ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1287/2012

Asupra recursului de față; Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor sub nr. 1864/111/2011, reclamantul J.P. a chemat în judecată pe pârâta SC E. SA Beiuș solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să o oblige pe pârâtă la plata sumei de 130.059 lei titlu de daune, pentru revocarea nejustificată în funcția de președinte al Consiliului de Administrație și director al societății. Prin sentința nr. 431/COM/2011, Tribunalul Bihor a admis excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâta SC E. SA Beiuș și în consecință a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de reclamant. Pentru a pronunța această sentință, în ceea ce privește excepția invocată de societatea pârâtă, prima instanță, pe baza probelor administrate în cauză, a stabilit următoarele: Reclamantul J.P.

a fost numit în funcția de director al societății pârâte SC E. SA Beiuș prin Hotărârea nr. 30 din 09 octombrie 2000 al Consiliului Local al orașului Beiuș (fila 28). Prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Beiuș nr. 48 din 30 septembrie 2003 s-a decis reorganizarea Consiliul de Administrație al SC E. SA, compus din trei membrii, după cum urmează: ec. J.P. – directorul unității, ing. C.V. – director I.C.C.R. Beiuș, ing. B.V. – profesor.

S-a stabilit ca acest consiliu de administrație va coordona activitatea unității, conform statutului propriu și a legislației în vigoare (fila 29). Prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Beiuș nr. 10 din 26 iunie 2008 s-a decis reorganizarea Consiliul de Administrație al SC E. SA prin înlocuirea a doi membrii ai consiliului (fila 27). Prin Hotărârea nr. 86 din 22 octombrie 2010 a Consiliului Local al municipiului Beiuș, consiliu întrunit ca AGA a SC E. SA, s-a hotărât revocarea din funcția de director al SC E. SA Beiuș a reclamantului J.P.. Aducerea la îndeplinire a respectivei dispoziții, conform art. 2 din HCL nr.86/2010, s-a încredințat Președintelui Consiliului de Administrație (fila 4). Prima instanță a constatat că revocarea reclamantului J.P.

din funcția de director al societății SC E. SA Beiuș nu s-a dispus printr-o hotărâre AGA a pârâtei SC E. SA ci printr-o hotărâre a Consiliului Local al municipiului Beiuș (respectiv prin HCL nr. 86 din 22 octombrie 2010), chiar dacă aceasta s-a întrunit ca AGA a SC E. SA nu a luat o hotărâre ca adunare generală a acționarilor ci a dispus printr-o hotărâre luată în baza Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, motiv pentru care prima instanță a apreciat că acțiunea trebuia îndreptată împotriva Consiliului Local al municipiului Beiuș, conform Legii contenciosului administrativ nr. 544/2004. Aceasta cu atât mai mult cu cât nu există nici o dovadă cu privire la faptul că societatea pârâtă ar fi solicitat sau ar fi propus schimbarea reclamantului din funcția deținută.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul J.P., solicitând anularea acesteia și trimiterea cauzei spre o nouă judecare aceleași instanțe. Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea apelului. Prin decizia nr. 83 din 5 octombrie 2011 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost admis, ca fondat, apelul declarat de reclamant, a fost anulată sentința apelată și a fost trimisă cauza la prima instanță pentru o nouă judecare. Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul J.P. a solicitat a se dispune obligarea pârâtului SC E. SA Beiuș la plata sumei de 130.059 lei, cu titlu de daune pentru revocarea sa din funcția de președinte al Consiliului de Administrație și director al societății, cererea fiind soluționată de către prima instanță, pe cale de excepție, reținându-se lipsa calității procesual pasive a pârâtei.

Potrivit Hotărârii nr. 86 din 22 octombrie 2010 (depusă în copie la dosarul de fond - fila 4), Consiliul Municipal Beiuș, „ca Adunare Generală a Acționarilor SC E. SA ”, a hotărât revocarea din funcția de director al societății de mai sus, a apelantului – reclamant J.P. Prin Hotărârea nr. 84 din 22 octombrie 2010 (fila 32), Consiliul Municipal Beiuș, în aceeași calitate („ca Adunare Generală a Acționarilor SC E. SA”), a hotărât revocarea din funcție a Consiliului de Administrație al societății, format din d-nii J.P., P.D. și C.O.M.F., G.I. și B.A.M., iar prin Hotărârea nr. 85 din 22 octombrie 2010 (fila 33) emisă, de asemenea, de Consiliul Municipiului Beiuș, au fost aleși noii membri ai Consiliului de Administrație și președintele Consiliului de Administrație.

Din informațiile furnizate de către OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI de pe lângă Tribunalul Bihor (filele 16-24 dosar apel), a reieșit că intimata-pârâtă SC E. SA a fost înființată în anul 1995, ca societate pe acțiuni, având ca unic acționar pe Consiliul Local Beiuș. Potrivit art. 14 din Statutul actualizat al societății comerciale „E.” SA Beiuș (filele 37-47 dosar apel), Adunarea Generală a Acționarilor, formată din membrii Consiliului Local, ca acționar unic, în afară de dezbaterea altor probleme înscrise pe ordinea de zi, are ca atribuții și alegerea membrilor Consiliului de Administrație și a comisiei de cenzori. Art. 18 din Statutul societății prevede că Adunarea Generală a Acționarilor alege dintre membrii Consiliului de Administrație un președinte, care poate fi directorul general al unității.

Același text mai statuează că directorul unității este revocat din funcție sau numit în funcție de către Adunarea Generală a Acționarilor. Din cele relevate mai sus reiese, fără nici un echivoc, că hotărârile emise de către Consiliul Local Beiuș, prin care apelantul – reclamant a fost revocat din funcția de președinte al Consiliului de Administrație și director al societății intimate, au fost luate în calitatea sa de unic acționar al societății și nicidecum în calitate de organ al administrației publice locale, astfel cum greșit a reținut prima instanță.

De altfel, chiar în cuprinsul hotărârilor citate s-au menționat în mod expres următoarele: „Consiliul Municipal Beiuș, ca Adunarea Generală a Acționarilor SC E. SA, hotărăște ….. ” . Așa fiind, în mod greșit, Tribunalul Bihor nu a analizat temeinicia cererii formulate de către reclamant, în contradictoriu cu pârâta pe care acesta a înțeles să o cheme în judecată, apreciind în mod eronat că aceasta nu are calitate procesual pasivă, iar petentul ar trebui să se adreseze instanței de contencios administrativ, conform Legii nr. 554/2004. Obiectul cererii de chemare în judecată a fost clar precizat de către reclamant, acesta solicitând obligarea societății pârâte la plata unor daune – interese, în cuantum de 130.059 lei, reprezentând echivalentul remunerației cuvenite pe perioada de la revocarea din funcție până la data la care urma să-i expire mandatul.

Între apelant și Consiliul Local Beiuș, ca organ a administrației publice locale, nu există nici un raport juridic, față de obiectul cererii de chemare în judecată, cu atât mai mult cu cât, așa cum s-a relevat deja, hotărârile prin care s-a dispus revocarea acestuia din funcție, au fost emise de către Consiliul Local, în calitatea pe care acesta o deține în cadrul societății intimate, respectiv, aceea de unic acționar.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, pârâta recurentă SC E. SA Beiuș, aducându-i următoarele critici: Instanța de apel, a aplicat greșit legea și a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, în sensul că deși ultima numire a reclamantului în funcția de președinte al Consiliului de Administrație și director al SC E. SA a fost făcută în temeiul legii administrației publice locale, instanța de apel a apreciat, în mod eronat, că sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, actul de numire a reclamantului fiind unul administrativ și nu unul comercial, fiind legală și temeinică soluția primei instanțe. S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă. La data de 2 martie 2012, reclamantul-recurent a depus la dosarul cauzei o întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

Analizând decizia recurată, prin raportare la criticile formulate, Înalta Curte a constatat că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente. SC E. SA este o societate comercială care a fost înființată și care funcționează în baza dispozițiilor Legii nr. 31/1990, chiar dacă unicul asociat (acționar) este Consiliul Local Beiuș. Prin urmare, funcționarea acestei societăți, precum și desemnarea organelor sale de conducere sau înlocuirea lor se face în temeiul dispozițiilor legii societăților comerciale.

Faptul că plenul Consiliului Local ține loc de adunare generală a acționarilor SC E. SA, nu poate conduce la concluzia că hotărârea luată de Consiliul Local în ce privește funcționarea acestei societăți are natura unui act administrativ care poate fi atacat în contencios, cu atât mai mult cu cât din chiar cuprinsul hotărârilor nr. 84 și 86 din 22 octombrie 2010 ale Consiliului Local al Municipiului Beiuș, rezultă că hotărârile s-au luat în calitate de Adunare Generală a Acționarilor de la SC E. SA. Prin urmare, în mod legal, instanța de apel a anulat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare la prima instanță, pentru soluționarea pe fond a cauzei. Având în vedere cele de mai sus, Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., a respins recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC E. SA Beiuș împotriva deciziei nr. 83/C/2011-A din 5 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 8 martie 2012.