ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 685/2011

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor dosarului, instanța constată următoarele: Prin sentința penală nr. 79 din 12 octombrie 2010, Curtea de Apel Iași a soluționat plângerea petentului M.T. formulată împotriva rezoluției nr. 262/P/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași. S-a reținut că plângerea petentului se referă numai la conținutul adresei din data de 22 februarie 2010, adresă prin care acesta era încunoștintat că Dosarul cu nr. 13244/P/2009 se află în lucru la Secția V Poliție din cadrul Poliției Municipiului Iași. Comunicarea, făcută la cererea petentului, chiar dacă în conținut are o eroare materială în sensul că se referă la Dosarul nr. 13244/P/2007 în loc de nr. 13244/P/2009, nu poate fi considerată ca o acțiune sau inacțiune care să constituie latura obiectivă a unei infracțiuni de abuz în serviciu ori a altei fapte prevăzute de legea penală.

Totodată a fost apreciată ca temeinică și legală rezoluția procurorului de neîncepere a urmăririi penale față de N.A.O. Împotriva sentinței penale a declarat recurs petentul întrucât consideră hotărârea părtinitoare și abuzivă. Analizând recursul, Înalta Curte constată că este fondat pentru următoarele considerente: Prin sentința penală nr. 79/2010 Curtea de Apel Iași a soluționat plângerea petentului M.T. formulată împotriva rezoluției nr. 262/P/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași fără însă a trece în dispozitivul sentinței și soluția dată, cu toate că, în considerentele sentinței s-a reținut că plângerea formulată nu este fondată urmând a fi respinsă în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc.

pen. La solicitarea Înaltei Curți de a se comunica soluția în integralitatea ei, Curtea de Apel Iași, prin încheierea de ședință din data de 3 ianuarie 2011, în Dosarul nr. 448/45/2010, în baza dispozițiilor art. 194 și art. 195 C. proc. pen. a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinței penale nr. 79 din 12 octombrie 2010, în sensul că a fost adăugat primul aliniat din minută, respectiv: „Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul M.T. împotriva rezoluției procurorului din 20 mai 2010 dată în Dosarul nr. 262/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, pe care o menține". Înalta Curte constată că absența din dispozitiv a soluției cu privire la plângerea formulată în cauză, chiar dacă în considerentele sentinței sunt expuse motivele de fapt și drept cu privire la soluția preconizată a fi dată, atrage nelegalitatea sentinței, caz de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 9 C. proc.

pen., și echivalează cu nepronunțarea asupra acesteia. Calea reglementată de dispozițiile art. 194 - art. 195 C. proc. pen. vizează îndreptarea unor greșeli de ordin formal, procedural care nu sunt de natură să afecteze în vreun fel soluția. Lipsa soluției din dispozitivul hotărârii nu poate fi suplinită prin pronunțarea ulterioară a unei încheieri de îndreptare de eroare materială. Având în vedere motivul de nelegalitate expus și potrivit art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., Înalta Curte urmează a admite recursul declarat de petentul M.T., casează sentința atacată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleași instanțe de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de petentul M.T. împotriva sentinței penale nr. 79 din 12 octombrie 2010 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori. Casează sentința penală și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Iași. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 22 februarie 2011.