ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 105/2011

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 105/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 563/R din 04 iunie 2009, Tribunalul

Bacău, secția civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant

S.M. împotriva sentinței civile nr. 3876 din 07 mai 2008, pronunțată de

Judecătoria Bacău, în dosarul nr. 11359/180/2007, în contradictoriu cu

intimații-pârâți S.B., L.A., L.M., N.E. si D.D.

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de

revizuire recurentul S.M.

În motivarea cererii, arată că între decizia mai

sus-menționată și decizia nr. 524 din 19 aprilie 2006 a Curții de Apel Bacău,

există contrarietate în sensul art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Revizuentul a invocat și dispozițiile art. 322 pct. 2

și 4 C. proc. civ., fără însă a motiva cererea sub acest aspect, precizând că

va depune motivele până la primul termen de judecată.

Ulterior primei zi de înfățișare în cauză, revizuentul

a precizat că temeiul de drept al revizuirii îl reprezintă art. 322 pct. 2 și 3

C. proc. civ., ceea ce echivalează cu o modificare a cererii de chemare în

judecată, instanța apreciind, în această situație, că raportat la prevederile

art. 132 C. proc. civ., revizuientul nu mai este în termen pentru a modifica

cererea, astfel că, urmează să soluționeze cererea astfel cum a fost inițial

formulată.

Având în vedere că cererea de revizuire este

întemeiată și pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și că, hotărârile

despre care se susține că sunt potrivnice au fost pronunțate de Curtea de Apel

Bacău și Tribunalul Bacău, instanța a constatat că în temeiul art. 323 alin. (2)

C. proc. civ., competența de soluționare a revizuirii, sub acest aspect,

aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Instanța a apreciat că se impune ca cererea să fie

soluționată mai întâi în ceea ce privește contrarietatea de hotărâri, deoarece

de această soluție depinde dacă ulterior se mai impune sau nu analizarea și

celorlalte motive de revizuire de către tribunal.

Prin decizia civilă nr. 285 R din 22 martie 2010,

Tribunalul Bacău, secția civilă, a admis excepția lipsei competenței materiale

și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, sub nr. 3390/110/2009,

la data de 30 aprilie 2010.

Luând în examinare cererea de revizuire, având în

vedere dispozițiile art. 323 și art. 326 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte

a constatat următoarele:

Prin

decizia

civilă nr. 563/R din 04 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău, secția

civilă, s-a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant S.M. împotriva

sentinței civile nr. 3876 din 07 mai 2008, pronunțată de Judecătoria Bacău, în

dosarul nr. 11359/180/2007, prin care s-a respins ca inadmisibilă acțiunea

pentru desființarea împărțelii dispusă prin sentința civilă nr. 8160/2004

pronunțată de Judecătoria Bacău, acțiune formulată de reclamantul S.M., în

contradictoriu cu intimații-pârâți S.B., L.A., L.M., N.E. si D.D.

Prin decizia civilă nr. 524 din 19 aprilie 2006,

pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția civilă, în dosarul nr. 1381/2006,

s-a admis recursul formulat de recurentul revizuent S.M., în contradictoriu cu

intimata S.V., s-a casat decizia civilă nr. 77 A din 3 februarie 2006 a Tribunalului Bacău; s-a admis apelul; s-a anulat sentința civilă nr. 2338

din 12 aprilie 2005 a Judecătoriei Bacău, prin care s-a respins pe fond cererea

de revizuire formulată de revizuentul S.M. în contradictoriu cu intimata S.V.;

s-a trimis cauza spre rejudecare instanței competente, respectiv Tribunalul

Bacău.

Examinând cererea de revizuire prin prisma condițiilor

de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte a

constatat că nu sunt îndeplinite.

Invocarea acestui motiv de revizuire presupune

îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: să existe hotărâri definitive potrivnice;

hotărârile potrivnice să fie pronunțate în una și aceeași pricină, între

aceleași persoane, având aceeași calitate; hotărârile să fie date în dosare

diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru

judecat sau, dacă a fost invocată, instanța să fi omis să se pronunțe asupra ei

și să se ceară anularea celei de a doua hotărâri pronunțată în cauză.

În speță, se observă că hotărârile judecătorești

invocate nu au fost pronunțate în una și aceeași pricină, între aceleași persoane,

având aceeași calitate, astfel încât, nu există identitate de obiect și de

părți în cele două cauze.

Lipsa identității de părți și de obiect face ca

revizuirea pentru contrarietate de hotărâri să nu fie posibilă, pentru

neîndeplinirea unei condiții de admisibilitate a cererii.

Față de aceste considerente, apreciind că nu sunt

îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte

va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul S.M. în

contradictoriu cu intimații S.B., L.A., L.M, N.E. și D.D.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E

Respinge

cererea de revizuire a deciziei nr. 563/R din 4 iunie 2009 a Tribunalului Bacău, secția civilă, formulată de revizuentul S.M..

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 13 ianuarie 2011.