ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3729/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată și precizată, pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul Z.I., în contradictoriu cu paratul Ministerul Internelor și Reformei Administrative a solicitat obligarea acestuia din urmă la avansarea retroactiv a reclamantului la gradul profesional de inspector de politie începând cu data de 1 decembrie 2007 și nu începând cu data de 25 martie 2008. De asemenea, a mai solicitat obligarea paratului la efectuarea mențiunilor privind avansarea sa la gradul profesional specificat în dosarul de personal și la plata cheltuielilor de judecata. În fapt, reclamantul a arătat ca este angajat în Ministerul Administrației și Internelor – D.G.P.M.

București din august 2002 si are calitatea de funcționar public. Potrivit dispozițiilor legale in vigoare, fiecare funcționar public este apreciat anual cu un calificativ in funcție de cerințele prevăzute in fisa postului si modalitatea de îndeplinire a acestora. A mai susținut că, prin Decizia nr. 4400 din 28 noiembrie 2008, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis recursul și a anulat fișa de evaluare pentru 2006 dispunând întocmirea alteia dar cu respectarea prevederilor legale. Deși a îndeplinit condițiile prevăzute de Legea nr. 360/2002 a fost avansat, retroactiv, începând cu data de 25 martie 2008 si nu începând cu data de 1 decembrie 2007 așa cum trebuia potrivit legii. La data de 19 iunie 2009 reclamantul a formulat o precizare prin care a arătat că a fost avansat prin Ordinul M.A.I.

nr. S/11/3225/2009. Pârâtul, prin întâmpinarea formulată, a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată, întrucât, evaluarea pe anul 2007 a fost efectuata după data de 1 decembrie 2007, astfel ca acordarea gradului s-ar fi făcut tot în martie 2008. Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 4278 din 2 decembrie 2009, a respins acțiunea formulată de reclamantul Z.I., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, ca inadmisibilă.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță, a reținut, așa cum reiese din considerentele sentinței, următoarele: Instanța a constat că, în precizarea depusă la 9 septembrie 2009 de către reclamant acesta nu contesta întregul ordin ci doar partea referitoare la data cu care a fost avansat de la gradul de subinspector de politie la gradul de inspector de politie, respectiv 25 martie 2008. Așadar, fată de acest aspect, instanța a constat, analizând actele și lucrările dosarului, pe excepția inadmisibilității invocată din oficiu, că obiectul acțiunii nu putea fi decât anularea Ordinului M.A.I. nr. S/II/3225/2009, nefiind în prezenta unui refuz nejustificat de soluționare a unei cereri ci in prezenta unei acțiuni prin care se contestă un act administrativ, respectiv ordinul prin care a fost promovat in funcția de inspector de politie.

A concluzionat prima instanță, arătând că acțiunea a fost introdusă la data de 20 martie 2009, adică exact la data emiterii ordinului contestat și că cererea formulată în data de 29 mai 2009 nu poate îndeplini condițiile legale pentru a fi considerată dovada procedurii prealabile. Împotriva acestei sentințe a promovat recurs reclamantul Z.I. pentru nelegalitate și netemeinicie. Motivele de recurs invocate conform art. 304 1 C. proc. civ., au fost încadrate de recurent în cadrul motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 și 8 C. proc. civ. Motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., privește nemotivarea hotărârii instanței respectiv faptul că hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii care nu au legătură cu probele administrate și susținerile părților.

Se arată că instanța de fond nu a ținut cont de cererea formulată de recurent din 20 martie 2009 prin care solicită, în raport de calificativul de „Foarte bine”, avansarea la gradul profesional de inspector de poliție din data de 1 decembrie 2007. În ceea ce privește cererea depusă la data de 29 mai 2009 aceasta este a doua cerere formulată de recurent. Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., constă în faptul că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății în raport de situația de fapt. În baza art. 305 C. proc. civ., recurentul a depus la dosar două adrese ulterioare pronunțării sentinței atacate ca fiind utile pe recursul declarat. La dosar s-a formulat întâmpinare în care s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază, ca nefundat, pentru următoarele considerente. Curtea apreciază că sentința atacată prin care acțiunea reclamantului a fost apreciată ca inadmisibilă și respinsă, ca atare, pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 este legală și temeinică fiind dată cu aplicarea corectă a legii. Curtea apreciază că motivele de recurs invocate în principal nu are legătură cu soluția de fond recurată, iar în al doilea rând nu sunt fondate. Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., nu este fondat în condițiile în care instanța de fond și-a motivat corect în fapt și în drept soluția de respingere pentru lipsa procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în condițiile în care recurentul nu a contestat, pe cale administrativă Ordinul M.A.I.

nr. S/II/3225/2009, anterior sesizării instanței de fond la data de 20 martie 2009. Recurentul avea obligația legală a îndeplini condiția de admisibilitate prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 ținând cont de caracterul actului contestat acțiune administrativă cu caracter individual. Verificând actele depuse în recurs, Curtea le apreciază ca nefiind în măsură a proba temeinicia recursului și nelegalitatea sentinței atacate în condițiile în care actele sunt emise ulterior pronunțării sentinței și nu probează îndeplinirea procedurii prealabile obligatorie prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., nu are legătură cu sentința atacată, instanța de fond apreciind în mod corect că acțiunea recurentului este inadmisibilă în condițiile în care nu a probat îndeplinirea procedurii prealabile anterior formulate acțiunea având ca obiect anularea Ordinul M.A.I.

nr. S/II/3225/2009. Față de cele expuse mai sus, Curtea, în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat, menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Z.I. împotriva sentinței nr. 4278 din 2 decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 septembrie 2010.