ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5047/2008
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5047/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de
9 iunie 2006 pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, reclamantele
V.I. și I.G. au chemat în judecată Primăria Municipiului București prin
Primarul General solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se
dispună restituirea în natură a terenului situat în București.
Prin sentința civilă nr. 671 din 11
mai 2007, Tribunalul București, secția a V-a civilă, a respins ca neîntemeiată
contestația reclamantelor.
Pentru a pronunța această hotărâre
instanța a reținut că prin dispoziția nr. 5474 din 6 martie 2006 emisă de
Primarul Municipiului București a fost respinsă cererea de restituire în natură
a terenului în suprafață de 340 mp, situat în București, și despăgubiri pentru
construcția care a fost situată pe teren, formată din două cămine și dependințe
și s-a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Instanța a reținut că terenul în
litigiu este afectat de lucrări de sistematizare, are o formă dreptunghiulară,
este ocupat de 5 garaje, un punct trafo, alee de acces, conductă de apă, zonă
verde, fiind posibilă restituirea a 220 mp, dar că în raport de modul de
amplasare nu se impune restituirea în natură.
Împotriva acestei sentințe au
declarat apel reclamantele V.I. și I.G., susținând că terenul în litigiu poate
fi restituit în natură, aspect confirmat de expertiza tehnică dispusă în cauză.
Curtea de Apel București, secția a
IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, prin decizia nr.
294 A din 27 noiembrie 2007, a admis apelul declarat de reclamantele V.I. și
I.G., a schimbat în tot sentința apelată și în consecință.
A admis contestația, a anulat în
parte dispoziția nr. 5474/2006 emisă de Primarul General al Municipiului
București.
A dispus restituirea în natură a
suprafețelor de 187 mp și 33 mp, identificate prin S 1 și S 2 din raportul de
expertiză, situate în București.
A menținut măsura acordării de
măsuri reparatorii prin echivalent pentru diferența de teren până la suprafața
de 368 mp.
Pentru a decide astfel curtea de
apel a reținut, în esență, că instanța de fond, a interpretat greșit normele
legale aplicabile și probele administrate.
Din raportul de expertiză rezultă că
pe terenul în litigiu se află amplasate garaje provizorii, iar suprafața
reprezentată de aleea de acces la bloc, de trotuar, postul trafo și aleea de
acces la acest post nu au fost incluse în suprafața de teren în legătură cu
care s-a concluzionat că poate fi restituită în natură.
Împotriva acestei din urmă decizii a
declarat recurs Municipiului București prin Primarul General.
În dezvoltarea motivului de recurs
întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurentul a arătat că
instanța de apel a analizat în mod greșit probatoriul administrat în cauză și a
interpretat în mod eronat dispozițiile art. 21.1 și art. 23 alin. (1) din
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001.
A mai susținut că notificarea nu a
fost însoțită de actele doveditoare privind dreptul de proprietate și cele
privind calitatea de moștenitoare a reclamantelor, astfel încât în mod corect a
fost respinsă notificarea formulată de cele două reclamante.
Față de cele expuse recurentul
Municipiul București prin Primarul General a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei și menținerea ca legală a dispoziției de respingere a
notificării formulate de reclamante.
Recursul este nefondat.
Atât în etapa administrativă a
procedurii, cât și în cea judiciară reclamantele au anexat notificării actele
ce le atestă calitatea de moștenitoare ale defunctei N.E. precum și dreptul de
proprietate al acestora asupra imobilului în litigiu.
Întrucât înscrisurile anexate
notificării au scos în evidență dreptul de proprietate al reclamantelor,
Primarul Municipiului București a emis dispoziția nr. 5476 din 6 martie 2006
prin care s-a respins cererea de restituire în natură a terenului și s-a dispus
acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.
Or, din moment ce recurentul a
dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent în favoarea
reclamantelor rezultă că acestea au făcut dovada calității de persoane
îndreptățite și a dreptului de proprietate asupra imobilului.
În aceste condiții, recursul
declarat de pârâtul Municipiul București prin Primarul General împotriva
deciziei nr. 294 A din 27 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea
intelectuală, va fi respins ca nefondat conform art. 312 alin. (1) C. proc.
civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul
declarat de pârâtul Municipiul București, prin Primarul general împotriva
deciziei nr. 294 A din 27 noiembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea
intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 septembrie
2008.