ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1379/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.F. a chemat

în judecată pe pârâtul Ministerul Apărării Naționale solicitând instanței ca prin

hotărârea ce va pronunța în cauză să dispună:

- anularea ordinului de

numire în funcție a cadrului militar încadrat pe funcția de șef secție (consilier

juridic șef) în secția procese teritoriale la Direcția legislație și asistență juridică;

- revenirea la situația

anterioară datei de 18 decembrie 2007;

- analizarea raportului

din 29 noiembrie 2007 de către comisia de selecție nr. 14 și comunicarea hotărârii

adoptate de către aceasta;

- obligarea pârâtului

la plata de daune morale în sumă de 500.000 euro sau echivalentul în lei în ziua

efectuării plății, conform cursului de schimb anunțat de Banca Națională;

- obligarea pârâtului

la plata de daune-interese în valoare de 80.000 RON, reprezentând diferența dintre

veniturile realizate din funcția pentru care a optat și venitul realizat din pensie.

Curtea de Apel Cluj,

secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 161 din 13

aprilie 2009, a respins acțiunea reclamantului ca tardiv formulată.

Pentru a pronunța o asemenea

soluție, prima instanță a reținut, în esență, faptul că reclamantul nu a respectat

dispozițiile art. 7 și art. 11 din Legea nr. 554/2004, modificată, întrucât nu a

contestat actul administrativ la instanța competentă în termen de 6 luni de la momentul

expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv, 10

ianuarie 2009.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs reclamantul, care a solicitat casarea acesteia și trimiterea cauzei

spre rejudecare aceleiași instanțe.

Înalta Curte, prin decizia

nr. 5433 din 27 noiembrie 2009, a respinge recursul declarat de C.F. împotriva sentinței

civile nr. 161 din 13 aprilie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut, în esență, așa cum reiese din considerentele acesteia, următoarele:

Prin cererea dedusă judecății,

recurentul-reclamant a solicitat, în principal, anularea ordinului de numire în

funcție a cadrului militar încadrat pe funcția de șef secție (consilier juridic

șef) în secția procese teritoriale la Direcția legislație și asistență juridică,

adică a unui act administrativ individual adresat altui subiect de drept.

Conform art. 7 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ

competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un

interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității

publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen

de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia.

S-a mai susținut că potrivit

art. 7 alin. (3) din legea anterior arătată, este îndreptățită să introducă plângere

prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim,

printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept,

din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în

limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. (7).

În temeiul art. 7

alin. (5) din aceeași lege, plângerea prealabilă în cazul actelor administrative

unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice și peste termenul prevăzut

la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului; termenul

de 6 luni este termen de prescripție.

Pe de altă parte,

art. 11 alin. (1) din legea aflată în discuție prevede că cererea prin care se solicită

anularea unui act administrativ individual se poate introduce în termen de 6 luni

de la: data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă; data comunicării refuzului

nejustificat de soluționare a cererii; data expirării termenului de soluționare

a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare

a cererii.

Concluzionează instanța,

arătând că, în speța de față, recurentul-reclamant a luat cunoștință de existența

actului administrativ individual pe care îl contestă la data de 14 ianuarie 2008,

prin intermediul adresei nr. x din anul 2008 a Direcției operații din cadrul Ministerului

Apărării.

La data de 14 decembrie

2009, C.F. a formulat contestație în anulare.

Din analiza actelor dosarului,

se constată că nu și-a îndeplinit obligația legală de plată a taxei de timbru până

la primul termen de judecată stabilit, deși a fost citat cu mențiunea timbrării

recursului cu taxă judiciară de timbru în sumă de 10 RON și timbru judiciar în valoare

de 0,3 RON.

În consecință, având în

vedere dispozițiile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 lit. g) și ale

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, precum și pe cele ale art. 1 alin. (1)

din O.G. nr. 32/1995, potrivit cărora sunt supuse taxelor de timbru și căile de

atac împotriva hotărârilor judecătorești, taxe care se plătesc anticipat, urmează

ca, pentru neîndeplinirea obligației de plată a taxelor de timbru până la termenul

stabilit, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și al art. 9

alin. (2) din O.G. nr. 32/1995, recursul declarat în cauză să fie anulat ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează contestația în

anulare formulată de contestatorul C.F. împotriva deciziei nr. 5433 din 27 noiembrie

2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și

fiscal, ca netimbrată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 martie 2010.