ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2408/2011

Asupra cererii de revizuire

de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 1042 din 11 martie 2009 a Curții

de Apel București a fost admisă acțiunea formulată de Consiliul Național pentru

Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu B.N.E., în sensul că instanța

a constatat calitatea de colaborator al securității în ceea ce-l privește pe pârât,

în temeiul O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

securității.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut că potrivit adresei nr. S/112638 din 20 iunie

2007 a S.R.I. și a Notei de constatare din 8 august 2008 întocmită de Direcția de

Investigații a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pârâtul

B.N.E. figurează cu dosar fond rețea nr. 5775 din Dâmbovița fiind mai întâi recrutat

în perioada satisfacerii stagiului militar, iar ulterior ca informator contrasabotaj.

Instanța a constatat că,

pentru prima perioadă a colaborării sale, pârâtul a semnat un angajament olograf

de colaborare cu Securitatea, la data de 14 noiembrie 1971, preluând numele conspirativ

„P.C.”, iar ulterior a furnizat informații cu privire la fapte și persoane determinate.

Având în vedere cele reținute,

instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, atât

sub aspectul furnizării de informații, conform art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008,

cât și sub aspectul îngrădirii unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului,

ca urmare a acestei furnizări de informații.

Împotriva acestei hotărâri

a declarat recurs pârâtul B.N.E.

Prin decizia nr. 622 din

5 februarie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ

și fiscal, a respins recursul declarat de B.N.E. ca nefondat.

Instanța de recurs a reținut,

în esență, că p

rima instanță a efectuat o analiză aprofundată

a probatoriului administrat prin prisma prevederii legale citate mai sus și a expus

în detaliu motivele care i-au format convingerea că în speță sunt întrunite condițiile

legale pentru constatarea calității de colaborator a recurentului-pârât.

Împotriva

acestei decizii a formulat cerere de revizuire B.N.E., invocând motivul prevăzut

de dispozițiile art. 322 pct. 8  C. proc. civ.

Prin decizia

nr. 4589 din 27 octombrie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios

administrativ și fiscal, a respins cererea de revizuire formulată de B.N.E. împotriva

deciziei nr. 622 din 5 februarie 2010, pronunțată de aceeași instanță.

Pentru a se

pronunța astfel, instanța supremă a reținut că î

n conformitate cu dispozițiile art. 322

alin. (1) C. proc. civ. sunt supuse revizuirii hotărârile rămase definitive în instanța

de apel sau prin neapelare, precum și hotărârile date de o instanță de recurs atunci

când evocă fondul, or prin decizia nr. 622 din 5 februarie 2010, Înalta Curte soluționând

recursul declarat de B.N.E. l-a respins ca nefondat, menținând dispozițiile sentinței

nr. 1042 din 11 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca fiind temeinice și legale; în această situație, este

evident că instanța de recurs nu a evocat fondul cauzei.

Împotriva deciziei

nr. 4589 din 27 octombrie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

a formulat cerere de revizuire B.N.

Pentru această a doua

cerere de revizuire au fost invocate dispozițiile art. 327 C. proc. civ., arătându-se

în mod succint că date fiind starea precară a sănătății sale, ce poate fi dovedită

cu acte medicale, revizuientul a fost lipsit de posibilitatea de a-și formula apărările

necesare în fața instanței care a soluționat recursul declarat împotriva sentinței

pronunțate de Curtea de Apel București.

Examinând această nouă

cale extraordinară de atac exercitată de B.N., Înalta Curte observă că prin decizia

nr. 4589 din 27 octombrie 2010 aceeași instanță a soluționat irevocabil o cerere

de revizuire întemeiată pe aceleași motive ca și cea de față, motive care se subsumează

pct. 8 al art. 322 alin. (1) C. proc. civ., respingând-o pentru argumentele deja

expuse în rezumat.

De această dată însă cererea

de revizuire este îndreptată împotriva soluției de respingere a cererii de revizuire

a deciziei prin care Înalta Curte s-a pronunțat asupra recursului declarat împotriva

sentinței nr. 1042 din 11 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal.

Revizuirea este o cale

extraordinară de atac, de retractare care se poate exercita numai în cazurile și

în condițiile prevăzute de lege, art. 322 alin. (1) pct. 1-10 din C. proc. civ.;

în cazul hotărârilor date de o instanță de recurs legiuitorul a condiționat în mod

expres utilizarea acestei căi de atac de evocarea fondului, ceea ce implică fie

stabilirea unei alte stări de fapt decât cea reținută în fazele de judecată anterioare,

fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt stabilite, în oricare

din aceste ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății.

Pentru a aprecia asupra

incidenței motivului de revizuire invocat, în speță art. 322 alin. (1) pct. 8

C. proc. civ. („

dacă partea a fost împiedicată să se înfățișeze

la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus

de voința sa”) instanța este datoare a verifica îndeplinirea condiției generale

de admisibilitate enunțată.

Procedând

astfel, Înalta Curte remarcă inadmisibilitatea cererii de revizuire dintr-o dublă

perspectivă: pe de o parte decizia a cărei revizuire se cere nu este pronunțată

de Înalta Curte ca instanță de recurs, iar pe de altă parte, nu este îndeplinită

cerința evocării fondului în sensul explicat mai sus.

În acest context

nu mai este posibilă examinarea motivului de revizuire prevăzut de art. 322

alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și cum jurisprudența în materie a stabilit că în

situația neîndeplinirii exigențelor impuse de lege pentru promovarea unei cereri

de revizuire soluția este aceea de respingere ca inadmisibilă a acestei cereri,

Înalta Curte va proceda în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire

formulată de B.N.E. împotriva deciziei nr. 4589 din 27 octombrie 2010 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 28 aprilie 2011.