ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5179/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

Tribunalul Constanța la data de 23 mai 2007 sub nr. 4977/118/2007 I.M.I. a

formulat în contradictoriu cu Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția

Regională Vamală și în temeiul art. 3991 C. proc. civ. contestație la executare

pentru lămurirea titlului executoriu sub aspectul întinderii acestuia, prin

precizarea sumelor pe care le datorează fiecare debitor obligat solidar,

potrivit criteriilor existente în cuprinsul titlului și obligarea intimatei la

plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestației la

executare I.M.I. a arătat că prin sentința penală nr. 380 F din 4 decembrie

2003 pronunțată de Tribunalul Ialomița inculpații C.N., S.V., T.D., C.A., I.N.,

V.I., P.C. și contestatorul au fost obligați la plata sumei de 1.183.435.684

lei cu titlul de despăgubiri civile, 5.982.622413 lei cu titlul de dobândă

legală și la 130.177.926 lei cu titlu de penalități de întârziere către partea

civilă Direcția Regională Vamală Constanța.

Această sentință a fost desființată în

parte prin decizia penală nr. 869/A din 16 noiembrie 2004 pronunțată de Curtea

de Apel București, în sensul că inculpații au fost obligați în solidar la plata

sumei de 885.950.218 lei către partea civilă Direcția Regională a Vămilor

Constanța, din care inculpatul I.M. până la concurența sumei de 594.162.986 lei

de la data comiterii faptelor și până la achitarea debitelor, cu dobânzile și

penalitățile legale.

În comunicarea deciziei intimatei,

privind regularizarea obligațiilor suplimentare stabilite de controlul vamal și

în înștiințarea de plată, modul de calcul al dobânzilor și penalităților nu

este comprehensibil, și în plus din cuprinsul acestor înscrisuri rezultă că în

suma de plată au fost incluse accize, penalități la accize și penalități la

comisionul vamal, cu majorările de întârziere aferente, depășindu-se astfel

sumele înscrise în titlul executor.

Prin sentința civilă nr. 1240 din 16

iulie 2007, Tribunalul Constanța a admis excepția de necompetență teritorială a

Tribunalului Constanța și și-a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Ialomița.

S-a reținut, în soluționarea

excepției că în conformitate cu prevederile art. 400 alin. (2) C. proc. civ.,

contestația la titlu se soluționează de instanța care a pronunțat hotărârea ce

se execută, și care în speță este Tribunalul Ialomița.

Prin sentința civilă nr. 720 F din

20 august 2007 Tribunalul Ialomița a respins excepțiile de prematuritate și

inadmisibilitate invocate de intimată prin întâmpinare, iar pe fond a respins

ca neîntemeiată contestația la titlu.

S-a reținut în considerentele

sentinței că hotărârea judecătorească, care constituie titlu executoriu, este

clară în privința sumei la care au fost obligați în solidar inculpații, astfel

că nu sunt necesare lămuriri cu privire la întinderea titlului executoriu.

Curtea de Apel București, secția a

III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, a admis prin decizia nr. 1

din 8 ianuarie 2008 apelul declarat de contestatorul I.M.I. împotriva sentinței

nr. 720 din 20 august 2007 pronunțată de Tribunalul Ialomița în contradictoriu

cu Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția Regională Constanța. Anulând

sentința apelată. Curtea a trimis cauza instanței competente, Tribunalul

Ialomița, secția penală.

În pronunțarea acestei decizii,

instanța de apel a făcut în cauză aplicarea art. 461 și art. 463 C. proc. pen.,

în temeiul cărora contestația împotriva executării hotărârii penale, este de

competența instanței care a pronunțat acea hotărâre.

Față de dispozițiile legale

enunțate, Curtea a apreciat că soluționarea contestației la executare a

hotărârii penale 380 F din 12 decembrie 2003 privind lămurirea dispozitivului

acesteia este de competența instanței care a pronunțat-o, respectiv Tribunalul

Ialomița.

De asemenea instanța de apel a avut

în vedere împrejurarea potrivit căreia sentința penală 380 F din 4 decembrie

2003 a Tribunalului Ialomița a fost în parte desființată prin decizia penală

nr. 869 A din 16 noiembrie 2004 a Curții de Apel București dar numai sub

aspectul cuantumului despăgubirilor și a dobânzilor, fără ca această modificare

să aibă vreo relevanță în privința competenței instanței chemată să lămurească

întinderea titlului ce se execută.

În recursul declarat de Direcția

Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale se susține că decizia nr. 1 A din

8 ianuarie 2008 a Curții de Apel București a fost dată cu încălcarea și

aplicarea greșită a legii, deoarece nu s-a ținut seama de reglementările

privind recuperarea creanțelor bugetare restante către bugetul de stat,

respectiv O.G. nr. 92/2003.

Aprecierea instanței de apel,

potrivit căreia contestația prevăzută de art. 461 C. proc. pen., privind

lămurirea dispozitivului titlului se datorează greșelilor de redactare și nu de

judecată, este eronată.

- contestatorul nu a arătat în clar

în ce constă nelămurirea cu privire la hotărârea care se execută, astfel că

demersul contestatorului este ineficient.

- în pronunțarea hotărârii instanței

de fond nu s-a ținut seama nici de înscrisurile depuse în dosar de către

autoritatea vamală, fapt care conduce la concluzia că instanța a analizat sumar

cauza dedusă judecății.

- în această fază procesuală a

contestației la executare motivele expuse de contestator nu mai puteau fi

invocate, întrucât ele puteau constitui obiect de verificare în căile de atac

sau în procedura prevăzută de art. 281

1

C. proc. civ.

- pe calea contestației la

executare, I.M. nu mai putea să invoce apărări de fond, instanța neputând

cerceta și reține decât fapte și împrejurări ulterioare hotărârii ce se

execută. Explicarea înțelesului și întinderii dispozitivului vizează măsurile

luate de instanță, regăsite în dispozitivul hotărârii penale.

- deoarece dispozitivul titlului

executoriu este clar, instanța statuând asupra tuturor cererilor ce au format

obiectul judecății, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea

deciziei civile nr. 1 A din 8 ianuarie 2007 și menținerea sentinței nr. 720 din

20 august 2007 a Tribunalului Ialomița.

Recursul este nefondat.

În recursul declarat Direcția

Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța, în nume propriu și ca

reprezentantă a Autorității Naționale a Vămilor, în urma circularei nr.

948/2004 și a art. 1 și 4 pct. 21 din H.G. nr. 532/2007 privind organizarea și

funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, își axează criticile pe aspectele

de fond ale cauzei, analizate prin sentința nr. 720 din 2008, 2007 a

Tribunalului Ialomița, deși Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și

pentru cauze cu minori și de familie, a soluționat apelul împotriva sentinței

nr. 720/2007 pe excepția de necompetență a instanței civile de a soluționa o

contestație privind înțelesul și întinderea dispozitivului unei hotărâri

penale, care a avut drept consecință anularea sentinței nr. 720/2007 și

trimiterea cauzei instanței competente, respectiv Tribunalului Ialomița, secția

penală.

Deoarece recurenta nu a formulat

critici vizând competența instanței penale, de a soluționa contestația la

executare privind înțelesul și întinderea dispozitivului hotărârii penale, și

întrucât aspectele de competență sunt de ordine publică, instanța de recurs

verificând din oficiu legalitatea deciziei nr. 1/2008, constată că în cauză

Curtea de Apel București, secția a III-a a făcut o corectă aplicare a

dispozițiunilor art. 461 și 463 C. proc. civ.

Ca urmare, în temeiul art. 312 C.

proc. civ. recursul declarat de Direcția regională pentru Accize și Operațiuni

Vamale Constanța va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta

Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța în nume propriu

și ca reprezentantă a Autorității Naționale a Vămilor împotriva deciziei nr. 1

A din 8 ianuarie 2008 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și

pentru cauze cu minori și familie, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 24 septembrie 2008 .