ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.01.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 204/2011

HOTĂRÂRE
18.01.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 204/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Curtea de Apel București, secția de contencios

administrativ și fiscal, prin sentinței nr. 392 din 20 ianuarie 2010 a respins acțiunea,

astfel cum a fost precizată și completată, formulată de reclamanta SC M.T.R.E.

SRL Vrancea, în contradictoriu cu pârâta A.P.D.R.P., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța o asemenea

soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Reclamanta SC M.T.R.E. SRL a chemat

în judecată pe pârâta A.P.D.R.P., solicitând ca prin sentința ce se va pronunța

să se dispună suspendarea executării Procesului-verbal de constatare nr. 5502

din 16 martie 2009, a Notificării nr. 5554 din 17 martie 2009 și a Deciziei nr.

10622 din 22 mai 2009 emise de A.P.D.R.P. până la soluționarea definitivă și irevocabilă

a acțiunii în anularea actelor administrative nelegale.

În ce privește condiția cazului bine

justificat, examinând aparența de legalitate a Procesului-verbal de constatare nr.

5502 don 16 martie 2009, a Notificării nr. 5554 din 17 martie 2009 și a

Deciziei nr. 10622 din 22 mai 2009, emise de

A.P.D.R.P., prima instanță a constatat inexistența unor

motive temeinice de natură să afecteze prezumția de legalitate a actului

administrativ, în considerarea următoarelor aspecte:

(1) din Contractul de finanțare nr. C1.141024100011 din 02 septembrie 2003,

<<prin „neregularitate” în accepțiunea prezentului contract, se înțelege orice

încălcare a prevederilor contractului și a Acordului Multianual de Finanțare ratificat

prin Legea nr. 316/2001>>;

autoritatea pârâtă vizează achiziția lucrărilor de construire <<Hală

„Combinat de Vinificație cu utilități, derularea contractului de antrepriză pentru

realizarea lucrărilor de construire și procedura de atribuire și de derulare a

contractului de servicii de consultanță pentru derularea Proiectului;

atât de către Departamentul de Luptă Antifraudă (

D.L.A.F.), prin Nota de informare nr. 7/433/2006, cât

și de către Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Galați, prin

Adresa nr. 3501 din 18 februarie 2009, urmare a verificărilor efectuate de

aceste instituții asupra modului de obținere, derulare și utilizare de către

SC M.T.R.E. SRL a fondurilor alocate

prin Programul SAPARD pentru implementarea proiectului „Înființarea unui combinat

de vinificație în comuna Câmpineanca, județul Vrancea”;

nr. 7/433 din 10 februarie 2006 au avut la bază nu numai declarația persoanei fizice

P.I., dar și documentația pusă la dispoziție de către beneficiar, precum și declarațiile

persoanelor cu atribuții în procedura de achiziție a serviciilor, bunurilor și lucrărilor

aferente Proiectului;

Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați efectuează acte

de urmărire penală față de reprezentantul legal al SC M.T.R.E. SRL cu privire

la implementarea proiectului finanțat prin Programul SAPARD, sub aspectul

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000;

executarea contractului de finanțare a fost constată și anterior, prin procesul-verbal

de control nr. 10781 din 29 octombrie 2005, menținut prin sentința civilă nr.

1654 din 04 iulie 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, rămasă definitivă

și irevocabilă;

art. 1 din Anexa 1 - Obligații generale, prevederi în sensul răspunderii exclusive

a beneficiarului în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului

și a interzicerii subcontractării vreunei părți din proiect.

Prin urmare, prima instanță a observat

că indiciile de nelegalitate invocate de reclamantă nu înlătură aparența de legalitate

a actelor administrative contestate și nu fac dovada îndeplinirii condiției

cazului bine justificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr.

554/2004.

În ceea ce privește „prevenirea unei

pagube iminente”, instanța a reținut faptul că obligația de plată stabilită în

sarcina reclamantei în cuantum de 3.369.455,02 lei, este de natură să producă o

perturbare însemnată în activitatea acesteia, prin raportare la cifra de afaceri

înregistrată de societate, în anul 2008 – 476.447 lei, iar în anul 2009, până la

sesizarea instanței – 90.437 lei, dar și la caracterul de titlu executoriu al acestor

acte administrative contestate.

Deși condiția prevenirii unei pagube

iminente este îndeplinită în cauză, instanța a apreciat că măsura suspendării executării

nu poate fi dispusă, întrucât aceasta impune îndeplinirea cumulativă a

cerințelor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv existența

unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube.

Împotriva acestei sentințe, în

termen legal a formulat recurs, reclamanta SC M.T.R.E. SRL Vrancea, criticând-o

ca nelegală și netemeinică.

În motivarea recursului formulat,

recurenta a susținut în esență că, în mod greșit instanța de fond a apreciat ca

nefiind îndeplinită condiția legală a cazului bine justificat, astfel cum este

acesta definit de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. t din Legea nr. 554/2004.

Apreciază recurenta că a susținut și

dovedit existența împrejurărilor de fapt și de drept ce crează o îndoială

serioasă cu privire la legalitatea actelor administrative fiscale a căror

suspendare a executării a solicitat-o, respectiv faptul că atât Decizia nr.

10622 din 22 mai 2009 cât și Procesul-verbal de constatare nr. 5502 din 16

martie 2009, au fost emise în ignorarea probelor aflate la dosarul Proiectului,

probe care susține legalitatea derulării proiectului și fără a se indica textele

de lege încălcate.

Totodată, recurenta a susținut că

prin sentința atacată, instanța de fond a încălcat prevederile art. 2 lit. a)

din O.G. nr. 79/2003 înlăturând în mod nelegal imperativul îndeplinirii

cumulative a exigențelor stabilite de lege pentru calificarea ca și „neregulă”

sau „neregularitate a unor acțiuni sau omisiuni ale beneficiarului fondurilor

comunitare, reținând greșit în considerente, inexistența cazului bine

justificat, fără a mai cerceta formal îndeplinirea celorlalte condiții impuse

de lege (O.G. nr. 79/2003), în special a condiției existenței unor cheltuieli

neeligibile.

Recurenta a criticat sentința

atacată și sub aspectul că s-a reținut un motiv străin de natura cauzei, faptul

că în dosarul nr. 111P/2006 Direcția Națională Anticorupție – Serviciul

Teritorial Galați efectuează acte de urmărire penală față de reprezentantul

legal al acesteia, precum și faptul că instanța de judecată a interpretat

greșit un act juridic dedus judecății, respectiv a interpretat greșit

prevederile art. 1 alin. (1) paragraful 4 din Anexa I a contractului de

finanțare, prin care se interzice subcontractarea unei părți din Proiectul

„Înființarea unui combinat de Vinificație în comuna Câmpineanca, județul

Vrancea.

În drept au fost invocate

dispozițiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, art. 304 pct. 7-9 și

art. 304

1

Intimata A.P.D.R.P. a formulat

întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și

menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate, susținând în esență că

actele administrative atacate au fost emise cu respectarea și în temeiul

dispozițiilor O.G. nr. 79/2003 cât și a H.G. nr. 1306/2007, privind controlul

și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare

aferente, utilizate necorespunzător.

Analizând sentința atacată, în

raport de criticile formulate, cât și din oficiu în baza art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul declarat în cauză este nefondat

pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Instanța de control judiciar

constată că, în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 304 sau art. 304

1

reținând corect situația de fapt în baza materialului probator administrat în

cauză și realizând o încadrare juridică adecvată.

În speță, este nefondat motivul de

recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., care se referă la cazul în

care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când aceasta

cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.

Înalta Curte apreciază că motivarea

hotărârii judecătorești înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în

scris a raționamentului care îl determină pe judecător să admită sau să

respingă o cerere de chemare în judecată.

În speța de față, instanța de

control judiciar consideră că hotărârea recurată îndeplinește cerințele impuse

de dispozițiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât prima

instanță a expus corespunzător argumentele care au determinat formarea

convingerii sale, prezentând în cuprinsul sentinței pronunțate toate elementele

care au condus la concluzia neîndeplinirea condițiilor legale necesare pentru

suspendarea executării actelor administrativ fiscale atacate, prevăzute de

dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, modificată.

Nici criticile formulate în baza

motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

invocate în cererea de recurs, nu sunt fondate, pentru motivele care vor fi

expuse în continuare.

Prin cererea dedusă judecății, s-a

solicitat suspendarea executării Procesului-verbal de constatare nr. 5502 din

16 martie 2009, a Notificării nr. 5554 dom 17 martie 2009 și a Deciziei nr.

10622 din 22 mai 2009 emise de A.P.D.R.P., până la soluționarea definitivă și

irevocabilă a acțiunii în anularea actelor administrative nelegale.

Potrivit dispozițiilor art. 14 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004 modificată, pentru a se dispune suspendarea

executării unui act administrativ se cer a fi îndeplinite cumulativ, condițiile

legale prevăzute de text, fără însă a se realiza o examinare pe fond a

legalității actului a cărui suspendare se solicită în sensul că, analizarea

actului administrativ se limitează doar la o simplă „pipăire” a fondului.

Astfel fiind, instanța de control

judiciar apreciază că în mod corect s-a reținut prin hotărârea atacată că nu

este îndeplinită în cauză cerința cazului bine justificat, astfel cum este

aceasta definită de dispozițiile art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004

republicată.

Conform acestor dispoziții legale,

cazurile bine justificate presupun împrejurări legate de starea de fapt și de

drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința

legalității actului administrativ.

La modul concret, condiția

existenței unui caz bine justificat este îndeplinită în situația în care se

regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea

actelor administrative aflate în litigiu.

În speță însă, argumentele invocate

de recurenta-reclamantă vizând aspecte legate de viciile actului de control,

respectiv de constatările reținute prin acesta, cu privire la deficiențe

constând în nerespectarea procedurii de achiziție publică ca și nelegalitatea

modalității de stabilire a prejudiciului raportat la prevederile contractuale,

precum și nelegalitatea declarării ca neeligibile a sumelor de bani acordate

din fonduri nerambursabile, sunt în mod evident, chestiuni de fond, care exced

cadrului sumar al procedurii suspendării executării.

Astfel fiind, având în vedere

considerentele anterior expuse, rezultă că sunt nefondate motivele de recurs

prevăzute de art. 304 pct. 7-9 C. proc. civ. iar în speță, nu există motive de

ordine publică care să poată fi reținute și în consecință, Înalta Curte, în

baza art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. coroborând cu dispozițiile

art. 20 și art. 28 din Legea nr. 554/2004 modificată, va respinge recursul

declarat de recurenta-reclamantă SC M.T.R.E. SRL, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de SC

M.T.R.E. SRL Vrancea împotriva sentinței nr. 392 din 20 ianuarie 2009 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18

ianuarie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2015-03-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1241/2015
februarie 2011, înregistrat sub nr. 169 din 18 februarie 2011, s-a reținut caracterul de act premergător al acestui proces-verbal, neproducând efecte juridice prin el însuși, practic prin constatarea nelegalității procesului-verbal din 16 n
ÎCCJ 2012-03-13
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1340/2012
nesprijinite cu probe neechivoce. În plus, reclamanta nu a făcut dovada că ar fi investit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin care să solicite anularea Deciziei nr. 136/2011. Soluția instanței de fond Prin senti
ÎCCJ 2011-03-25
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1809/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 4753 din 25 noiembrie 2010, Curtea de Apel București, secția a VllI-a de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca inadmisibilă,
ÎCCJ 2011-04-05
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1991/2011
. 43 din 05 iunie 2007. A mai constat instanța că, în raport de prevederile art. 17 alin. (1) din Anexa I (Prevederi Generale) a contractului de finanțare potrivit cărora prin „neregularitate” în accepțiunea prezentului contract, se înțeleg
ÎCCJ 2012-03-06
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1184/2012
depune ultima cerere de plată; -în condițiile în care reclamanta a depus o cerere de prelungire a duratei de execuție a contractului în data de 10 august 2010, este evident că nu ar fi putut depune ultima cerere de plată în iulie 2010, cum
Sursă