ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5146/2008

Deliberând în condițiile

art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor

dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 16 februarie 2007 pe rolul Tribunalului București, reclamanții F.G. și I.M.

în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București prin primarul general au

contestat dispoziția nr. 7199 din 18 decembrie 2006 prin care le-a fost

respinsă cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 223,50 mp,

situat în București, transmisă pârâtului cu notificarea din 24 septembrie 2001.

Acțiunea a fost întemeiată

pe dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Reclamantele și-au precizat

acțiunea prin cererea de la fila 140 dosar fond și au solicitat și obligarea

pârâtului să emită o nouă dispoziție prin care să le restituie în natură

suprafața de 203,24 mp (lângă blocul P 41) și să le stabilească despăgubiri în

echivalent de 15.687,20 Euro pentru diferența de teren de 19,93 mp care nu se

poate restitui în natură.

Tribunalul București, prin

sentința civilă nr. 718 din 14 mai 2007 a admis contestația, a anulat

dispoziția nr. 7199/2006 și a obligat pârâtul să restituie în natură

reclamantelor teren în suprafață de 203,45 mp individualizată în schița anexă

nr. 4 la raportul de expertiză C.G. și să propună, pentru diferența de teren de

20,45 mp, acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale.

În motivarea acestei soluții

Tribunalul a reținut că terenul revendicat a fost expropriat prin Decretul nr.

437/1979 în scopul realizării unui ansamblu de locuințe și că din totalul de

223,90 mp, o suprafață de 203,45 mp este utilizată drept spațiu verde, fără a

fi afectată de elemente de sistematizare sau conducte de apă sau canalizare.

S-a constatat că sunt

incidente dispozițiile art. 11 din Legea nr. 10/2001, terenul revendicat putând

fi restituit în natură, iar pentru diferența de 20,45 mp reclamantelor

cuvenindu-li-se despăgubiri în condițiile legii speciale.

Împotriva acestei soluții au

declarat recurs ambele părți.

Curtea de Apel București,

secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia nr.

759 A din 28 noiembrie 2007 a admis apelul reclamantelor și a schimbat în parte

sentința de fond, în sensul că a obligat pârâtul la 700 lei cheltuieli de

judecată către reclamante.

Au fost menținute restul

dispozițiilor și a fost respins ca nefondat apelul pârâtului Municipiul

București.

A fost obligat

apelantul-pârât la 1000 lei cheltuieli de judecată către reclamantele-apelante.

În motivarea deciziei

instanța de apel a constatat întemeiat singurul motiv de apel formulat de

reclamante în sensul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor

solicitate de reclamante, plata onorariului de expertiză, solicitare formulată

de avocatul reclamantelor prin note scrise, depuse cu ocazia judecării

fondului.

S-a constatat nefondat

apelul pârâtului ce a vizat greșita anulare a dispoziției de respingere a

notificării.

Critica, în sensul că

terenul revendicat ar fi afectat de elemente de sistematizare (trotuarul de

protecție al blocului P 41, spațiu verde și alee pietonală), a fost combătută

de expertiza efectuată în cauză; expertul a constatat că suprafața liberă din

terenul revendicat este de 203,45 mp iar la această expertiză pârâtul nu a

formulat obiecțiuni.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs Primăria municipiului București prin primar.

În motivarea recursului s-a

arătat că potrivit notei de reconstituire și referatului Comisiei interne,

terenul revendicat situat în București, este afectat de elemente de

sistematizare, respectiv trotuarul de protecție, spațiu verde și alei de

circulație în jurul blocului P 41, ceea ce face imposibil de restituit în

natură terenul chiar și parțial.

S-a mai arătat că în mod

nefondat a fost obligat pârâtul la 1000 lei cheltuieli de judecată în apel față

de împrejurarea că nu s-au administrat, probe și nici nu s-au făcut apărări în

raport de motivul de apel invocat de reclamante, rezumat exclusiv la

cheltuielile de judecată.

În drept recursul a fost

fundamentat pe motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Analizând recursul prin

prisma motivelor invocate în raport de probele dosarului se constată întemeiate

criticile astfel că recursul a fi admis pentru considerentele ce urmează.

Prin dispoziția nr. 7199 din

18 decembrie 2006 Primăria municipiului București în conformitate cu

dispozițiile art. 26 alin. (1) și cu Legea nr. 10/2001 a respins cererea de

restituire în natură a terenului situat în str. V. nr. 77 și ca urmare, a

dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru terenul în

suprafață de 223,90 mp.

În dispoziția Primăriei s-a

motivat imposibilitatea de restituire în natură pe împrejurarea că terenul este

afectat de elemente de sistematizare (trotuar protecție bloc, spațiu verde,

alee pietonală).

Contestația formulată de

reclamante a vizat împrejurarea că în mod greșit s-a respins restituirea în

natură a terenului, acestea achiesând ulterior asupra unei suprafețe de 200,52

mp (precizată ulterior la 203,45 mp), pentru a se păstra o distanță față de

blocul P 41 lângă care se află terenul, suprafață care se poate restitui în

natură.

Terenul de 220 mp fără

construcții, situat în sector 6 a fost expropriat din proprietatea M.I. și

trecut în proprietatea statului prin Decretul nr. 437 din 3 noiembrie 1973

conform poziției 162 din anexa la acest document.

Potrivit Decretului nr.

437/1978 au fost trecute în proprietatea statului terenuri în suprafață de

87.013 mp și construcția aferentă în suprafață de 17.235,93 mp, identificată

conform anexelor 1 și 2 la expertiză, terenuri expropriate în scopul

construirii a 24 blocuri de locuințe cu 2757 apartamente în ansamblul „Armata

Poporului – Roșia Montană”.

În cauză a fost făcută o

experiență de către ing. G.C. desemnat de instanța de fond.

Expertul a identificat

terenul, în suprafață de 203,45 mp situat între blocul P 41, un teren de joacă

amenajat, o alee de acces între blocuri și un teren liber, teren neafectat de

elemente de sistematizare, fără să se observe nici conducte de canalizare sau

apă. Diferența de 20,45 mp materializată în punctele 1-2-3-7 din schiță

întinzându-se de-a lungul unei laturi a blocului P 41.

Expertul a mai indicat în

expertiză, poz. 4, fila 128 dosar fond potrivit obiectivelor stabilite de

instanță (fila 112), împrejurarea că str. G. nr. 1 existentă astăzi faptic este

diferită de I.G. nr. 1 (adresa terenului la momentul exproprierii).

Acest aspect nu a fost

invocat de pârât ca element de respingere a cererii de restituire în natură și

nici comentat de reclamante în contestație, motiv pentru care nu se va lua în

examinare, prin dispoziția 7199/2006 recunoscându-li-se reclamantelor calitatea

de persoane îndreptățite pentru terenul revendicat.

În cauză, în faza

administrativă a revendicării s-a mai efectuat o expertiză de către ing. I.S.

(filele 12-15 dosar fond) la cererea reclamantelor, expert care identifică

terenul: „în imediata apropiere a blocului P 41 din str. E. și P 39 din Str.

G., este afectat parțial de detalii de sistematizare”.

Acest expert concluzionează

că în caz de retrocedare în natură se va restitui numai suprafața de 200,52 mp.

Planurile de ansamblu ale

zonei în discuție (filele 14-15 în dosarul de fond ca anexă la expertiza I.S.

și respectiv (filele 98, 99 din dosarul de fond) relevă împrejurarea că scopul

Decretului de expropriere a fost realizat, prin construirea pe arealul

expropriat a unui cartier compact de blocuri dispuse, potrivit schițelor și

normelor impuse de amplasarea acestui gen de construcții la anumite distanțe

între ele.

Parcela identificată se află

între blocurile P 41 și P 39 …ca „loc de ieșire” de o alee între blocuri, de-a

lungul blocului P 39 și „închisă” de o latură a blocului P 41 și alte două

terenuri, dintre care unul amenajat ca spațiu de joacă pentru copii.

Împrejurarea că terenul în

discuție nu este afectat de elemente de sistematizare, pe el neexistând

construcții, nu înseamnă că el poate fi retrocedat în natură, amplasarea

acestuia fiind determinantă pentru aprecierea oportunității de retrocedare în

natură. În mod corect Primăria a apreciat că nu se poate retroceda în natură,

amplasarea lui între blocuri, lângă aleile de acces lângă terenul de joacă,

împiedicând acest lucru.

Este de remarcat și

împrejurarea că terenul a fost cuprins în planurile de sistematizare pentru

care a fost expropriat, existând în mod necesar mai multe porțiuni de teren

libere, neconstruite, între blocuri, spații impuse de norme ecologice și de

trai civilizat în această categorie de locuințe.

Este de asemenea de remarcat

că niciuna din expertizele efectuate nu a concluzionat că terenul poate fi

restituit în natură.

Expert I. concluzionează „în

cazul retrocedării în natură” se va restitui numai suprafața de 200,52 mp, iar

expertul C. care semnalează și diferența între str. G. și fosta I.G. indică

starea și vecinătățile terenului.

Ca urmare, amplasarea

terenului în schița de ansamblu a locului cadastral cum s-a arătat mai sus nu

face posibilă, fără incomodarea planului de sistematizare și utilizarea

celorlalte construcții din jur, restituirea în natură a unei porțiuni din

terenul revendicat. Terenul nu este la stradă, pentru a se putea bucura de

individualizarea necesară unei restituiri în natură.

Se constată așadar că în mod

nelegal s-a desființat dispoziția nr. 7199/2006 a Primăriei apreciindu-se că în

cauză nu s-ar aplica dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Primăria a apreciat corect situația terenului și, în raport de coordonatele

acestuia, s-a arătat că nu poate fi restituit în natură și au fost acordate

reclamantelor potrivit legii măsuri reparatorii, prin echivalent pentru

întreaga suprafață de teren.

Pe cale de consecință,

admițându-se recursul se va modifica decizia 759 A din 28 noiembrie 2007 a

Curții de Apel București, secția a III-a civilă, în sensul că se va admite

apelul pârâtei și se va respinge apelul reclamantelor împotriva sentinței

civile nr. 718 din 14 mai 2007 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă.

Ca urmare se va schimba în

tot sentința cu consecința respingerii ca nefondate a contestației

reclamantelor împotriva dispoziției nr. 7199 din 18 decembrie 2006 a Primăriei

municipiului București.

În raport de această soluție

critica referitoare la obligarea la plata cheltuielilor de judecată formulată

de pârâta Primăria municipiului București nu se va mai analiza motivul fiind

superfluu în raport de admiterea recursului pe fondul cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâtul

Municipiul București prin primarul general împotriva deciziei nr. 759 A din 28

noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă.

Modifică decizia în sensul că admite

apelul pârâtei și respinge apelul reclamanților F.G. și I.M. împotriva

sentinței civile nr. 718 din 14 mai 2007 a Tribunalului București, secția a

IV-a civilă.

Schimbă în tot sentința și respinge ca

nefondată contestația formulată de reclamanți împotriva dispoziției 7199 din 18

decembrie 2006 a Primăriei Municipiului București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 septembrie 2008.