că a căzut, a apăsat-o și cu genunchii pe piept. De asemenea, a arătat inculpatul că a dat-o pe victimă cu capul de parchet de vreo două, trei ori.

Curtea a apreciat că este corectă și încadrarea juridică dată de prima instanță faptelor comise de inculpat, prin încheierea din ședința publică din 18 octombrie 2012 prima instanță admițând cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul ministerului public și dispunând schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul din infracțiunile de omor prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 61 C. pen. și furt calificat faptă prevăzută și pedepsită de 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. g) și i) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) și 61 C. pen. în infracțiunile de violare de domiciliu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 192 alin. (2) C. pen.

și omor deosebit de grav, faptă prevăzută și pedepsită de art. 174 C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. și tâlhărie, faptă prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) teza I, alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. c), toate cu aplicarea articolului 37 lit. a) și b) C. pen. și 33 - 34 C. pen., avându-se în vedere Decizia nr. 31/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, prin care a fost soluționat un recurs în interesul legii. Raportat la starea de fapt mai sus expusă, curtea a apreciat ca dovedită vinovăția inculpatului V.I., în condițiile în care acesta a și recunoscut comiterea faptelor, descriind modul în care a aplicat lovituri victimei.

Cu privire la cererea inculpatului de reducere a pedepsei aplicată, curtea a considerat-o întemeiată, având în vedere declarațiile de recunoaștere date de inculpat, motiv pentru care a procedat la reducerea pedepsei aplicate inculpatului pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 174 C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. cu aplicarea articolului 37 lit. a), b) C. pen. de la 24 de ani închisoare până la 22 ani închisoare. S-a apreciat că nu se impune reținerea în favoarea inculpatului ca circumstanță atenuantă atitudinea de recunoaștere a acestuia și nici reducerea pedepsei aplicate de prima instanță sub minimul special prevăzut de lege, întrucât declarația de recunoaștere a fost determinată doar de existența probelor care au fost administrate de organele de urmărire penală cu privire la vinovăția inculpatului.

Împotriva Deciziei penale nr. 12/A din 24 ianuarie 2013 a Curții de Apel Oradea au declarat recurs inculpatul V.I. și părțile civile F.Z.F. și F.A. În motivarea recursurilor, părțile civile au susținut că se impune majorarea pedepselor inculpatului, omorul fiind săvârșit prin cruzimi. Inculpatul a arătat că la individualizarea pedepselor nu au fost avute în vedere circumstanțele personale favorabile, constând în recunoașterea faptelor, motiv pentru care se impune reducerea pedepselor. Recursurile sunt nefondate. Înalta Curte constată că la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului V.I.

pentru faptele săvârșite - violare de domiciliu, omor deosebit de grav, tâlhărie, au fost avute în vedere, corect, criteriile generale de prev. de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege, natura și gravitatea faptelor comise (infracțiuni contra vieții, patrimoniului, libertății persoanei), împrejurările comiterii faptelor în timpul nopții, într-o locuință, omorul fiind comis pentru a săvârși o tâlhărie, urmările produse, precum și circumstanțele personale ale inculpatului recidivist în modalitatea prev. de art. 37 lit. a) C. pen. În cazul infracțiunii de omor deosebit de grav pedepsită cu detențiunea pe viață alternativ cu închisoarea de la 15 la 25 de ani, instanța alege una dintre pedepsele alternative.

În speță, pentru infracțiunea de omor deosebit de grav săvârșită de inculpatul V.l. a fost aleasă pedeapsă alternativă a pedepsei închisorii aplicându-i-se în apel 22 ani închisoare. Fiind stabilite pedepse într-un cuantum orientat spre maximul special prevăzute de lege, inclusiv pentru infracțiunile de tâlhărie - 18 ani închisoare, violare de domiciliu - 5 ani închisoare, s-au avut în vedere într-o măsură suficientă atât datele care circumstanțiază persoana inculpatului (în vârstă de 28 ani, necăsătorit, cu un copil minor, studii 8 clase, recidivist), cât și pericolul social concret al faptelor pus în evidență de împrejurările și modalitatea în care a acționat, omorul fiind comis asupra unei persoane în vârstă de 79 ani, pentru a săvârși o tâlhărie.

În raport de circumstanțele reale ale comiterii faptelor, existența stărilor de agravare a pedepsei - concursul de infracțiuni și recidiva, antecedentele penale ale recurentului, reducerea pedepselor nu se justifică. Se reține că inculpatul V.l. a suferit în trecut o condamnare în minorat la 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 1 an și 6 luni aplicată prin Sentința penală nr. 1352 din 2 septembrie 2002 a Judecătoriei Satu Mare, pentru comiterea infracțiunilor de furt și violare de domiciliu. Apoi, prin Sentința penală nr. 2398 din 27 noiembrie 2006 a Judecătoriei Satu Mare, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și furt.

De asemenea, prin Sentința penală nr. 1178 din 26 septembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Satu Mare, definitivă prin Decizia nr. 217/A/2008 a Tribunalului Satu Mare, inculpatul V.l. a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, pentru furt calificat și violare de domiciliu, fiindu-i revocată și suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 2398/2006 a Judecătoriei Satu Mare, fiind arestat la 17 decembrie 2008 și liberat condiționat la 4 februarie 2011, cu un rest rămas neexecutat de 315 zile. Întrucât a săvârșit faptele deduse judecății în perioada liberării condiționate - la data de 12 octombrie 2011, în temeiul disp.

art. 61 alin. (1) și (2) C. pen. s-a dispus revocarea liberării condiționate (fiind obligatorie întrucât a comis o infracțiune de omor dispunându-se contopirea restului rămas neexecutat de 315 zile cu pedeapsa rezultantă de 22 ani închisoare stabilită pentru infracțiunile săvârșite ulterior. Pe de altă parte, o majorare a cuantumului pedepselor, solicitată în recurs de părțile civile F.Z.F. și F.A. nu se impune, prin raportare la conduita sinceră manifestată în proces de inculpatul V.l., care a recunoscut, a regretat faptele săvârșite și a descris modalitatea în care a acționat, ceea ce a contribuit la stabilirea în concret a situației de fapt și la aflarea adevărului. Avându-se în vedere dispozițiile art. 52 C. pen., se constată că pedeapsa - ca măsură de constrângere - are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește faptele penale săvârșite cât și comportarea făptuitorului.

Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte penale similare, ceea ce se realizează prin aplicarea unor pedepse inculpatului V.l. spre maximul special cu executare în regim de detenție. În ceea ce privește susținerea recurentelor părți civile, în sensul că omorul săvârșit asupra victimei P.I. a fost comis prin cruzimi, ceea ce ar atrage încadrarea juridică a faptei în art. 174 - 176 lit. a) C. pen. - nu poate fi reținută.

Caracterizarea omorului deosebit de grav săvârșit prin cruzimi, constă în aceea că făptuitorul întrebuințează procedee sălbatice, nemiloase, de chinuire a victimei care depășesc pe cele proprii acțiunii de a ucide și care cauzează victimei mari dureri, suferințe puternice, prelungite în timp (ce nu trebuie confundate cu suferințele inerente faptei de omor), determinând oroare și revoltă în psihicul celor care i-au cunoștință de faptă. În speță, loviturile aplicate victimei se circumscriu laturii obiective a infracțiunii de omor, sunt specifice acțiunii de a ucide și au pricinuit victimei suferințe inerente oricărei fapte de omor.

Inculpatul nu a conceput și executat fapta în așa fel încât să producă victimei suferințe mult mai mari decât cele pe care le implică, în mod firesc suprimarea violentă a vieții, ci pe fondul consumului de alcool și cu scopul de a jefui a aplicat victimei lovituri repetate cu pumnii la nivelul capului, comprimându-i gâtul și toracele cu genunchii, a strâns-o de gât, cauzându-i leziuni traumatice ce au condus la decesul acesteia. Pe de altă parte, în conformitate cu disp. art. 385 1 alin. (4) C. proc. pen., persoanele prevăzute în art. 362 (care pot face apel: procurorul, inculpatul, partea vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente, etc), pot declara recurs împotriva deciziei pronunțate în apel, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă prin decizia pronunțată în apel a fost modificată soluția din sentință și numai cu privire la această modificare.

În situația în care instanța de apel a admis apelul declarat de o altă persoană prevăzută în art. 362 C. proc. pen. și a modificat soluția din sentință, persoanele prevăzute în același text de lege care nu au folosit sau și-au retras apelul pot declara recurs împotriva deciziei pronunțate în apel, însă numai cu privire la această modificare. Astfel, dacă părțile civile nu au folosit apelul, iar în apelul inculpatului, instanța de apel a modificat numai durata pedepsei închisorii în sensul reducerii cuantumului, recursul părților civile poate fi examinat numai sub acest aspect nu și cu privire la încadrarea juridică dată faptei definitiv stabilită prin hotărârea instanței de fond la care părțile au achiesat din moment ce nu au înțeles să o atace cu apel.

În speță părțile civile F.Z.F. și F.A. nu au declarat apel împotriva Sentinței penale nr. 218/2012 a Tribunalului Satu Mare, iar în apelul inculpatului V.I., instanța de apel i-a redus pedeapsa pentru omor deosebit de grav la 22 ani închisoare. Prin urmare, recursul părților civile poate fi examinat numai cu privire la această modificare, potrivit dispozițiilor legale enunțate și nu pot solicita în recurs și reținerea prevederilor art. 174 - 176 lit. a) C. pen. - omor comis prin cruzimi, din considerentele expuse. Constatând că decizia atacată este legală și temeinică, în temeiul disp. art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul V.I. și de părțile civile F.Z.F.

și F.A. împotriva Deciziei penale nr. 12/A din 24 ianuarie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 13 octombrie 2011 la 07 mai 2013, iar în temeiul disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va dispune obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul V.I. și de părțile civile F.Z.F. și F.A. împotriva Deciziei penale nr. 12/A din 24 ianuarie 2013 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 13 octombrie 2011 la 07 mai 2013. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 900 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Obligă recurentele părți civile la plata sumei de câte 25 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi, 07 mai 2013. Procesat de GGC - NN