ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 684/2011

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele: Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Sentința penală nr. 94 din 18 noiembrie 2010, a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul B.E. împotriva Rezoluției din 21 septembrie 2010 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași în Dosarul nr. 71/P/2010, rezoluție pe care a menținut-o. În baza art. 192 C. pen., l-a obligat pe petent să plătească 50 RON cheltuieli judiciare statului. Pentru a hotărî astfel a reținut următoarele: Petentul B.E. a formulat plângere împotriva numitei M.A. - judecător în cadrul Judecătoriei Iași, acuzând-o de comiterea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen.

A susținut în motivarea plângerii că este nemulțumit de faptul că magistratul-judecător nu a analizat motivele pentru care a formulat cerere de recuzare în dosarul în care este parte, (Dosarul civil nr. 7790/245/2009 aflat pe rolul Judecătoriei Iași) respingând-o în mod nejustificat și, încălcându-i astfel dreptul la un proces echitabil în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituția României și art. 6 din Convenția Europeană. În urma efectuării de acte premergătoare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii reclamate de petent, prin rezoluția din data de 21 septembrie 2010 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul judecător cu motivarea că acesta a acționat în soluționarea dosarului în care petentul este parte cu respectarea normelor procedurale, iar soluția pronunțată nu poate fi contestată în alt mod decât prin exercitarea căilor legale de atac.

Soluția adoptată în Dosarul nr. 71/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași a fost atacată cu plângere de petent și supusă controlului procurorului general care, prin Rezoluția nr. 693/II/2/2010 din 22 octombrie 2010 a respins ca neîntemeiată plângerea și a menținut soluția de neîncepere a urmăririi penale. Nemulțumit și de această soluție petentul s-a adresat cu plângere conform art. 278 1 C. proc. pen. la judecător. Verificând conform art. 278 alin. 7 C.proc. pen. rezoluția atacată, pe baza lucrărilor și materialului de la dosar, judecătorul a constatat că soluția de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică, nemulțumirile petentului referitor la respingerea unei cereri de recuzare urmată de amendarea sa cu suma de 700 RON, neputând fi reținute ca indicii privind săvârșirea faptei penale reclamate.

Împotriva sentinței a declarat recurs petentul care a criticat-o ca fiind nelegală și netemeinică. În motivarea recursului a susținut în esență că instanța i-a încălcat dreptul de a se apăra și a-și susține cauza refuzând să-i admită cererea de amânare a judecării la un alt termen; a refuzat să trimită cauza la Curtea Constituțională care să se pronunțe asupra excepțiilor de neconstituționalitate pe care le-a invocat; nu a efectuat nici un fel de cercetări cu privire la actele depuse de părțile adverse, pe care petentul le consideră false. Recursul este nefondat.

În soluționarea plângerii formulate de petent s-a stabilit termen de judecată la 4 noiembrie 2010. în ziua de 3 noiembrie 2010 petentul a depus la dosar o cerere de amânare în vederea consultării dosarului cum și un memoriu prin care susține că a formulat plângere penală împotriva mai multor procurori și judecători și că înțelege să extindă plângerea împotriva magistraților procurori și judecători de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași și Curtea de Apel Iași. Prin Încheierea din 4 noiembrie 2010 s-a amânat judecarea cauzei la data de 18 noiembrie 2010, Curtea solicitându-se pentru acel termen, înaintarea Dosarului nr. 71/P/2010 și relații privind respectarea de către petent a dispozițiilor art. 275 - 278 C. proc.

pen. Rezultă din cele de mai sus că petentul a avut posibilitatea să consulte dosarul și să pregătească apărarea până la următorul termen fixat la 18.XI.2010. Verificând hotărârea atacată cu recurs Înalta Curte constată că instanța a procedat conform dispozițiilor care reglementează procedura plângerii în fața judecătorului împotriva soluțiilor de neîncepere a urmăririi penale și a verificat rezoluția în raport de plângerea formulată și de persoana pe care a vizat-o - intimata M.A. - judecător la Judecătoria Iași. A reținut și motivat că din analiza întregului material probator rezultă că intimata judecător nu a făcut altceva decât să-și îndeplinească îndatoririle de serviciu, fără a manifesta părtinire în soluția și măsurile dispuse, din situația de fapt expusă de petent nereținându-se elementele săvârșirii unei infracțiuni, simpla împrejurare că soluția pronunțată este nefavorabilă petentului nu este de natură să declanșeze procesul penal.

Criticile formulate prin recursul declarat fiind nefondate Înalta Curte urmează să respingă recursul conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și să-l oblige pe petent la cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul B.E. împotriva Sentinței penale nr. 94 din 18 noiembrie 2010 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petent la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 22 februarie 2011.