ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1025/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1025/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare

în judecată, înregistrată la data de 11 iulie 2008 pe rolul Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta P.L.I. a chemat în

judecată pe pârâtul Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală

Anticorupție, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună

anularea în parte a actelor operațiunii administrative, întocmite de pârât cu prilejul

evaluării profesionale pentru anul 2007, efectuată separat pentru perioada 01

decembrie 2006-01 august 2007, respectiv pentru perioada 01 august 2007-01

decembrie 2007 și, pe cale de consecință, să se dispună astfel:

i) anularea parțială a

fișei de evaluare a perioadei 01 decembrie 2006-01 august 2007 (Fișa nr. 1), respectiv

numai în ceea ce privește punctajul separat de la pct. B lit. a) nr. 1, 3, 4, și

6, pct. C lit. a) nr. 2, 3 și 4 și lit. b) nr. 5, 7, 9, 11, 13, 14 și 15 și calificativul

general „bun”, acordate de șeful ierarhic superior al șefului nemijlocit la data

de 12 decembrie 2007 și, pe cale de consecință, stabilirea punctajului „2,15” și

a calificativului „foarte bun”, acordate de șeful nemijlocit la data de 06

decembrie 2007, drept punctaj și calificativ finale pentru evaluarea parțială efectuată

prin Fișa nr. 1;

ii) anularea parțială

a fișei de evaluare a perioadei 01 august 2007-01 decembrie 2007 (Fișa nr. 2), respectiv

numai în ceea ce privește perioada evaluată prin Fișa nr. 2, stabilită de noul șef

nemijlocit la data de 07 decembrie 2007 și menținută de șeful ierarhic superior

al acestuia la data de 13 decembrie 2007, și, pe cale de consecință, stabilirea

unei noi perioade aferente evaluării parțiale efectuate prin Fișa nr. 2, în sensul

reducerii acesteia de la 122 zile (4 luni) la 56 zile (cca. 2 luni);

iii) anularea integrală

a actului de respingere a contestației formulate de reclamantă la data de 21

decembrie 2007, atât împotriva Fișei nr. 1, cât și împotriva Fișei nr. 2, act emis

de conducătorul instituției la data de 12 ianuarie 2008;

iv) stabilirea punctajului

„2,39” și a calificativului „foarte bun”, corespunzător acestuia, drept punctaj

și calificativ finale generale ale evaluării anuale în 2007, ca urmare a refacerii

mediei punctajelor de la cele două fișe.

Totodată, reclamanta a

solicitat instanței să dispună și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de

judecată prilejuite de soluționarea prezentului litigiu.

În motivarea

cererii, reclamanta arată că, în perioada 23 iulie 2004-05 februarie 2006, a lucrat

în cadrul Serviciului Cercetări Penale din cadrul Direcției Generale de Poliție

a Municipiului București din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative,

având gradul profesional de subinspector de poliție. Începând cu data de 06

februarie 2006, deține postul de ofițer specialist principal-anchete și același

grad profesional de subinspector de poliție în cadrul Biroului Anticorupție pentru

Municipiul București din cadrul Serviciului Teritorial Anticorupție București din

cadrul Direcției Generale Anticorupție din cadrul ministerului.

La ultima

evaluare, aferentă celui de-al patrulea an și, totodată, care formează obiectul

cauzei, i-au fost întocmite două fișe de evaluare, respectiv: Fișa nr. 1 pentru

perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007 și Fișa nr. 2 pentru perioada 01

august 2007-01 decembrie 2007, prin care i s-a acordat calificativul „bun”, după

cum urmează:

Evaluarea

din Fișa nr. 1 a fost efectuată, la data de 06 decembrie 2007, de subcomisar R.B.,

în calitate de șef nemijlocit/direct, care i-a acordat un punctaj general de 2,15

și calificativul „foarte bun” corespunzător punctajului obținut. La data de 13

decembrie 2007, procurorul G.M., în calitate de șef ierarhic superior al șefului

nemijlocit/direct, a schimbat punctajul primit la 14 din cei 26 indicatori de evaluare

și i-a acordat un alt punctaj general, de 2,62, și, pe cale de consecință, și un

nou calificativ general, „bun” corespunzător noului punctaj.

Evaluarea

din Fișa nr. 2 a fost efectuată, la data de 07 decembrie 2007, de comisar B.C.,

în calitate de nou șef nemijlocit/direct, care i-a acordat un punctaj general de

3,38 și calificativul „bun” corespunzător acestuia. La data de 13 decembrie 2007,

procurorul G.M., același șef ierarhic superior al șefului nemijlocit/direct, a menținut

punctajul pentru fiecare indicator de evaluare și, implicit, punctajul general acordat

și calificativul general „bun”.

Pe cale

de consecință, raportat la perioada totală evaluată de 12 luni, calificativul final

general primit a fost „bun”.

Cu privire

la actele contestate, reclamanta susține că șeful ierarhic superior șefului direct/nemijlocit

nu a fundamentat modificarea punctajelor acordate de șeful direct și

nu poate cunoaște activitatea

desfășurată mai bine decât fostul nemijlocit, mai ales în condițiile în care, din

cele 8 luni evaluate, circa 4 luni a fost în concediu medical, respectiv de odihnă

și în condițiile în care toți indicatorii la care a modificat calificativul sunt

legați de atribuții de serviciu sau în legătură cu atitudinea/comportamentul la

serviciu, cunoscute mult mai bine de șeful direct.

În consecință, șeful ierarhic

nu poate aprecia în mod discreționar dacă aprecierilor evaluatorului sunt corespunzătoare

sau necorespunzătoare, ci numai în cazurile limitativ prevăzute de lege și în funcție

de premisele reglementate de art. 10 alin. (3) din Anexa nr. 3 la H.G. nr. 1209/2003,

conform cărora „raportul de evaluare poate fi modificat conform deciziei contrasemnatarului

în următoarele cazuri: (a) aprecierile consemnate nu corespund realității; (b) între

evaluator și funcționarul public evaluat există diferențe de opinie care nu au putut

fi soluționate de comun acord”.

În susținerea cererii,

reclamanta invocă o serie de neregularități cu privire la modalitatea în care șeful

ierarhic superior șefului direct a modificat punctajele acordate la anumiți indicatori,

susținând că a procedat astfel fără motiv, fără suport real, ci în mod discreționar,

cu încălcarea/depășirea limitelor legale de apreciere.

Mai arată reclamanta că

de când lucrează ca polițist nu a fost sancționată, mustrată sau măcar atenționată

verbal.

Totodată,

reclamanta susține că, la calculul perioadei evaluate prin Fișa nr. 2, i-au fost

adăugate în mod ilegal și perioadele de concediu medical, cu încălcarea prevederilor

art. 79 alin. (3) și art. 80 alin. (1) lit. c) din Ordinul Ministrului Administrației

și Internelor nr. 300/2004.

instanței de fond

Prin

sentința civilă nr. 629 din 03 februarie 2010, Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a hotărât următoarele:

- a respins excepțiile

invocate de pârât;

- a admis în parte acțiunea

formulată de reclamantă;

- a anulat în parte fișa

de evaluare pentru perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007 „Fișa nr. 1”, respectiv,

în ceea ce privește punctajul separat de la pct. B lit. a) nr. 1, 3, 5 și 6;

pct. C lit. a) nr. 2, 3 și 4 și lit. b) nr. 5, 7, 9, 11, 13, 14 și 15 și calificativul

general „bun” și în consecință a obligat pe pârât să menționeze în fișa de evaluare

pentru perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007, „Fișa nr. 1”, calificativul „foarte

bun”;

- a respins acțiunea reclamantei

pentru perioada 01 august 2007-01 decembrie 2007 și capătul de cerere punctaj general

2007;

- a anulat în parte actul

de respingere a contestației formulate de reclamantă, în ceea ce privește „Fișa

1”;

- a respins capătul de

cerere privind plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a respinge excepția

inadmisibilității acțiunii, invocată de pârât, instanța a reținut că polițistul

nemulțumit de modul de evaluare poate contesta rezultatul la conducătorul autorității,

iar polițistul nemulțumit de modul de soluționare a contestației formulate se poate

adresa instanței de contencios administrativ, în raport cu dispozițiile art. 1

alin. (1) și art. 78 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, ale art. 109 din Legea

nr. 188/1999 și ale art. 11 alin. (1) și (4) din Anexa nr. 3 la H.G. nr. 1209/2003,

În ceea ce privește limita

competenței de soluționare de către instanță a evaluării profesionale a reclamantei,

instanța poate verifica nu doar respectarea procedurii de evaluare, ci și obiectivitatea

și justețea acordării punctajelor pe indicatori, a punctajului general și, implicit,

a calificativului final, în raport de criteriile legale de apreciere. Instanța nu

urmează să se transforme în evaluator, ci doar verifică dacă modificarea calificativelor

de către șeful ierarhic al șefului direct, adică de către o persoană care a luat

cunoștință de activitatea reclamantei în mod mijlocit s-a realizat în baza unor

elemente obiective și nu în mod arbitrar.

Pe fondul cauzei, instanța

a reținut, în esență, următoarele:

În ceea ce privește Fișa

de evaluare aferentă perioadei 01 decembrie 2006-01 august 2007, instanța a reținut

că modificarea calificativelor de către șeful ierarhic al șefului direct, adică

de către o persoană care a luat cunoștință de activitatea reclamantei în mod mijlocit,

trebuia să se facă în baza unor elemente obiective pentru a se preveni arbitrariul

în activitatea de evaluare. Însă, în speță, șeful ierarhic a modificat calificativul

propus de șeful direct fără a putea justifica în mod obiectiv opțiunea sa și fără

a prezenta probe în susținerea noului calificativ acordat.

A reținut instanța că

în perioada pentru care a fost evaluată, reclamanta a beneficiat de salariu de merit

și de excelență, fapt care dovedește faptul că și-a îndeplinit obligațiile de serviciu

în mod exemplar și că, dacă activitatea reclamantei ar fi scăzut din punct de vedere

calitativ (de la „foarte bine” la „bine”), acest fapt ar fi echivalat cu neîndeplinirea

condițiilor prevăzute de art. 54 din Legea nr. 360/2002, astfel că, gratificațiile

respective ar fi trebuit să fie retrase, ceea ce însă nu s-a întâmplat.

A mai reținut instanța

că toți indicatorii la care reclamantei i-a fost diminuat calificativul sunt legați

de atribuții de serviciu sau în legătură cu atitudinea/comportamentul la serviciu,

iar pentru corectitudinea aprecierii este necesar ca șeful ierarhic superior celui

direct să se fi aflat în contact cu aceasta pentru a observa modul în care își îndeplinea

atribuțiile, fapt care nu era posibil în mod obiectiv și care nu este veridic, așa

cum rezultă din declarațiile pe proprie răspundere depuse la dosarul cauzei, în

condițiile în care șeful ierarhic superior are în subordine atât personalul Biroului

București, cât și pe cel al altor cinci birouri teritoriale.

Totodată, instanța a reținut

că activitatea reclamantei a fost caracterizată ca excelentă de către procurorii

cu care lucrează și că, din

probatoriul administrat,

rezultă că, in perioada evaluată, șeful ierarhic celui direct s-a aflat în concediu

medical o perioadă de 142 de zile și în concediu medicale o perioadă de 39 zile,

astfel că nu a avut posibilitatea să urmărească activitatea reclamantei decât pentru

o perioadă de 4 luni (110 zile), astfel că

se afla în imposibilitate de a

aprecia în mod corect corectitudinea evaluării efectuate de șeful direct.

În raport

cu a

nexa

nr. 3 la Dispoziția Direcției Generale Anticorzpție nr. 11/15299/1 din 27 noiembrie

2007 și art. 10 alin. (3) din Anexa nr. 3 la H.G. nr. 1209/2003, instanța a reținut

că șeful ierarhic nu poate aprecia în mod discreționar corespunderea sau necorespunderea

aprecierilor evaluatorului, ci numai în cazurile limitativ prevăzute de lege și

în funcție de premisele reglementate.

În consecință,

Curtea de apel a a reținut că

evaluarea efectuată de șeful ierarhic superior celui direct

este arbitrară, fără a fi justificată de niciun element obiectiv, contrat dispozițiilor

legale menționate.

În ceea ce privește Fișa

de evaluare nr. 2, aferentă perioadei 01 august 2007-01 decembrie 2007, Curtea a

reținut că, în raport cu dispozițiile art. 79 alin. (3) din Ordinul Ministrului

Administrației și Internelor nr. 300/2004, evaluarea parțială a celui ce a absentat

medical se efectuează pentru restul perioadei în care a lucrat și/sau a fost în

concediu de odihnă. În ceea ce privește evaluarea pentru perioada respectivă, instanța

a reținut că șeful ierarhic al șefului direct nu a făcut altceva decât să mențină

calificativul propus de șeful direct, iar instanța nu se poate substitui acestuia

și să aprecieze în locul șefului direct activitatea unui funcționar. Sub acest aspect,

instanța a mai reținut că reclamanta nu a motivat cererea de anulare a acestei evaluări

decât cu privire la întinderea perioadei de evaluare.

Împotriva

sentinței civile nr. 629 din 03 februarie 2010 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat

recurs reclamanta P.L.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și fără

a-și încadra criticile în vreunul dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc.

civ., dar invocând dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ.

Printr-o

primă critică din recurs, recurenta-reclamantă susține că, deși prin cererea de

chemare în judecată a solicitat stabilirea punctajului „2,15” și a calificativului

„foarte bun”, acordate de șeful nemijlocit la data de 06 decembrie 2007, drept punctaj

și calificativ finale pentru evaluarea parțială efectuată prin Fișa nr. 1, prima

instanță în mod greșit a dispus obligarea pârâtului să menționeze în fișa de evaluare

calificativul „foarte bun”, fără a mai menționa expres și menținerea punctajului

respectiv, deși din motivarea hotărârii rezultă că se impunea menținerea evaluării

realizate de șeful nemijlocit.

Printr-o

a doua critică din recurs, recurenta-reclamantă susține că instanța de fond în mod

nelegal a respins capetele de cerere privitoare la anularea parțială a fișei de

evaluare a perioadei 01 august 2007-01 decembrie 2007 („Fișa nr. 2”), respectiv

numai în ceea ce privește perioada evaluată și stabilirea unei noi perioade aferente

evaluării parțiale efectuate prin Fișa nr. 2, în sensul reducerii acesteia de la

122 zile (4 luni) la 56 zile (cca. 2 luni) și stabilirii punctajului „2,39” și a

calificativului „foarte bun”, corespunzător acestui punctaj, drept punctaj și calificativ

final general al evaluării anuale pentru 2007, ca urmare a refacerii mediei punctajelor

de la cele două fișe.

Sub aspectul

acestei critici, recurenta-reclamantă susține că în mod nelegal a fost evaluată

pentru perioadele în care s-a aflat în concediu medical, ceea ce influențează punctajul

final, cu încălcarea dispozițiilor art. 79 alin. (3) și art. 80 alin. (1) lit. c)

din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 300/2004.

Corespunzător

criticilor formulate, recurenta-reclamantă solicită modificarea în parte a sentinței

atacate, în sensul:

- menționării

pe lângă calificativul „foarte bun”, deja stabilit de prima instanță și a punctajului

„2,15”, acordat de șeful nemijlocit la data de 06 decembrie 2007, drept punctaj

și calificativ finale pentru evaluarea parțială efectuată prin Fișa nr. 1;

- anulării

parțiale a fișei de evaluare a perioadei 01 august 2007-01 decembrie 2007 („Fișa

nr. 2”), respectiv numai în ceea ce privește perioada evaluată prin Fișa nr. 2,

stabilită de noul șef nemijlocit la data de 07 decembrie 2007 și menținută de șeful

ierarhic superior al acestuia la data de 13 decembrie 2007 și, pe cale de consecință,

stabilirea unei noi perioade aferente evaluării parțiale efectuate prin Fișa

nr. 2, în sensul reducerii acesteia de la 122 zile (4 luni) la 56 zile (cca. 2 luni).

instanței de recurs

Analizând

cauza, prin prisma criticilor din recurs, care se circumscriu motivului prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat

pentru următoarele considerente:

După

cum rezultă din expunerea anterioară a lucrărilor dosarului, recurenta-reclamantă

P.L.I. critică sentința pronunțată de Curtea de apel numai sub două aspecte, și

anume:

- menționarea

pe lângă calificativul „foarte bun”, deja stabilit de prima instanță și a punctajului

„2,15”, acordat de șeful nemijlocit la data de 06 decembrie 2007, drept punctaj

și calificativ finale pentru evaluarea parțială efectuată prin Fișa nr. 1;

- anulării

parțiale a fișei de evaluare a perioadei 01 august 2007-01 decembrie 2007 („Fișa

nr. 2”), respectiv numai în ceea ce privește perioada evaluată prin Fișa nr. 2,

stabilită de noul șef nemijlocit la data de 07 decembrie 2007 și menținută de șeful

ierarhic superior al acestuia la data de 13 decembrie 2007 și, pe cale de consecință,

stabilirea unei noi perioade aferente evaluării parțiale efectuate prin Fișa

nr. 2, în sensul reducerii acesteia de la 122 zile (4 luni) la 56 zile (cca. 2 luni).

4.1. În ceea ce privește

critica din recurs referitoare la Fișa de evaluare pentru perioada 01 decembrie

2006-01 august 2007

Înalta Curte constată

că, prin sentința atacată, Curtea de apel a admis capătul de cerere referitor la

anularea în parte a fișei de evaluare pentru perioada 01 decembrie 2006-01

august 2007 - „Fișa nr. 1”, respectiv, în ceea ce privește punctajul separat de

la pct. B lit. a) nr. 1, 3, 5 și 6, pct. C lit. a) nr. 2, 3 și 4 și lit. b) nr.

5, 7, 9, 11, 13, 14 și 15 și calificativul general „bun” și, în consecință, a obligat

pe pârât să menționeze în fișa de evaluare pentru perioada 01 decembrie 2006-01

august 2007 - „Fișa nr. 1”, calificativul „foarte bun”.

Este adevărat că instanța

de fond nu a precizat expres în dispozitivul hotărârii că pârâtul este obligat să

menționeze punctajul „2,15” căruia îi este corespunzător calificativul „foarte bun”,

însă consecința firească a anulării parțiale a Fișei de evaluare nr. 1 [pct. B

lit. a) nr. 1, 3, 5 și 6; pct. C lit. a) nr. 2, 3 și 4 și lit. b) nr. 5, 7, 9, 11,

13, 14 și 15] rezidă tocmai în menținerea punctajelor inițiale acordate de șeful

nemijlocit, inclusiv a punctajului final „2,15”, corespunzător calificativului „foarte

bun”.

În consecință, Înalta

Curte constată că este neîntemeiată critica formulată de recurenta-reclamantă în

sensul nelegalității sentinței pronunțate de Curtea de apel din cauza faptului că

pârâtul nu a fost obligat în mod expres să menționeze în Fișa de evaluare nr. 1

pentru perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007 menținerea punctajului „2,15” acordat

de șeful nemijlocit.

4.2.

În ceea ce

privește critica din recurs referitoare la Fișa de evaluare pentru perioada

01 august 2007-01 decembrie 2007.

Critica

recurentei-reclamante se referă la anularea parțială a fișei de evaluare pentru

perioada 01 august 2007-01 decembrie 2007 numai în ceea ce privește perioada evaluată

în sensul stabilirii unei noi perioada de evaluare parțială prin reducerea acesteia

de la 122 zile (4 luni) la 56 zile (cca. 2 luni).

Susținerea

recurentei în sensul că în mod greșit au fost avute în vedere, cu ocazia evaluării

perioadele în care s-a aflat în concediu medical nu poate fi primită întrucât întocmirea

acestei fișe de evaluare nu a fost determinată de apariția vreuneia dintre situațiile

prevăzute de art. 80 alin. (1) din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor

nr. 300/2004, ci a fost justificată de schimbarea în cursul anului 2007, la data

de 01 august 2007, a șefului nemijlocit al reclamantei. Acesta este motivul pentru

care evaluarea pentru perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007 a fost realizată

de subcomisar R.B., iar evaluarea pentru perioada 01 august 2007-01 decembrie 2007

a fost realizată de comisar B.C.

Totodată,

sub aspectul Fișei

nr.

2, Înalta Curte constată că în mod legal noul șef nemijlocit al reclamantei a realizat

evaluarea pentru perioada 01 august 2007-01 decembrie 2007, rămasă de evaluat ca

urmare a evaluării perioadei anterioare 01 decembrie 2006-01 august 2007 efectuată

de fostul șef nemijlocit, în temeiul dispozițiilor art. 79 alin. (3) din Ordinul

Ministrului Administrației și Internelor nr. 300/2004, conform cărora „p

entru a fi realizată evaluarea

anuală, personalul trebuie să fi desfășurat o activitate profesională pe o perioadă

cumulată de cel puțin 6 luni în structuri ale Ministerului Administrației și Internelor”.

Or, din probatoriul administrat și chiar conform susținerilor recurentei, în cursul

anului 2007 aceasta a desfășurat activitate pe o perioadă mai mare de 6 luni. Astfel

fiind, activitatea reclamantei a fost supusă evaluării anuale realizată de către

șeful nemijlocit din perioada 01 decembrie 2006-01 august 2007, în temeiul art.

80 alin. (3) din

Ordinul

Ministrului Administrației și Internelor nr. 300/2004, iar de către noul șef nemijlocit

pentru perioada rămasă de evaluat, respectiv 01 august 2007-01 decembrie 2007.

Sub același aspect, se

constată că dispozițiile legale incidente nu prevăd ca evaluarea personalului să

fie realizată strict pentru fracțiunile din cursul anului în care personalul a fost

prezent la serviciu, cu exceptarea formală a zilelor de concediu medical.

Totodată, instanța de

control judiciar reține că, așa cum a apreciat și Curtea de apel, atâta timp cât

șeful ierarhic a menținut calificativul propus de șeful nemijlocit prin Fișa

nr. 2, judecătorul nu se poate substitui în atribuțiile ce revin evaluatorului în

activitatea de analiză și apreciere a activității persoanei evaluate.

Pentru considerentele

arătate, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală și temeinică, neexistând

motive de casare sau modificare în sensul dispozițiilor art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și

art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta P.L.I.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

recursul declarat de

P.L.I.

împotriva sentinței civile

nr. 629 din 03 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 februarie 2011.