ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5618/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Bihor, reclamantul K.Ș.T. a chemat în judecată pe pârâții Primăria Municipiului Salonta și primarul Municipiului Salonta, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei de rangul 1 să propună și obligarea pârâtului de rangul 2 să emită o nouă dispoziție a primarului prin care să fie îndreptată eroarea materială strecurată în art. 1 din dispoziția din 9 august 2001 cu privire la suprafața celor două terenuri a căror restituire s-a dispus, de la 313 mp (cât s-a trecut în mod eronat) la 561 mp. cât au în realitate, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere la admiterea acțiunii.

În motivare, reclamantul a arătat că prin art. 1 din dispoziția din 2001 s-a dispus restituirea în natură a imobilului situat în Salonta, identificat prin CF Salonta, constând în casă și curte în intravilan (313 mp). Ori, în realitate, cele două topo au suprafețele: 313 mp. Respectiv 248 mp. total 561 mp și ca atare, deoarece s-a produs o eroare de calcul cu privire la suprafața totală a acestor două parcele prin dispoziție a Primarului, solicită a fi îndreptată această eroare. Prin întâmpinarea depusă, primarul Municipiului Salonta a invocat excepția necompetenței materiale arătând că instanța de contencios administrativ este cea competentă să judece cauza, deoarece se cere modificarea unui act administrativ și a invocat și excepția tardivității, arătând că dispoziția trebuia atacată în termen de 30 de zile conform art. 26 alin. (3) din Legii nr. 10/2001.

Prin sentința civilă nr. 205/C din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor s-a admis acțiunea formulată și în consecință a fost obligat intimatul Primarul Municipiului Salonta să emită o dispoziție prin care să îndrepte eroarea materială. Din considerentele sentinței se reține că prin dispoziția privind restituirea în natură a imobilului situat în Salonta, s-a dispus restituirea în natură la cererea petentului K.Ș.T. a bunului constând în casă și curte în intravilan cu suprafața de 313 mp. Din cuprinsul extrasului de carte funciară depus la dosar și a schiței de identificare a imobilului rezultă că suprafața top este de 248 mp. și cealaltă este de 313 mp. Dintr-o eroare materială suprafața topograficului nu a fost menționată în cuprinsul deciziei, astfel încât reclamantul nu s-a putut întabula în cartea funciară decât asupra topograficului al doilea.

Având în vedere că s-a restituit întreg imobilul înscris în CF Salonta, se impune corectarea erorii pentru ca reclamantul să se poată intabula. În ceea ce privește excepția de necompetență materială a secției civile a Tribunalului Bihor, instanța de fond a înlăturat excepția deoarece întreaga procedură reglementată de Legea nr. 10/2001 aparține secțiilor civile ale instanțelor, competență stabilită în mod expres prin legea specială. Nici excepția de tardivitate a introducerii acțiunii nu a fost reținută deoarece reclamantul nu se plânge împotriva deciziei de respingere a notificării pentru ca termenul de 30 de zile prevăzut de art. 26 alin. (3) să fie aplicabil, ci împotriva unei erori materiale cuprinse în conținutul deciziei, care poate fi îndreptată oricând.

Împotriva sentinței a declarat apel primarul municipiului Salonta solicitând casarea hotărârii și în rejudecare respingerea acțiunii reclamantului. Un prim argument al acestei cereri îl reprezintă reiterarea competenței materiale a secției civile a Tribunalului Bihor, competență ce decurge din obiectul cererii. În al doilea rând, se reiterează și excepția tardivității acțiunii prin invocarea prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 republicată. Cercetând actele și lucrările dosarului, instanța de apel a reținut că însuși apelantul, prin invocarea art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 republicată stabilește implicit cadrul procesual al litigiului, determinând competența materială a secției civile a tribunalului în soluționarea cererii ce formează obiectul prezentului dosar.

Referitor la tardivitatea cererii reclamantului, excepție invocată de apelant și în fața instanței de fond, s-a constatat că această apărare nu poate fi opusă intimatului deoarece soluția primarului municipiului Salonta a fost aceea de admitere a notificării transmise de K.Ș.T., dispunându-se restituirea în natură a imobilului. Practic, reclamantul nu atacă soluția în sine, care îi este favorabilă, ci solicită rectificarea greșelii strecurată în dispozitiv, deoarece, deși se face mențiunea în mod expres că se restituie parcelele, în momentul în care este descris imobilul sunt indicați doar 313 mp teren, deși cele două parcele însumează 561 mp. Instanța a respins ca nefondat apelul primarului municipiului Salonta, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, prin decizia civilă nr. 125/A/2009.

Împotriva deciziei civile nr. 125/A/2009 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, a declarat recurs pârâta Primăria Salonta care a susținut următoarele: Raportat la excepția necompetenței materiale, se susține că greșit instanța de fond a respins excepția invocată, deși ceea ce se contestă este „îndreptarea unei erori materiale" a art. 1 din dispoziția din 9 august 2001. În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 (actualizată), instanța de contencios administrativ este cea competentă a judeca prezenta cauză.

În al doilea rând, raportat la excepția tardivității se învederează faptul că instanța de fond a respins greșit această excepție, deși, dacă se are în vedere faptul că reclamantul a introdus o acțiune împotriva Primăriei municipiului Salonta la Tribunalul Bihor, secția civilă, se impune a se avea în vedere prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 (actualizată) conform căruia „decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității investite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare." Or, raportat la acest aspect, se învederează faptul că acțiunea avută în discuție a fost introdusă în a doua jumătate a anului 2008, deși dispoziția atacată a fost emisă în data de 9 august 2001, iar în data de 14 august 2001 i-a fost comunicată reclamantului prin poștă (confirmarea de primire anexă-parte integrantă la întâmpinarea formulată în prezenta cauză).

Totodată, raportat la excepția necompetenței materiale invocată de Primăria municipiului Salonta, se consideră că, și sub aspectul introducerii acțiunii reclamantului la instanța de contencios administrativ, aceasta ar fi tardivă, întrucât în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ (actualizată) „înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia". Analizând recursul declarat prin prisma dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed: Pentru a fi incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., este necesar ca instanța de apel să fi pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal sau să fi interpretat sau aplicat greșit dispozițiile legale incidente în cauză. În speța supusă judecății, în mod corect Curtea de Apel Oradea a respins apelul declarat de pârâta Primăria Municipiului Salonta, interpretând și aplicând în mod just dispozițiile legale incidente și anume art. 26 alin. (3) din Legea rn.10/2001, și art. 158 C. proc. civ. Obiectul prezentei acțiuni îl constituie obligarea pârâtei Primăria Municipiului Salonta să propună primarului Municipiului Salonta și acest din urmă pârât să fie obligat să emită o nouă dispoziție prin care să fie îndreptată eroarea materială strecurată în art. 1 din dispoziția din 9 august 2001, cu privire la cele două terenuri a căror restituire s-a dispus în favoarea reclamantului K.Ș.T.

Instanțele de judecată în mod just au respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Bihor, secția civilă și cea a tardivității introducerii acțiunii, neputând fi primite susținerile pârâtei Primăria Municipiului Salonta în sensul că acțiunea dedusă judecății ar fi o acțiune ce vizează modificarea uni act administrativ. Motivele de recurs invocate de recurenta Primăria Municipiului Salonta nu se justifică. Raportat la obiectul cererii care vizează îndreptarea unei erori materiale strecurate în dispoziția nr. 171/9 august 2001 a primarului Municipiului Salonta, dispoziție prin care s-a dispus restituirea în natură a imobilului situat în Salonta, (imobil casă și întreg teren intravilan) înscris în CF, dar dintr-o eroare nu s-a trecut terenul cu nr. top, în mod just instanțele de judecată au considerat că este incident art. 26 din Legea nr. 10/2001 și nu dispozițiile Legii nr. 554/2004.

Prevederile Legii nr. 554/2004 se aplică doar în cazul controlului legalității actelor administrative, în timp ce dispozițiile Legii nr. 10/2001 art. 26 alin. (3), pe care chiar pârâtul le-a invocat, se aplică în materia plângerilor împotriva deciziilor sau dispozițiilor emise de autoritatea competentă, prin care se soluționează notificările având ca obiect restituirea imobilelor preluate abuziv. Sub acest aspect, corect s-a statuat că instanța competentă este secția civilă a Tribunalului Bihor, și nu cea de contencios administrativ căreia i-ar fi revenit competența de soluționare a cauzei în situația în care o persoană vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ, s-ar fi adresat instanței, pentru recunoașterea dreptului pretins, sau a interesului legitim ori pentru repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Și excepția tardivității a fost în mod just respinsă de instanța de judecată. Termenul de 30 de zile invocat de recurenta –pârâtă nu poate fi aplicabil în cauză, dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 vizează termenul în care se putea contesta decizia sau dispoziția motivată de respingere a notificării, ceea ce nu este cazul în speța de față deoarece s-a emis o dispoziție de către primarul Municipiului Salonta prin care s-a admis cererea de restituire în natură a imobilului înscris în CF Salonta, în favoarea reclamantului K.Ș.T. Nefiind incidente motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul ca nefondat și în baza art. 312 C. proc.

civ. va menține decizia civilă ca legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta Primăria Municipiului Salonta împotriva deciziei civile nr. 125/A din 30 septembrie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția civilă mixtă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2010.