ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 135/2011

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 10 septembrie 2010 contestatoarea SC H.B. SRL Brașov a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 840 din 3 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, precizând ca temei de drept dispozițiile art. 318 C. proc. civ. Prin cererea formulată a solicitat admiterea contestației în anulare, anularea hotărârii atacate și în rejudecarea recursului, admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii apelului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond.

După prezentarea situației de fapt și un scurt istoric al cauzei a arătat că dezlegarea dată prin decizia nr. 840 din 3 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție este rezultatul unor greșeli materiale evidente, care determină anularea hotărârii și rejudecarea recursului întrucât au rămas nesoluționate motivele de recurs pe toate aspectele de nelegalitate abordate. A arătat că prin recursul formulat a invocat prevederile art. 969 și art. 970 C. civ., potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege, astfel că a fost indicat acest motiv de nelegalitate precum și cel referitor la încălcarea art. 1169 C. civ. potrivit căruia cel ce face o afirmație în fața judecății trebuie să o dovedească.

A mai arătat că apărările formulate în recurs nu au fost reținute de instanța care a pronunțat hotărârea atacată, și că instanța s-a antepronunțat cu privire la soluție prin admiterea cererii de suspendare a executării silite pornite de aceasta, fiind evident că i-a fost încălcat dreptul la apărare precum și dispozițiile legale referitoare le incompatibilitatea judecătorilor. A susținut în continuare că instanța care a judecat recursul a reținut prevederile Ordinului nr. 163/2007 al MAI, inaplicabile în speță, întrucât nu mai erau în vigoare la data încheierii contractului, executării sale și nici la data incendiului, fiind încălcat principiul neretroactivității legii consacrat de art. 1 C. civ.

Contestația în anulare este nefondată pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. Prin decizia nr. 840 din 3 martie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat nulitatea cererii de recurs formulată de reclamanta SC H.B. SRL Brașov, reținând că recurenta nu s-a conformat dispozițiilor art. 302 1 alin. (1) lit. c) întrucât în recurs nu a dezvoltat vreun motiv din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., criticile formulate neputând fi încadrate în vreunul din motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege, și că întrucât recursul nu este o cale de atac devolutivă recurenta trebuia să-și exprime nemulțumirea în tiparele fixate de lege. De asemenea a mai reținut că în cauză nu sunt incidente motive de ordine publică spre a face aplicarea prevederilor art. 306 alin. (2) C. proc.

civ. Raportând motivele invocate, la dispozițiile art. 318 teza I C. proc. civ., potrivit căruia hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale, se constată că în speță greșelile materiale vizate sunt neanalizarea dispozițiilor art. 969, art. 970 art. 1169 C. civ., invocate în recurs și aplicarea de către instanță a Ordinului nr. 167/2007 care nu mai era în vigoare. Noțiunea de greșeală materială vizează acele greșeli de fapt, involuntare, realizate prin confundarea unor elemente importante sau a unor date aflate la dosarul cauzei, neobservarea de către instanță a unui act de procedură cu privire la care nu s-a făcut nicio judecată, greșeala materială neavând ca și consecință o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor ci, aceasta este în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, dispozițiile art. 318 teza I C. proc.

civ. având un câmp limitat de aplicare, cu o interpretare restrictivă pentru a nu se deschide calea unui recurs la recurs. De reținut este că prin recursul formulat, recurenta SC H.B. SRL Brașov a invocat doar dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, fără a preciza în ce constă încălcarea și aplicarea greșită a legii, susținerile sale din contestația în anulare cu privire la încălcarea textelor de lege mai sus menționate, neavând corespondent în motivele de recurs care fac obiectul dosarului nr. 4132/62/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, împrejurare față de care cererea nu are suport legal, urmând a fi respinsă.

Greșelile materiale la care a făcut referire contestatoarea nu pot fi puse în sarcina instanței care a soluționat recursul, întrucât încălcarea dispozițiilor legale menționate în contestația în anulare nu au făcut obiectul motivelor din recurs. Cea care a greșit a fost recurenta care nu a invocat în cererea de recurs motivele de nelegalitate a hotărârii din apel, toate motivele din recurs, analizate de instanță, vizând netemeinicia hotărârii. Prin contestația în anulare declarată contestatoarea dorește o reanalizare a recursului în lumina dispozițiilor art. 969, art. 970, art. 1169 C. civ., menționate doar în această cale extraordinară de atac, ceea ce ar deschide calea unui recurs la recurs, situație care nu poate fi circumscrisă prevederilor art. 318 teza I C. proc.

civ. Constatând că în cauză dezlegarea dată nu este rezultatul unei greșeli materiale, Curtea va respinge contestația în anulare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de S.C. H.B. S.R.L. Brașov împotriva deciziei civile nr. 840 din 3 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 13 ianuarie 2011.