ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 595/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: La data de 15 februarie 2011, reclamanta SC V.P. SRL Slatina a chemat în judecată pe pârâta SC P.C. SRL Slatina, solicitând instanței ca pe baza hotărârii ce o va pronunța să se dispună rezilierea contractului de închiriere nr. 43 din 16 aprilie 2007 și evacuarea pârâtei din spațiul ocupat în baza acestui contract. Prin sentința nr. 677 din data de 23 martie 2011, Tribunalul Olt, secția comercială și de contencios administrativ și-a declinat competența în favoarea Judecătoriei Slatina, aducând ca argument faptul că, valoarea patrimonială a unui litigiu privind rezilierea unui contract de închiriere se stabilește prin raportare la valoarea folosinței curente a bunului, respectiv a chiriei curente pe lună, iar în cauză valoarea este sub 100.000 lei, respectiv 720 euro/ lună.

Judecătoria Slatina a pronunțat la data de 24 iunie 2011 sentința civilă nr. 7229, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Slatina, invocată de pârâtă, a constatat existența conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul Curții de Apel Craiova, îndreptățită să hotărască asupra conflictului. S-a constatat că respectivul contract de închiriere cu nr. 43 din 16 aprilie 2007, a fost prelungit până la data de 16 aprilie 2017, iar perioada rămasă până la încetarea contractului de 72 luni, va fi avută în vedere la calculul chiriei, însumând 51.840 euro, reprezentând în moneda națională 214.270,27 lei. Prin urmare, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc.

civ., referitoare la competența materială de soluționare a litigiului comercial, respectiv tribunalul. Cauza a fost înregistrată sub nr. 1644/54/2011 pe rolul Curții de Apel Craiova, fiind repartizat Secției I Civilă și pentru cauze cu minori și familie, care prin încheierea din 07 septembrie 2011 a înaintat-o Secției Comerciale, spre competentă soluționare. S-a avut în vedere faptul că litigiul are o natură comercială, iar obiectul cererii este evaluabil în bani, conflictul vizând aspectul dacă valoarea pretențiilor depășește sau nu suma de 100.000 lei. Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că, în speță, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Slatina, valoarea pretențiilor fiind sub 100.000 lei.

Se reține, în lumina deciziei nr. 32/2008 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în recursul în interesul legii, prevederile de la art. 1 pct. 1 și art. 2 pct. 1 lit. (a), precum și art. 282 1 alin. (1) C. proc. civ., se vor interpreta în sensul că, în privința instanței ori în căile de atac, sunt evaluabile în bani, litigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturile patrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare. Față de aceste considerente, Curtea de Apel în raport de prevederile art. 20 pct. 2, art. 22 alin. (5) C. proc.

civ., a stabilit competența în favoarea Judecătoriei Slatina. Împotriva sentinței nr. 79 din 28 septembrie 2011 pronunțată de către Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a declarat recurs SC P.C. SRL Slatina care a susținut următoarele motive de nelegalitate. Hotărârea atacată este insuficient motivată și lipsită de temei legal, fiind dată și cu încălcarea art. 4 C. civ., întrucât aceasta se întemeiază exclusiv pe jurisprudență, iar jurisprudența nu constituie izvor de drept în sistemul de drept român. Se mai susține că, hotărârea atacată este nelegală, întrucât ignoră valoarea dreptului de creanță protejat prin acțiunea reclamantei, fiind pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 2 alin. (1 1 ) din Legea nr. 146/1997 și a art. 5 alin. (1) din Normele metodologice din 22 aprilie 1999 pentru aplicarea Legii nr. 146/1997.

În soluționarea conflictului negativ de competență, instanța nu a aplicat prevederile art. 2 alin. (1 1 ) din Legea nr. 146/1997, care se impuneau în raport cu natura patrimonială a actului juridic a cărui reziliere este cerută prin acțiune. Instanța a ignorat astfel atât criteriul obiectiv al naturii litigiului, cât și importanța interesului în litigiu, respectiv valoarea economică a acestuia. În alt treilea rând, se susține că hotărârea recurată este nelegală, întrucât a ignorat și decizia nr. 32/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a statuat că litigiul este patrimonial ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substanțial, dedus judecății, intră un drept patrimonial, real sau de creanță.

Se întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. Analizând recursul declarat prin prisma dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce succed: Pentru a fi incident motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. este necesar ca hotărârea recurată să nu cuprindă motivele pe care se sprijină sau să cuprindă motive contradictorii sau străine de natura pricinii. Dispozițiile art. 261 alin. (1) C. proc. civ. prevăd care sunt elementele pe care trebuie să le cuprindă orice hotărâre judecătorească pentru exercitarea unui control judiciar. În acest sens, pct. 5 al textului menționat se referă la necesitatea arătării motivelor de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și a celor pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Motivarea clară, convingătoare și pertinentă a hotărârii constituie o garanție pentru părțile din proces din fața eventualului arbitrariu și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se putea exercita controlul judiciar, iar nerespectarea dispozițiilor legale arătate face ca hotărârea să fie nelegală. În speță, instanța de apel a respectat aceste dispoziții legale, a făcut o analiză efectivă a motivelor de apel invocate în cauză, neputând fi primite criticile recurentului sub aspectul motivării deciziei recurate. Pentru a fi incident motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este necesar ca hotărârea recurată să fie lipsită de temei legal sau să fie dată cu aplicarea sau interpretarea greșită a legii.

În speță, Curtea de Apel Craiova prin sentința civilă nr. 79 din 28 septembrie 2011, a stabilit în mod just că aparține Judecătoriei Slatina competența de soluționare a cauzei ce face obiectul acțiunii formulate de SC V.P. SRL Slatina, împotriva pârâtei SC P.C. SRL. Criticile formulate de recurenta - pârâtă SC P.C. SRL sub acest aspect sunt nefondate. Obiectul acțiunii pendinte îl constituie rezilierea contractului de închiriere nr. 43 din 16 aprilie 2007 și evacuarea pârâtei din spațiul ocupat de aceasta în temeiul contractului, competența de soluționare a acestei acțiuni revenind Judecătoriei Slatina, în baza prevederilor art. 1 pct. 1 C. proc. civ.

Așa cum s-a statuat și prin decizia civilă nr. 32/2008 pronunțată de Secțiile Unite al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în soluționarea recursului în interesul legii privind evaluarea în bani a litigiilor având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privind drepturi patrimoniale, dispozițiile art. 1 pct. 1, art. 2, pct. 1 lit. a) și b) și art. 282 1 alin. (1) din C. proc. civ. se interpretează în sensul că aceste litigii sunt evaluabile. Interpretarea acestor dispoziții s-a realizat în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și a căilor de atac în astfel de cauze, astfel că nu se pot reține criticile recurentei sub aspectul ignorării de către instanță a acestei decizii.

În mod just Curtea de Apel Craiova a statuat că valoarea patrimonială a unui litigiu având ca obiect rezilierea unui contract de închiriere se va stabili prin raportare la valoarea folosinței cuvenite a bunului, a chiriei lunare, stabilindu-se că, raportat la valoarea litigiului, aceasta nu depășește 100.000 lei, fiind competentă material să soluționeze litigiul dedus judecății, Judecătoria Slatina. Nefiind incidente alte motive de nelegalitate care să atragă modificarea sau casarea sentinței recurate, se va respinge recursul ca nefondat, și în baza art. 312 C. proc. civ. se va menține sentința civilă ca legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC P.C. SRL împotriva sentinței nr. 79 din 28 septembrie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2012.