ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.10.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3880/2012

HOTĂRÂRE
03.10.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3880/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

cauzei

primei instanțe

Prin acțiunea înregistrată la 12 ianuarie

2011, precizată și completată la data de 10 februarie 2011, reclamanta M.M. a

solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții Instituția Prefectului - Județul

Bacău, Prefectul Județului Bacău și Ministerul Administrației și Internelor, să

se dispună:

- anularea Ordinului

nr. 274 din 6 septembrie 2010 emis de Prefectul Județului Bacău prin care a

fost disponibilizată din funcție, prin reducerea postului aferent funcției

publice de execuție de consilier juridic superior treapta 1;

- anularea Ordinului

Prefectului Județului Bacău nr. 267 din 6 septembrie 2010 prin care s-a aprobat

o altă structură organizatorică a Instituției Prefectului - Județul Bacău;

- anularea în parte a

Ordinului nr. II/9016 din 26 august 2010 emis de Ministerul Administrației și

Internelor în ceea ce privește reducerea postului ocupat de reclamantă de

consilier juridic superior treapta 1, iar nu reducerea unui post vacant;

- reintegrarea

reclamantei în funcția publică de execuție de consilier juridic superior

treapta 1 de salarizare;

- plata salariilor

indexate, majorate și recalculate de la data eliberării din funcție și până la

data reintegrării efective, precum și stabilirea unui termen de executare;

- obligarea pârâților

la plata de daune morale în sumă de 100.000 RON pentru prejudiciile care i s-au

cauzat și la plata cheltuielilor de judecată;

- anularea Ordinului

Prefectului Județului Bacău nr. 12 din 24 ianuarie 2011 prin care reclamanta a

fost eliberată din funcția de consilier juridic superior începând cu data de 24

ianuarie 2011 și i-a fost comunicat la data de 26 ianuarie 2011.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a susținut că Ordinele nr. 274 din 6 septembrie 2010 și nr.

267 din 6 septembrie 2010 au fost emise nelegal de Prefectul Județului Bacău

pentru eliberarea sa din funcția de consilier juridic superior treapta 1 de

salarizare, prin reducerea postului ocupat la Serviciul verificarea legalității

actelor, aplicarea actelor normative și contencios administrativ -

compartimentul aplicarea legilor reparatorii și reprezentare în instanță, deși

posturile la Instituția Prefectului Județului Bacău erau deja aprobate pentru

anul 2010 prin Legea nr. 1/2010 - Legea bugetului de stat pe anul 2010, în baza

căreia a fost aprobat numărul de posturi prin Ordinul nr. 11/8073/2010 emis de

Ministerul Administrației și Internelor.

Reclamanta a

considerat că a fost disponibilizată în mod arbitrar, abuziv și

discriminatoriu, în lipsa oricăror criterii și proceduri legale, în condițiile

în care atribuțiile aferente postului ocupat nu s-au redus cu peste 50% și

dimpotrivă, volumul de lucrări a crescut, ceea ce rezultă din lucrările care

i-au fost repartizate după emiterea ordinelor contestate și din registrele de

evidență a corespondenței din instituție.

Deși în Ordinul nr.

274 din 6 septembrie 2010 au fost invocate prevederile art. 99, art. 100 și

art. 117 din Legea nr. 188/1999, s-a arătat că acestea nu au fost respectate,

întrucât la data reducerii postului de consilier juridic superior erau două

posturi vacante în cancelaria prefectului (consilier al prefectului și

consultant cancelarie), care dacă ar fi fost reduse nu mai era necesară

disponibilizarea reclamantei.

Pentru încălcarea

acelorași prevederi legale, reclamanta a solicitat să fie anulat și Ordinul

Ministrului Administrației și Internelor nr. II/9016 din 26 august 2010, prin

care s-a dat curs solicitării Instituției Prefectului - Județul Bacău de

reducere abuzivă a postului ocupat de aceasta.

Cu privire la cererea

de acordare a daunelor morale, reclamanta a arătat că, măsura abuzivă de

îndepărtare a sa din instituție i-a afectat sănătatea, fiind necesară

spitalizarea pentru mai multe afecțiuni, așa cum rezultă din certificatele

medicale depuse la dosar. Reclamanta a mai arătat că i-au fost prejudiciate

grav demnitatea, onoarea și reputația, fiind afectată din punct de vedere

profesional și social, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art.

998 C. civ.

Pârâtul Ministerul

Administrației și Internelor a invocat excepția lipsei calității sale

procesuale pasive, motivând că nu a emis actele administrative contestate de

către reclamantă și nu se află cu aceasta în niciun raport juridic de drept

administrativ. Un alt argument în susținerea aceste excepții a fost că,

participarea Ministerului Administrației și Internelor în litigiu nu se

justifică nici prin prisma faptului că Instituția Prefectului - Județul Bacău

se află în raporturi de subordonare de natură financiară cu ministerul

respectiv.

Sindicatul

"Angajaților din cadrul Prefecturii Județului Bacău" (organizație

sindicală reprezentativă, înființată prin hotărârea judecătorească nr. 50/BJ

din 8 iunie 2004 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 7879/2004) a

formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâților și a solicitat

respingerea acțiunii ca nefondată, motivând că, prin reorganizarea efectuată în

baza Ordinului nr. 267 din 6 septembrie 2009 pentru aplicarea Legii nr.

118/2010 a fost eficientizată activitatea Instituției Prefectului - Județul

Bacău.

De asemenea, s-a

arătat că, restructurarea și reorganizarea s-au efectuat la nivelul tuturor

instituțiilor prefectului din țară și în acest sens, au fost anexate

organigrame ale altor instituții ale prefectului, iar oportunitatea

reorganizării a fost constatată în timp și recunoscută de către salariații

instituției.

După încuviințarea în

principiu la data de 7 aprilie 2011 a cererii de intervenție accesorie în

interesul pârâților, intervenientul a invocat excepția lipsei interesului

reclamantei de a solicita anularea Ordinului nr. II/9016 din 26 august 2010

emis de Ministerul Administrației și Internelor, precum și excepția

inadmisibilității acțiunii, având în vedere că, procedura prealabilă nu a fost

realizată în concordanță cu dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.

de fond

Prin Încheierea dată

în ședința publică de la 11 aprilie 2011, Curtea de Apel Bacău, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității

procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor, excepția

inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile și excepția lipsei

de interes a cererii de anulare a Ordinului nr. II/9116 din 26 ianuarie 2010.

Calitatea procesuală

a pârâtului Ministerul Administrației și Internelor a fost constatată de

instanța de fond în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată în

întregul său, cu motivarea că, această calitate nu poate fi reținută numai

pentru unele capete de cerere, cum s-a invocat în susținerea excepției privind

lipsa calității procesuale pasive.

Excepția

inadmisibilității acțiunii a fost respinsă față de îndeplinirea în cauză a

condițiilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 prin plângerea

prealabilă formulată de reclamantă la data de 7 februarie 2011.

Excepția lipsei de

interes a cererii de anulare a Ordinului nr. II/9016 din 26 august 2010 a fost

respinsă, constatându-se că reclamanta are interes să solicite anularea actului

respectiv, prin care a fost diminuat numărul de posturi repartizat Instituției

Prefectului - Județul Bacău și implicit, a fost redus postul pe care-l ocupa,

de consilier juridic clasa 1 grad 1 grad profesional superior, treapta 1

salarizare din cadrul Serviciului Verificarea Legalității Actelor, Aplicarea

Actelor Normative, Contencios Administrativ, Compartiment Aplicarea Legilor

Reparatorii și Reprezentare Instanță.

Pe fondul cauzei,

aceeași instanță a pronunțat Sentința nr. 95/2011 din 9 iunie 2011, prin care a

admis în parte acțiunea, a anulat Ordinele nr. 274 din 6 septembrie 2010, nr.

267 din 6 septembrie 2010 și nr. 12 din 24 ianuarie 2011 emise de Prefectul

Județului Bacău, a anulat în parte Ordinul nr. II/9016 din 26 august 2010 emis

de Ministerul Administrației și Internelor în ceea ce privește reducerea

postului ocupat de reclamantă, a dispus reintegrarea reclamantei în funcția

publică de execuție de consilier juridic superior treapta 1 de salarizare, cu

obligarea pârâților Instituția Prefectului - Județul Bacău și Prefectul Județului

Bacău la plata salariilor, de la data eliberării din funcție a reclamantei și

până la data reintegrării efective, mai puțin pentru perioada în care aceasta a

fost încadrată în muncă la comuna Letea Veche și pentru care are dreptul numai

la diferența dintre veniturile încasate și cele pe care le-ar fi încasat în

postul din care a fost eliberată.

Prin aceeași

sentință, pârâții Instituția Prefectului Județul Bacău și Prefectul Județului

Bacău au fost obligați să achite reclamantei daune morale în sumă de 10.000

RON, au fost respinse cererea de intervenție accesorie formulată în interesul

pârâților de Sindicatul "Angajaților din cadrul Prefecturii Județului

Bacău" și cererea reclamantei de obligare a pârâților la plata

cheltuielilor de judecată.

Analizând modalitatea

în care postul reclamantei a fost restructurat, în funcție de probele

administrate, înscrisurile existente și dispozițiile legale incidente în cauză,

instanța de fond a constatat că nu se poate stabili dacă au fost aplicate în

mod corect prevederile legale, deoarece lipsesc elemente și analize

fundamentate, care să formeze convingerea că acestea au stat la baza

restructurării postului ocupat de reclamantă și că, nu a intervenit

arbitrariul.

Astfel s-a apreciat

că, se impunea asigurarea transparenței criteriilor de reorganizare și,

implicit, de reducere, pentru a se da posibilitatea celor în cauză să aprecieze

dacă este vorba de un criteriu obiectiv sau subiectiv, iar manifestarea

exigenței în aplicarea textelor de lege să se fi concretizat în determinarea

unor criterii obiective de apreciere, în emiterea unei decizii motivate pe

elementele avute în vedere la reducerea postului.

Deși atribuțiile

postului ocupat de reclamantă au fost modificate în vederea reorganizării

instituției, instanța de fond a avut în vedere că, în cadrul compartimentului

în care lucra aceasta mai erau doi angajați și nu s-a făcut nicio analiză

privind motivele care au impus ca numai atribuțiile reclamantei să fie

redistribuite altor angajați sau altor organisme.

Fără a cenzura dreptul

de opțiune al Instituției Prefectului - Județul Bacău între mai multe soluții

legale posibile, instanța de fond a considerat că, pe baza probatoriului

administrat, nu se poate reține cu certitudine dacă atribuțiile aferente

postului ocupat de reclamantă s-au modificat în proporție cu peste 50%, iar

într-o asemenea situație, era necesară aplicarea criteriilor certe prevăzute de

art. 100 din Legea nr. 188/1999 pentru selecția personalului întemeiată pe o

analiză privind pregătirea profesională, categoria, clasa, grad profesional.

Lipsa unei asemenea

analize cu privire la posturile ocupate a fost constatată și față de

împrejurarea, confirmată de pârâți la interogatoriu, că imediat după reducerea

postului ocupat de reclamantă, s-a pensionat un alt consilier juridic cu

același grad profesional și că, de la data de 21 ianuarie 2011, au existat în

cadrul cancelariei prefectului două posturi vacante de consilier juridic.

Instanța de fond a

constatat că sunt întemeiate cererile reclamantei de reintegrare în funcția

publică de execuție de consilier juridic superior treapta 1 de salarizare, de

obligare a pârâților Instituția Prefectului Județul Bacău și Prefectul

Județului Bacău la plata drepturilor salariale cuvenite și la plata unor daune

morale în sumă de 10.000 RON, stabilite prin aprecierea globală a consecințelor

negative și implicațiile generate de actele administrative anulate asupra

tuturor planurilor vieții sociale a reclamantei.

Față de soluția de

admitere în parte a acțiunii reclamantei, instanța de fond a apreciat că este

nefondată cererea de intervenție accesorie, formulată ca o apărare în interesul

pârâților în cauză.

exercitată

Împotriva acestei

sentințe, au declarat recurs pârâții Ministerul Administrației și Internelor,

Instituția Prefectului - Județul Bacău și intervenientul Sindicatul

"Angajaților din cadrul Prefecturii Județului Bacău", solicitând

modificarea hotărârii atacate, în sensul respingerii acțiunii formulate de

reclamata M.M. ca nefondată.

În recursul declarat

de Ministerul Administrației și Internelor, au fost criticate soluțiile de

respingere a excepției lipsei calității procesuale a ministerului și de anulare

parțială a Ordinului nr. II/9016 din 26 august 2010 emis de acesta pentru

reducerea postului ocupat de intimata-reclamantă.

Excepția lipsei

calității procesuale pasive a fost reiterată, arătându-se că, participarea

ministerului recurent în litigiu nu este justificată, în condițiile în care

acesta nu a emis actele administrative contestate, nu se află în raporturi de

drept administrativ cu intimata-reclamantă, iar raportul de subordonare în care

se află Instituția Prefectului - Județul Bacău este de natură financiară.

Cu referire la

dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 500/2002, ministerul recurent a

susținut că, în calitatea sa de ordonator principal de credite, repartizează

creditele bugetare aprobate pentru bugetele instituțiilor publice inferioare

însă, stabilirea și plata sumelor de bani cuvenite fiecărui angajat din cadrul

unităților aflate în structura organizatorică a ministerului sunt în competența

exclusivă a conducătorilor acestora, care sunt ordonatori secundari sau

terțiari de credite.

Soluția de anulare

parțială a Ordinului nr. II/9016 din 28 iunie 2010 a fost criticată de același

recurent, arătându-se că, hotărârea instanței de fond nu a fost motivată în

fapt și în drept, nu cuprinde elementele pentru care s-a constatat

nelegalitatea actului și dispune în mod eronat anularea acestuia în ceea ce

privește postul ocupat de intimat - reclamantă, deși ordinul emis vizează

posturile existente în cadrul Instituției Prefectului - Județul Bacău și nu

persoanele care ocupă acele posturi.

Recursurile declarate

de pârâtul Instituția Prefectului - Județul Bacău și de intervenientul

Sindicatul "Angajaților din cadrul Prefecturii Județului Bacă"

cuprind motive de recurs comune, prin care s-a susținut că în mod greșit

instanța de fond a dispus anularea Ordinelor nr. 267 din 6 septembrie 2010, nr.

274 din 6 septembrie 2010 și nr. 12 din 24 ianuarie 2011 emise de Prefectul

Județului Bacău.

Referitor la Ordinul

nr. 867 din 6 septembrie 2010 privind reorganizarea Instituției Prefectului -

Județul Bacău, s-a arătat că au fost respectate prevederile art. 91, 99, 100,

107, 107

1

, 112 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, întrucât

reorganizarea a fost avizată de Agenția Națională a Funcționarilor Publici cu

Avizul nr. 49.167 din 6 august 2010, a fost aprobată prin Ordinul nr. II/9016

din 26 august 2010 al Ministerul Administrației și Internelor și s-a efectuat

după o analiză fundamentată concretizată în mai multe etape: reanalizarea

atribuțiilor compartimentelor instituției, stabilirea posturilor care urmau să

fie desființate și motivarea reducerii posturilor.

Recurenții au mai

arătat că, reorganizarea a fost dispusă la toate instituțiile prefectului din

țară în vederea încadrării în limitele bugetare stabilite prin Legea bugetului

de stat nr. 1/2010, prin modificarea structurilor componente ale instituției.

Cu privire la același

ordin, s-a învederat că, anularea a fost dispusă în mod nelegal pentru

totalitatea actului, fără a se avea în vedere că acesta a produs efecte

juridice față de mai multe persoane, prin emiterea ulterioară a ordinelor de

numire în noile compartimente ale instituției sau de eliberare din funcție, ca

urmare a reducerii posturilor ocupate.

Referitor la Ordinul

nr. 274 din 6 septembrie 2010, recurenții au susținut că hotărârea de anulare a

fost pronunțată de instanța de fond pe baza unei interpretări greșite a

dispozițiilor art. 100 din Legea nr. 188/1999, republicată și a situației

posturilor din cadrul Instituției Prefectului - Județul Bacău.

În dezvoltarea

acestei critici, s-a arătat că, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 100

alin. (4) din Legea nr. 188/1999, republicată, întrucât atribuțiile aferente postului

ocupat de intimata-reclamantă s-au diminuat în proporție de 80%, calculată în

funcție de obiectivele stabilite în evaluarea pe anul 2009, de atribuțiile din

fișa postului și de atribuțiile compartimentului Fond Funciar.

Recurenții au

precizat că nu sunt aplicabile prevederile art. 100 alin. (3) din legea

sus-menționată, motivat de faptul că, la data reorganizării, în Compartimentul

Fond Funciar existau 2 funcționari publici având grade profesionale diferite,

respectiv superior și asistent, astfel că nu a fost posibilă organizarea unui

concurs, după cum rezultă din statele de personal de înainte și după intrarea

în vigoare a reorganizării dispusă prin Ordinul nr. 267 din 6 septembrie 2010 a

Prefectului Județului Bacău.

Referitor la Ordinul

nr. 12 din 4 ianuarie 2011, s-a susținut că a fost emis de Prefectul Județului

Bacău cu respectarea prevederilor art. 99 alin. (1) lit. b), alin. (3) și alin.

(6) din Legea nr. 188/1999, republicată, respectiv după expirarea perioadei de

preaviz și după oferirea posturilor vacantate solicitate de la Agenția

Națională a Funcționarilor Publici.

Recurenții au

criticat și aprecierea dată de instanța de fond probelor administrate în cauză,

arătând că s-a reținut eronat existența a 2 posturi vacante de consilier

juridic la cancelaria prefectului și că, imediat după reducerea postului

intimatei-reclamante, s-a pensionat un consilier juridic superior.

În acest sens, s-a

precizat că, posturile din cancelaria prefectului nu sunt funcții publice, în

sensul dispozițiilor art. 99 alin. (5) și (6) din Legea nr. 188/1999,

republicată, ci sunt posturi contractuale (consilier și consultant cancelarie),

iar postul ocupat de persoana care s-a pensionat era în alt compartiment decât

acela în care a lucrat intimata-reclamantă, respectiv Corpul de control al

prefectului.

În ultimul motiv de

recurs s-a susținut că instanța de fond a apreciat greșit oportunitatea

reorganizării instituției, deoarece reducerea posturilor a fost efectuată în

conformitate cu dispozițiile legale, în contextul în care era necesară

asigurarea desfășurării activității instituției, în condiții de eficiență, prin

reducerea cheltuielilor de personal de către ordonatorul principal de credite,

iar măsurile luate în acest scop nu pot fi cenzurate de instanța de judecată

cât timp nu s-a probat încălcarea unor norme legale prin emiterea actelor

contestate.

Recurenții au

învederat că, oportunitatea reorganizării unei instituții este o măsură

managerială, un atribut și o obligație a conducătorului instituției, care este

răspunzător de funcționarea eficientă a acesteia.

Înaltei Curți asupra recursurilor

Examinând actele și

lucrările dosarului, în raport și cu dispozițiile art. 304 și art. 304

1

următoarele considerente:

de drept relevante

Cererea de chemare în

judecată formulată de reclamanta M.M. a avut ca obiect și anularea parțială a

Ordinului nr. II/9016 din 26 august 2010 emis de Ministerul Administrației și

Internelor pentru modificarea Anexei nr. 5 a și 5 b a Ordinului nr.

II/8073/2010 privind repartizarea numărului de posturi pentru acest minister în

anul 2010 - componenta administrație publică.

Potrivit

dispozițiilor art. 1 din acest ordin, s-a diminuat numărul de posturi

repartizat Instituției Prefectului - Județul Bacău la 45 de posturi, ca urmare

a desființării, prin reorganizare, a unor posturi, printre care și postul

ocupat de intimata-reclamantă, de consilier juridic clasa I, grad profesional

superior, treapta 1 salarizare din cadrul Serviciului Verificarea Legalității

Actelor, Aplicarea Actelor Normative, Contencios Administrativ Compartiment

Aplicarea Legilor Reparatorii și Reprezentare instanță.

Față de calitatea

Ministerului Administrației și Internelor de autoritate emitentă a unuia din

actele administrative deduse judecății prin prezenta acțiune în anulare,

instanța de fond a respins întemeiat excepția invocată de acest minister cu

privire la lipsa calității sale procesuale pasivă.

Soluția dată acestei

excepții prin Încheierea din ședința publică de la 11 aprilie 2011 este legală,

întrucât legitimitatea procesuală a ministerului recurent a fost determinată în

conformitate cu atribuțiile care i-au fost stabilite prin Ordonanța de urgență

a Guvernului nr. 30/2007 pentru organizarea și funcționarea sa, precum și în

raport cu actul de sesizare a instanței, prin care s-a indicat cadrul procesual

al litigiului.

În consecință,

calitatea procesuală pasivă a Ministerului Administrației și Internelor este

consecința exercitării competențelor sale de ordonator principal de credite

prin ordinul contestat de intimata-reclamantă, astfel că sunt nefondate

argumentele de fapt și de drept reiterate în recurs ca temei al excepției de

procedură respinsă de instanța de fond.

Critica formulată de

același minister recurent pe fondul pricinii este de asemenea neîntemeiată,

constatându-se că, hotărârea instanței de fond cuprinde motivele de fapt și de

drept pentru care s-a dispus anularea parțială a Ordinului nr. II/9016 din 26

august 2010, numai în ceea ce privește reducerea postului ocupat de

intimata-reclamantă.

Cum prin ordinul

anulat parțial a fost redus, prin reorganizare, postul ocupat de

intimata-reclamantă, se constată că soluția instanței de fond corespunde

dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și dovedește caracterul

vădit nefondat al susținerii din recurs privind aprecierea greșită a

conținutului ordinului, care vizează posturile existente în cadrul Instituției

Prefectului - Județul Bacău și nu persoanele care ocupă aceste posturi.

Nelegalitatea acestui

ordin în privința postului ocupat de intimata-reclamantă și implicit, a actelor

administrative subsecvente, a fost corect constatată pentru lipsa de

transparență a criteriilor de reorganizare și respectiv, de reducere a

postului, lipsind astfel funcționarul public vătămat de o asemenea măsură de

posibilitatea de a aprecia asupra realității reorganizării și asupra

respectării garanțiilor prevăzute de lege pentru exercitarea unei funcții

publice.

Nelegalitatea actului

respectiv a fost judicios reținută de prima instanță prin raportare la

conținutul măsurilor concrete dispuse pentru reducerea postului ocupat de

intimata-reclamantă, astfel că, sunt lipsite de relevanță în cauză apărările

invocate de ministerul recurent, ca autoritate emitentă, cu privire la

atenționarea instituțiilor prefectului asupra necesității respectării

dispozițiilor legale care reglementează funcția publică și statutul

funcționarilor publici.

Pentru considerentele

care au fost expuse, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de

pârâtul Ministerul Administrației și Internelor.

Recursurile declarate

de pârâtul Instituția Prefectului Județul Bacău și de intervenientul Sindicatul

"Angajaților din cadrul Prefecturii Județului Bacău" sunt nefondate

și vor fi, de asemenea, respinse.

Anularea Ordinelor

nr. 267 din 6 septembrie 2010, nr. 274 din 6 septembrie 2010 și nr. 12 din 14

ianuarie 2011 emise de Prefectul Județului Bacău pentru aprobarea structurii

organizatorice a instituției, pentru reducerea postului de consilier juridic

superior ocupat de intimata-reclamantă și pentru eliberarea din funcție a

acesteia a fost dispusă de instanța de fond pe baza unei analize judicioase a

probelor administrate în cauză și a prevederilor legale invocate de părți.

Astfel, instanța de

fond a constatat corect nelegalitatea actelor administrative contestate pentru

încălcarea dispozițiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 188/1999,

republicată, care prevăd că, în caz de reorganizare a autorității sau instituției

publice, funcționarii publici vor fi numiți în noile funcții publice sau după

caz, în noile compartimente în următoarele cazuri: a) se modifică atribuțiile

aferente unei funcții publice mai puțin de 50%; b) sunt reduse atribuțiile unui

compartiment; c) este schimbată denumirea fără modificarea în proporție de

peste 50% a atribuțiilor funcției publice; d) este schimbată structura

compartimentului.

Incidența în cauză a

acestor dispoziții legale a fost criticată în mod neîntemeiat de către cei doi

recurenți, care nu au dovedit ipoteza juridică prevăzută de art. 100 alin. (4)

din Legea nr. 188/1999, republicată și având ca obiect reducerea unui post,

justificată de modificarea în proporție de peste 50% a atribuțiilor aferente

sau de modificarea condițiilor specifice de ocupare a postului respectiv,

referitoare la studii.

Situația de fapt

probată prin înscrisuri și dispoziții de martor a confirmat susținerile din

acțiune privind lipsa unei reorganizări efective, prin reducerea postului

ocupat de intimata-reclamantă, dat fiind că, în cadrul compartimentului în care

lucra aceasta nu s-a efectuat o analiză fundamentată din care să rezulte cu

evidență reducerea atribuțiilor aferente în proporție de peste 50% și cu atât

mai puțin, existența unei asemenea reduceri în proporție de 80%, cum au

susținut cei doi recurenți.

Deși recurenții au

considerat că realizarea unei analize și rezultatul privind necesitatea

reducerii postului ocupat de intimata-reclamantă rezultă din nota de

fundamentare nr. 11.216 din 24 august 2010 și din referatul nr. 11631 din 3

septembrie 2010, instanța de fond a înlăturat întemeiat aceste apărări,

reținând că, înscrisurile respective nu cuprind considerentele pentru care s-a

apreciat că se impune a fi desființat și postul ocupat de intimata-reclamantă,

criteriile de departajare între consilierii juridici din cadrul

compartimentului în care lucra aceasta, raportat la gradul lor profesional, la

pregătirea și vechimea în funcție.

La data emiterii

celor trei ordine contestate, nu erau îndeplinite condițiile legale pentru

încetarea raporturilor de serviciu ale intimatei-reclamante, care era

titularizată pe postul de consilier juridic superior treapta 1 de salarizare în

cadrul Prefecturii Județului Bacău, îndeplinind o funcție publică de execuție

și beneficiind de toate drepturile recunoscute corpului funcționarilor publici

prin statutul cu caracter general reglementat în Legea nr. 188/1999.

Aprobarea

reorganizării instituției prin Ordinul nr. II/9016 din 26 august 2010 emis de

Ministerul Administrației și Internelor și avizarea ei de Agenția Națională a

Funcționarilor Publici prin adresa nr. 49167/2010 nu pot constitui temei pentru

legalitatea actelor de reducere a postului ocupat de intimata-reclamantă și de

eliberare a acesteia din funcție, în condițiile în care nu au existat criterii

obiective de reducere a unor posturi de aceeași natură cu acela al

intimatei-reclamante și nicio imposibilitate reală de a i se respecta

stabilitatea în funcția publică, prin numirea în una din funcțiile aprobate

prin noua organigramă, echivalentă funcției sub aspectul statutului

profesional.

De asemenea, nu poate

fi reținut ca temei de legalitate pentru actele respective nici existența unui

proces de reorganizare la toate instituțiile prefectului din țară, dat fiind

că, obiectul prezentului litigiu nu vizează măsura cu caracter general a

reorganizării, ci modul concret de realizare a acesteia la nivelul județului

Bacău, prin eliberarea nelegală din funcție a intimatei-reclamante, în privința

căreia nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 99 alin. (1) lit. b)

din Legea nr. 188/1999, republicată pentru eliberarea din funcție a

funcționarului public în cazul în care autoritatea sau instituția publică își

reduce personalul, ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea

postului ocupat de funcționarul public.

Din acest motiv

rezultă că este nefondată și susținerea recurenților privind anularea greșită

în totalitate a unor acte administrative referitoare și la alți funcționari

publici, întrucât efectele măsurii dispuse sunt determinate de cadrul

litigiului, astfel că se referă numai la raporturile juridice dintre părți, în

considerarea cărora s-a și constatat încălcarea dispozițiilor art. 100 alin.

(4) din Legea nr. 188/1999, republicată, față de situația concretă a

intimatei-reclamante, din punct de vedere profesional și statutar.

Apărările din recurs

privind natura contractuală a posturilor vacante din cancelaria Prefecturii

Județului Bacău vor fi respinse ca neîntemeiate, întrucât existența posturilor

respective nu a constituit singurul argument pentru constatarea nelegalității

actelor contestate, iar natura lor juridică nu a împiedicat admiterea

cererii intimatei-reclamante de ocupare a unuia din aceste posturi, chiar dacă

Rezoluția favorabilă cu nr. 1.546 din 21 ianuarie 2011 nu s-a finalizat prin

încheierea contractului de muncă.

În ceea ce privește

oportunitatea reorganizării, ca măsură managerială, instanța de fond s-a

pronunțat corect, în limitele învestirii sale cu acțiunea în anulare,

constatând că, dreptul de opțiune între mai multe soluții legale posibile nu

este un drept absolut și nu poate fi exercitat în mod discreționar, prin

nerespectarea criteriilor și cerințelor impuse de lege.

Măsura reducerii

postului ocupat de intimata-reclamantă nu a fost consecința unei reorganizări

efective a Instituției Prefectului - Județul Bacău și nici nu a fost

determinată de nevoile reale ale serviciului public îndeplinit, astfel că

aceasta nu poate fi justificată în mod obiectiv ca fiind necesară pentru

asigurarea eficienței și eficacității instituției, cum au susținut recurenții.

În consecință,

nefiind motive de casare sau de modificare a hotărârii pronunțate de instanța

de fond, vor fi respinse ca nefondate și recursurile declarate de Instituția

Prefectului - Județul Bacău și de Sindicatul "Angajaților din cadrul

Prefecturii Județului Bacău".

de recurs și temeiul juridic al acesteia

În baza dispozițiilor

art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta

Curte va respinge ca nefondate cele trei recursuri declarate împotriva

hotărârii instanței de fond.

Respinge recursurile

declarate de Instituția Prefectului Județului Bacău, de Ministerul

Administrației și Internelor și de Sindicatul "Angajaților din cadrul

Prefecturii Județului Bacău" împotriva Sentinței nr. 95/2011 din 9 iunie

2011 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, contencios administrativ și

fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 octombrie 2012 .

Procesat de GGC - AM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-11-26
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3624/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 30 octombrie 2009, reclamanta M.M. a solicitat anularea Ordinelor nr. 198 din 28 iulie 2009, nr. 212 din 11 august 2009 și a
ÎCCJ 2011-04-05
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1998/2011
reclamantul și-a precizat cuantumul la suma de 440.000 RON. 1.1. Prin întâmpinarea depusă, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, arătând că prin adresa înregistrată la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură s-a cerut punerea
ÎCCJ 2015-05-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2092/2015
Decizia nr. 2092/2015 Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Obiectul acțiunii și hotărârea pronunțată în primă instanță Prin cererea înregistrată la Curtea de A
ÎCCJ 2010-09-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3947/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 175 din 10 decembrie 2009, Curtea de Apel Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de
ÎCCJ 2012-11-16
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4838/2012
a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a hotărât următoarele: - a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamantul F. în contradictoriu cu pârâții B., C. - D., Guvernul României și intervenientul în numele altei persoane E.
Sursă