ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 314/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 65/PI din 2007 Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul C.T.S. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor, Direcția de Frontieră Timișoara și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Timiș, precum și cererea de intervenție în favoarea reclamantului formulată de intervenientul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din M.A.I.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut, așa cum reiese din considerentele hotărârii, următoarele: Analizând excepția lipsei calității procesuale, invocată de pârâtul Ministerului Administrației și Internelor, a constat că acesta are calitate procesuală conferită de calitatea de emitent a unuia din actele contestate, a cărui legalitate se discută în contextul atacării atât a actului sancționator - ca act administrativ în înțelesul dat de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, cât și a actelor subsecvente. Pe fondul cauzei, instanța arătat că actele atacate de reclamant sunt date cu respectarea reglementărilor speciale din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, respectiv art. 5, 7 și următoarele, fiind urmată procedura dispusă de legea specială și reglementările date în executarea legii, din ordinele MAI nr. 400/2004 și 600/2005.

Așadar, C. mun. se aplică funcționarilor cu statut special doar în măsura în care regulile speciale nu conțin dispoziții asupra cererilor analizate, situație neregăsită în speță. Totodată, conform dispozițiilor art. 49 și urm. C. proc. civ. a respins cererea de intervenție formulată în favoarea reclamatului de către Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din Ministerul Administrației și Internelor. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul C.T.S. invocând în drept art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate și, pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Recurentul critică hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie. Susține că hotărârea criticată nu cuprinde motivele pe care se sprijină. Intimatele-pârâte Direcția Poliției de Frontieră și Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței criticate. Examinând actele și lucrările dosarului din întreg cursul procesual, în raport cu prevederile art. 304 1 C. proc. civ.

incidente în cauză, ca și prin prisma criticilor prezentate de recurent, Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis, cu consecința casării sentinței atacate și trimiterii cauzei spre rejudecare pentru următoarele motive: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 24 octombrie 2006, recurentul-reclamant a solicitat anularea dispoziției nr. 845131 din 13 septembrie 2006 emisă de Șeful Inspectoratului Județean al Politiei de Frontieră Timiș prin care s-a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare „mustrare scrisă”, anularea dispoziției nr. 810818 din 29 septembrie 2006 emisă de Directorul Direcției Poliției de Frontieră Timișoara prin care a fost respinsă contestația formulată de reclamant împotriva acestei dispoziții, anularea Notei Raport a Corpului de Control al MAI nr. 5/103211 din 22 august 2006, restituirea drepturilor salariale, de la data aplicării sancțiunii, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În virtutea rolului activ, prevăzut de art. 129 alin. (5) C. proc. civ., coroborat cu dispozițiile art. 167 alin. (1) C. proc. civ., instanța ar fi trebuit să administreze probele pe care le-ar fi considerat necesare, înainte de începerea dezbaterilor asupra fondului. Mai mult decât atât, deși instanța a reținut că recurentul nu a fost în măsură să combată convingător netemeinicia și legalitatea actelor atacate, a omis să suplimenteze probatoriul din care să rezulte neglijența în serviciu a reclamantului, pronunțând o hotărâre nelegală și netemeinică. Pe de altă parte, motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară, precisă, să nu se rezume la o înșiruire de fapte și argumente, să se refere la probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să se răspundă în fapt și în drept la toate pretențiile formulate de către părți.

Rejudecând cauza, instanța în fond urmează să dispună suplimentarea probatoriului, în sensul administrării probei din care să rezulte dacă a existat neglijență în serviciu. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se va admite recursul și potrivit art. 312 alin. (1)-(3) constatând că modificarea sentinței nu este posibilă, fiind necesară suplimentarea probatoriului, hotărârea va fi casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamantul C.T.S. împotriva sentinței civile nr. 65/PI din 14 martie 2007 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 ianuarie 2008.