ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1390/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 27 noiembrie

2009, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a

solicitat să se constate existența calității de colaborator al Securității în

privința pârâtului T.A.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că pârâtul a fost recrutat în anul 1972 pentru încadrarea informativă

a colegilor de liceu din liceul din comuna D., iar ulterior, pe perioada satisfacerii

stagiului militar obligatoriu la U.M. X Piatra Neamț, a fost reînregistrat în calitate

de colaborator în evidențele organelor de contrainformații militare, având numele

conspirativ S.

Reclamantul a mai arătat

că din notele și informările întocmite olograf de pârât rezultă că sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, dat fiind că informațiile

furnizate au îngrădit dreptul la viață privată prevăzut de art. 12 din Declarația

Universală a Drepturilor Omului și dreptul la libertatea de exprimare și libertatea

opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din anul 1965, coroborat

cu art. 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Curtea de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă

nr. 2890 din 15 iunie 2010, prin care a admis acțiunea și a constatat existența

calității de colaborator al Securității în privința pârâtului T.A.

Instanța de fond a constatat

că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008 pentru a se constata calitatea pârâtului de colaborator al Securității,

în sensul definit prin această lege ca fiind persoana care a furnizat informații,

indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise,relatări verbale consemnate

de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice

regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Pe baza notei de constatare

din 07 aprilie 2009 și a înscrisurilor din dosarul Consiliului Național pentru Studierea

Arhivelor Securității, s-a reținut că informațiile furnizate de pârât denunțau activități

potrivnice regimului totalitar comunist, cum ar fi ascultarea posturilor de radio

străine, comentarii pozitive referitoare la viața din occident, răspândirea unor

glume și bancuri la adresa conducătorului de partid, iar pe baza acestor informații

au fost dispuse măsuri informativ-operative pe linie de securitate cu privire la

persoanele despre care au fost întocmite notele informative.

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs pârâtul T.A., solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică,

iar pe fond să fie respinsă acțiunea formulată împotriva sa de Consiliul Național

pentru Studierea Arhivelor Securității.

Recurentul a susținut

că în mod greșit s-a constatat calitatea sa de colaborator al Securității, deși

nu a dat note informative organelor de Securitate, nu a semnat niciun angajament

scris și nu a cunoscut ofițeri de Securitate.

Cu referire la informările

depuse la dosar ca o dovadă a colaborării sale cu Securitatea, recurentul a arătat

că instanța de fond nu a verificat autenticitatea lor pentru a stabili persoana

care le-a întocmit și nici nu a avut în vedere că notele respective erau adresate

conducerii liceului și nu organelor de Securitate, existând posibilitatea utilizării

lor fără cunoștința autorului lor, în calitate de șef de internat.

Analizând actele și lucrările

dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a analizat

întregul material probator administrat în cauză și a constatat corect că sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se constata

calitatea recurentului T.A. de colaborator al Securității.

Potrivit acestor dispoziții

legale, colaborator al Securității este persoana care a furnizat informații, sub

orice formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii

Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului

totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.

Recurentul fiind elev

în clasa a X-a din cadrul Liceului din comuna D. a fost recrutat de Inspectoratul

Județean Vrancea pentru încadrarea informativă a colegilor de liceu în perioada

1972-1976 și în perioada satisfacerii stagiului militar obligatoriu la U.M. X Piatra

Neamț a fost reînregistrat în calitate de colaborator în evidențele organelor de

contrainformații militare, sub numele conspirativ S.

Informațiile furnizate

de recurent în cadrul acestei colaborări denunțau activități potrivnice regimului

totalitar comunist, conținând relatări concrete despre persoanele care ascultau

posturi de radio străine, comentarii pozitive ale acestora referitoare la viața

din țările occidentale, răspândirea unor glume și bancuri la adresa conducerii de

partid. ca urmare a furnizării acestor informații, au fost dispuse măsuri informativ-operative

pe linie de securitate cu privire la persoanele vizate prin notele informative întocmite

de recurentul-pârât.

La instanța de fond, recurentul-pârât

nu a solicitat și nu a administrat probe pentru a dovedi o altă situație de fapt

decât cea rezultată din dosarul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor

Securității.

De asemenea, recurentul-pârât

nu a contestat întocmirea notelor informative prezentate în susținerea acțiunii,

iar împrejurarea că nu a semnat un angajament cu organele de Securitate nu este

relevantă față de dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008, care nu condiționează constatarea

calității de colaborator al Securității de încheierea unui act prin care persoana

să-și exprime acordul de colaborare.

Apărarea din recurs că

informațiile furnizate erau adresate conducerii liceului nu a fost dovedită și este

neverosimilă, în condițiile în care recurentul-pârât a semnat notele respective

cu numele conspirativ de S. și nu în calitate de șef al internatului din cadrul

liceului.

Față de considerentele

care au fost expuse, constatând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică,

în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de T.A. împotriva sentinței nr. 2890 din 15 iunie 2010 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 9 martie 2011.