ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.06.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3761/2011

HOTĂRÂRE
28.06.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3761/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată pe rolul Tribunalului

Bacău sub nr. 4709/110/2009, reclamanta M.E. a chemat în judecată Ministerul

Administrației și Internelor - Direcția Generală de Informații și Protecție

Internă și S.I.P.I. Bacău, solicitând obligarea pârâților la reevaluarea

situației profesionale aferente anului 2008 în vederea acordării gradului

profesional la termen.

În motivarea cererii,

reclamanta a arătat că în anul 2008 a desfășurat activitate aproximativ 6

săptămâni, după care a intrat în concediu pre și postnatal, iar ulterior în

concediul de creștere a copilului; cu toate acestea i s-a acordat calificativul

parțial „bine” deși nu a lucrat timp de 10 luni, încălcându-se astfel

dispozițiilor art. 80 alin. (1) lit. c) Ordinul Ministerului Administrației și

Internelor nr. 300/2004, care prevăd că evaluarea parțială se face doar în

situația în care lucrătorul a absentat cel mult 6 luni într-un an

calendaristic.

A mai arătat

reclamanta că în cursul lunii ianuarie a adus la cunoștință șefului S.I.P.I.

Bacău faptul că evaluarea nu are o bază legală.

Prin sentința nr. 694

din 16 octombrie 2009, Tribunalul Bacău, a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău reținând că Direcția Generală de

Informații și Protecție Internă este autoritate centrală.

Pe rolul acestei

instanțe cauza a fost înregistrată sub nr. 505/32/2010.

Reclamanta și-a

precizat acțiunea în sensul că a solicitat introducerea în cauză și a I.P.J.

Bacău având în vedere că în prezent lucrează în cadrul acestei instituții.

Prin întâmpinare, Direcția

Generală de Informații și Protecție Internă a solicitat respingerea acțiunii,

arătând că nu a fost emis un act de evaluare a reclamantei pentru anul 2008,

nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru efectuarea evaluării

anuale.

Curtea de Apel Bacău,

secția comercială, de contencios administrativ și fiscal prin sentința nr. 45

din 18 martie 2011, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta M.E.

în contradictoriu cu pârâții Ministerul Administrației și Internelor București

- Direcția Generală de Informații și Protecție, S.I.P.I. Bacău și Inspectoratul

de Poliție Județean Bacău.

Pentru a hotărî

astfel această instanță a reținut următoarele considerente:

Reclamanta inspector

în cadrul S.I.P.I., în anul 2008, a lucrat o perioadă scurtă (la începutul

anului) după care a intrat în concediul de creștere a copilului.

La sfârșitul anului

2008 s-a procedat la evaluarea reclamantei acordându-se calificativul ,,bine”,

reclamanta luând la cunoștință de rezultatele evaluării la data de 19 decembrie

2008, prin semnarea fișei de evaluare și fiind de acord cu rezultatele

evaluării.

Ulterior, la data de 19

februarie 2009, reclamanta a solicitat reevaluarea situației profesionale, invocând

că nu trebuia să se întocmească fișa de evaluare.

Prin adresa din 17

martie 2009 S.I.P.I., Bacău i-a comunicat reclamantei faptul că, într-adevăr, nu

se poate întocmi evaluare parțială însă nu i se poate acorda gradul profesional

următor deoarece nu îndeplinește condițiile precizate de art. 16 alin. (1) lit.

b). din Legea nr. 360/2002 deoarece în ultimii doi ani nu a făcut obiectul evaluării

profesionale.

Astfel, Curtea a reținut

că pârâtele au achiesat la faptul că nu se putea întocmi evaluarea parțială nefiind

îndeplinite condițiile, însă motivele pentru care nu s-a acordat gradul profesional

următor au fost altele, respectiv neîndeplinirea condițiilor art. 16 alin. (1)

lit. b) din Legea nr. 360/2002.

Instanța a reținut, în

baza art. 129 din C.proc.civ., că demersul reclamantei este în realitate justificat

de neacordarea gradului profesional însă și-a fundamentat acțiunea pe nelegalitatea

întocmirii fișei de evaluare pe anul 2008.

Sub un prim aspect, Curtea

a apreciat că reclamanta a invocat, pe cale incidentală, nulitatea fișei de evaluare

parțială, însă modalitatea de contestare este prevăzută de Ordinul 200/2004.

Astfel, potrivit art.

90 din Ordinul 300/2004, persoana nemulțumită are dreptul de a contesta în termen

de 5 zile de la luarea la cunoștință rezultatele evaluării și calificativele acordate.

Reclamantei i-au fost

aduse la cunoștință rezultatele evaluării la data de 19 decembrie 2008, însă aceasta

nu a uzat de procedura prevăzută de art. 90, context în care instanța a reținut

că nu poate proceda la analiza legalității acestuia.

Cât privește neacordarea

gradului următor, s-a constatat că reclamanta nu a formulat nicio apărare referitoare

la interpretarea dată art. 16 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002, text în

baza căruia nu i s-a acordat gradul, reclamanta limitându-se doar la invocarea

art. 80 din Ordinul 300/2004.

De altfel, a considerat

instanța, în forma în care a formulat acțiunea, reclamanta a invocat un refuz al

pârâților de a proceda la reevaluarea situației profesionale (fără a preciza în

ce sens), refuz ce nu poate fi reținut în raport de adresa din 2009.

Împotriva acestei hotărâri

a declarat recurs reclamanta M.E. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivele de recurs se

îndreaptă în dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., invocându-se greșita

aplicare a legii, în raport de probele administrate și interpretarea greșită a obiectului

cererii de chemare în judecată.

Se arată că în mod nelegal

acțiunea a fost apreciată ca neîntemeiată și respinsă ca atare în condițiile în

care în cauză nu au fost respectate de autoritatea pârâtă dispozițiile art. 90 din

Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 300/2004 în ceea ce privește

rezultatul evaluării profesionale și a calificativului acordat, iar constatarea

nulității actului este atributul instanței de judecată.

În motivele de recurs

se arată că fișa de evaluare a fost întocmită în mod abuziv, în condițiile în care

nu s-a ținut cont de calificativele acordate în anii anteriori, iar în cauză i-a

fost refuzat în mod nejustificat acordarea retroactivă a gradului profesional de

inspector principal împreună cu drepturile aferente începând cu data de 1 februarie

2009.

La dosar intimata-pârâtă

a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul declarat,

în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente,

ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct.

8 și 9 C. proc. civ..

Curtea nu va reține susținerile

din recurs privind interpretarea greșită a obiectului acțiunii și aplicarea greșită

a legii, în raport de probele administrate.

În cauză, instanța de

fond a calificat în mod corect obiectul acțiunii respectiv contestarea unui refuz

nejustificat de soluționare a unei cereri, respectiv evaluarea sa profesională pe

anul 2008 și recunoașterea dreptului la un anumit grad profesional și a drepturilor

bănești corespunzătoare.

Soluția de respingere

a acțiunii este corectă și legală, în condițiile în care în cauză, pe de o parte,

pentru recurentă nu a fost întocmită o fișă de evaluare pentru anul 2008, nefiind

acordat un anumit calificativ, iar pe de altă parte, pe cererea având ca obiect

acordarea unui grad profesional în cauză au fost respectate dispozițiile art. 16,

26 și 79 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, nefiind încălcate dispozițiile O.U.G.

nr. 148/2005, în condițiile în care în raport de situația concretă a recurentei

pentru anul 2008, aceasta nu îndeplinea condițiile legale pentru efectuarea evaluării

anuale. Nefiindu-i acordat un anumit calificativ, deoarece raportul de serviciu

a fost suspendat conform art. 95 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999, în cauză

recurenta nu îndeplinea condițiile legale acordării gradului profesional următor

solicitat și a drepturilor salariale.

Față de cele expuse mai

sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ., va respinge recursul

ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de

fond.

Respinge recursul declarat de M.E. împotriva sentinței

nr. 45 din 18 martie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția comercială de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 iunie

2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-11-26
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3624/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 30 octombrie 2009, reclamanta M.M. a solicitat anularea Ordinelor nr. 198 din 28 iulie 2009, nr. 212 din 11 august 2009 și a
ÎCCJ 2011-03-29
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1837/2011
Sectorul Management Resurse Umane a adus Ia cunoștința reclamantului faptul că au încetat raporturile sale de serviciu cu drept de pensie de serviciu. A mai arătat reclamantul că lucrează în Ministerul Administrației și Internelor din anul
ÎCCJ 2011-02-15
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 881/2011
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată inițial, pe rolul Tribunalul Bacău, secția civilă și precizată, reclamantul D.D.A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta
ÎCCJ 2012-10-03
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3880/2012
constatată de instanța de fond în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată în întregul său, cu motivarea că, această calitate nu poate fi reținută numai pentru unele capete de cerere, cum s-a invocat în susținerea excepției privind
ÎCCJ 2011-06-22
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3614/2011
O.U.G. nr. 37/2009, act normativ care a fost declarat neconstituțional prin decizia nr. 1257 din 07 octombrie 2009 a Curții Constituționale și ulterior a fost abrogată. La termenul de judecată din 11 februarie 2011, reclamantul a formulat p
Sursă