ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1390/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 27 noiembrie 2009, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat să se constate existența calității de colaborator al Securității în privința pârâtului T.A. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâtul a fost recrutat în anul 1972 pentru încadrarea informativă a colegilor de liceu din liceul din comuna D., iar ulterior, pe perioada satisfacerii stagiului militar obligatoriu la U.M. X Piatra Neamț, a fost reînregistrat în calitate de colaborator în evidențele organelor de contrainformații militare, având numele conspirativ S. Reclamantul a mai arătat că din notele și informările întocmite olograf de pârât rezultă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, dat fiind că informațiile furnizate au îngrădit dreptul la viață privată prevăzut de art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituția României din anul 1965, coroborat cu art. 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 2890 din 15 iunie 2010, prin care a admis acțiunea și a constatat existența calității de colaborator al Securității în privința pârâtului T.A. Instanța de fond a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008 pentru a se constata calitatea pârâtului de colaborator al Securității, în sensul definit prin această lege ca fiind persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise,relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Pe baza notei de constatare din 07 aprilie 2009 și a înscrisurilor din dosarul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, s-a reținut că informațiile furnizate de pârât denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, cum ar fi ascultarea posturilor de radio străine, comentarii pozitive referitoare la viața din occident, răspândirea unor glume și bancuri la adresa conducătorului de partid, iar pe baza acestor informații au fost dispuse măsuri informativ-operative pe linie de securitate cu privire la persoanele despre care au fost întocmite notele informative. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul T.A., solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică, iar pe fond să fie respinsă acțiunea formulată împotriva sa de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Recurentul a susținut că în mod greșit s-a constatat calitatea sa de colaborator al Securității, deși nu a dat note informative organelor de Securitate, nu a semnat niciun angajament scris și nu a cunoscut ofițeri de Securitate. Cu referire la informările depuse la dosar ca o dovadă a colaborării sale cu Securitatea, recurentul a arătat că instanța de fond nu a verificat autenticitatea lor pentru a stabili persoana care le-a întocmit și nici nu a avut în vedere că notele respective erau adresate conducerii liceului și nu organelor de Securitate, existând posibilitatea utilizării lor fără cunoștința autorului lor, în calitate de șef de internat. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente: Instanța de fond a analizat întregul material probator administrat în cauză și a constatat corect că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se constata calitatea recurentului T.A. de colaborator al Securității. Potrivit acestor dispoziții legale, colaborator al Securității este persoana care a furnizat informații, sub orice formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Recurentul fiind elev în clasa a X-a din cadrul Liceului din comuna D. a fost recrutat de Inspectoratul Județean Vrancea pentru încadrarea informativă a colegilor de liceu în perioada 1972-1976 și în perioada satisfacerii stagiului militar obligatoriu la U.M. X Piatra Neamț a fost reînregistrat în calitate de colaborator în evidențele organelor de contrainformații militare, sub numele conspirativ S. Informațiile furnizate de recurent în cadrul acestei colaborări denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, conținând relatări concrete despre persoanele care ascultau posturi de radio străine, comentarii pozitive ale acestora referitoare la viața din țările occidentale, răspândirea unor glume și bancuri la adresa conducerii de partid.

ca urmare a furnizării acestor informații, au fost dispuse măsuri informativ-operative pe linie de securitate cu privire la persoanele vizate prin notele informative întocmite de recurentul-pârât. La instanța de fond, recurentul-pârât nu a solicitat și nu a administrat probe pentru a dovedi o altă situație de fapt decât cea rezultată din dosarul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. De asemenea, recurentul-pârât nu a contestat întocmirea notelor informative prezentate în susținerea acțiunii, iar împrejurarea că nu a semnat un angajament cu organele de Securitate nu este relevantă față de dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008, care nu condiționează constatarea calității de colaborator al Securității de încheierea unui act prin care persoana să-și exprime acordul de colaborare.

Apărarea din recurs că informațiile furnizate erau adresate conducerii liceului nu a fost dovedită și este neverosimilă, în condițiile în care recurentul-pârât a semnat notele respective cu numele conspirativ de S. și nu în calitate de șef al internatului din cadrul liceului. Față de considerentele care au fost expuse, constatând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de T.A. împotriva sentinței nr. 2890 din 15 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 9 martie 2011.