ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 450/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 450/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința nr. 927, pronunțată la data de 25
februarie 2010, Tribunalul Comercial Cluj a respins cererea formulată de
reclamanții C.E. și C.V., în contradictoriu cu pârâta SC G. Cluj SRL și a
obligat pe reclamanți, în solidar, să plătească acesteia suma de 1.500 lei, cu
titlu de cheltuieli de judecată.
Spre a hotărî astfel, tribunalul a
reținut că reclamanții nu au dovedit că pârâta desfășoară o activitate ilicită,
aceasta îndeplinind toate cerințele prevăzute de lege pentru înregistrarea sa
și pentru realizarea scopului pentru care a fost înființată, scop realizat în
conformitate cu obiectul de activitate menționat în cuprinsul certificatului de
înregistrare.
Secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal a Curții de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 97,
pronunțată la data de 6 septembrie 2010, a admis apelul declarat de reclamanți
împotriva sentinței tribunalului pe care au schimbat-o, în tot, în sensul
admiterii acțiunii formulate de reclamanți și dispunerii încetării activității
prejudiciabile descrisă de codul CAEN 2222 de către societatea pârâtă.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța de apel a reținut că prima instanță, calificând activitatea
desfășurată de pârâtă ca fiind una licită prin raportare la împrejurarea că a
fost autorizată de autoritățile publice competente, fără a analiza activitatea
desfășurată subsecvent momentului autorizării, ce s-a dovedit a fi vătămătoare,
demonstrează o greșită apreciere a stării de fapt și a dispozițiilor legale
incidente.
Împotriva menționatei decizii a formulat
recurs intimata-pârâtă SC G. Cluj SRL criticând, în esență, interpretarea
eronată, superficială a probelor administrate.
Intimata a invocat, prin
întâmpinare, excepția nulității recursului, arătând că această cerere nu
cuprinde motive de nelegalitate ci doar critici de netemeinicie legate de
interpretarea probelor în stabilirea stării de fapt, apreciind, pe fondul
cauzei, ca fiind legală și temeinică decizia atacată.
Este de observat că, deși a invocat
în susținerea recursului dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta
nu a dezvoltat acest motiv conform cerințelor art. 302
1
lit. c) C.
proc. civ., și nu a precizat relevanța criticilor aduse deciziei atacate, față
de cerințele art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
Așa fiind, cum casarea sau
modificarea acestei hotărâri este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304
pct. 1-9 C. proc. civ., iar, conform art. 302
1
alin. (1) lit. c) C.
proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității,
motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor, constatând că recurenta nu s-a
conformat acestor dispoziții legale și având în vedere, deopotrivă, inexistența
în cauză a motivelor de ordine publică, care să inducă incidența art. 306 alin.
(2) C. proc. civ., Înalta Curte va aplica cererii sale de recurs evocata
sancțiune.
Având în vedere culpa procesuală a
recurentei, Înalta Curte va dispune, în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc.
civ., ca aceasta să fie obligată să plătească intimaților cheltuielile de
judecată, reprezentând onorariu avocat, pe care aceștia le-au efectuat în
recurs, solicitate prin întâmpinare și dovedite prin înscrisurile depuse la
dosar (filele 11; 15 – 16).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulitatea
cererii de recurs formulată de
pârâta SC G. CLUJ SRL Cluj-Napoca împotriva deciziei civile nr. 97/2010
din 6 septembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de
contencios administrativ și fiscal.
Obligă recurenta-pârâtă să plătească
intimaților-reclamanți C.E. și C.V. suma de 248 lei, cu titlu de cheltuieli de
judecată în recurs, reprezentând onorariu de avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi
2
februarie 2011.