ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.10.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3309/2010

HOTĂRÂRE
14.10.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3309/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Reclamanta B.I. Ltd, a chemat în judecată pe pârâta SC A. SA

București solicitând anularea hotărârii A.G.E.A. nr. 264 din 29 iunie 2007,

întrucât a fost adoptată cu încălcarea dreptului de informare, a nesocotit

limitele mandatului administratorilor și a dispozițiilor art. 241 din Legea nr.

297/2004 și a decis nelegal obligarea de atribuții de la adunarea generală la

administratori pentru majorarea capitalului social.

Tribunalul București, prin sentința

comercială nr. 3365 din 27 februarie 2009, a admis acțiunea și a anulat

hotărârea nr. 264 din 29 iunie 2007 a A.G.E.A. SC A. SA.

Instanța de fond a reținut, în

esență, că în convocatorul pentru întrunirea A.G.E.A. nu au fost cuprinse

mențiunile impuse prin art. 132 alin. (1) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006

privind formularul de procură specială de reprezentare în A.G.A., data și locul

unde vor fi depuse, încălcându-se dreptul de informare al acționarilor prevăzut

de art. 209 din Legea nr. 297/2004, dar și nerespectarea art. 241 din aceeași

Lege privind limita legală a mandatului administratorilor, aceștia efectuând

orice fel de acte de înstrăinare încheiere, schimb, constituire de garanții

indiferent de valoare, iar delegarea s-a făcut pe un termen de 3 ani, nu de un

an prescris de lege.

Curtea de Apel București, prin decizia

comercială nr. 538 din 7 decembrie 2009, a admis apelul pârâtei, a schimbat în

tot sentința atacată și pe fond a respins acțiunea.

Instanța de apel a considerat că în

conținutul său convocatorul a respectat dispozițiile art. 209 din Legea nr. 297/2004

și art. 135 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006, iar reclamanta nu a dovedit

vreo vătămare prin omisiunile pe care le pretinde.

În privința limitelor mandatului

acordat administratorilor, curtea de apel a apreciat că împuternicirea pe o

perioadă de trei ani nu conduce prin ea însăși la anularea hotărârii A.G.A.,

termenul de un an fiind inclus în termenul de trei ani așa încât numai dacă

s-ar depăși acest prim termen s-ar putea invoca o vătămare. Curtea de Apel mai

consideră că prevederile art. 236 din Legea nr. 297/2004 au fost respectate

întrucât A.G.A. a stabilit o strategie a activității și persoanele

împuternicite să o îndeplinească.

Împotriva deciziei astfel

pronunțată, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.

9 C. proc. civ.

Recurenta susține că instanța de

apel a refuzat să rețină încălcarea dispozițiilor legale privind dreptul de

informare al acționarilor confundând regimul nulității de drept substanțial cu

acela al nulității de drept procedural. Numai încălcarea asigurării unui

tratament egal acționarilor pentru ca aceștia să-și poată exercita drepturile

este suficient, fără a se mai pune în discuție dovedirea vătămării.

Mai susține recurenta că instanța de

apel a refuzat să sancționeze mandatul general ilegal acordat administratorilor

pentru încheierea actelor juridice, art. 241 din Legea nr. 297/2004 stabilind

că adunarea generală se pronunță asupra oportunității încheierii unor acte

juridice concrete și totodată a nesocotit dispozițiilor art. 220

1

din Legea nr. 31/1990 și art. 236 din Legea nr. 297/2004 prin care adunarea

generală poate delega atribuții pentru majorarea capitalului social administratorilor,

pe durată de maximum un an.

Recursul este fondat și va fi admis

pentru considerentele ce se vor expune.

Prin hotărârea nr. 264/2007 a A.G.E.A.

SC A. SA a fost aprobată strategia investițională a societății comerciale

împuternicind administratorii să încheie acte juridice de dispoziție pentru a

concretiza prevederile strategiei și totodată a fost autorizat consiliul de

administrație pentru majorarea capitalului social prin subscrierea de aporturi

în numerar, pe o perioadă de trei ani.

Prevederile art. 241 din Legea nr. 297/2004

stabilesc efectuarea unor acte de dispoziție de către administratori în limita

valorii care nu depășește 20% din totalul activelor imobilizate, mai puțin

creanțele, numai după aprobarea prealabilă de către adunarea generală

extraordinară a acționarilor. Textul astfel anunțat nu poate fi interpretat

decât în sensul că pentru fiecare operațiune juridică de o anumită categorie,

cu limitele prescrise, trebuie acordul adunării generale. Un acord de

principiu, cu efectele pe care instanța de apel le-a considerat, lipsește de

substanță norma potrivit căreia acționarii verifică în mod concret oportunitatea

actelor de dispoziție încheiate de administratori prin aprobarea prealabilă a

acestora a căror valoare, individual sau cumulat pe durata unui exercițiu

financiar depășește 20% din valoarea activelor mai puțin creanțele.

Împrejurarea că a fost autorizat

consiliul de administrație pentru majorarea capitalului social prin subscriere

de aporturi în numerar pentru o perioadă de trei ani este în egală măsură

nelegală.

Interpretând greșit dispozițiile art.

236 din Legea nr. 297/2006 instanța de apel a ajuns la concluzia regretabilă că

numai depășirea termenului de un an, inclus în termenul de trei ani, ar putea

crea reclamantei dreptul de a invoca o vătămare.

Stabilind o strategie de dezvoltare

pe termen lung, societatea comercială își exercită drepturile fără însă ca în

scopul propus să înfrângă dispozițiile legale care îndreptățesc acționarii să

exercite, prin adunarea generală extraordinară, controlul asupra operațiunilor

individuale sau cumulate ale administratorilor.

Aceasta este și finalitatea pe care

legiuitorul a dorit să o reglementeze când a prevăzut sancțiunile pentru

nelegalitatea convocării adunării generale, pentru efectuarea unor acte de dispoziție

de către administratori fără aprobarea prealabilă a adunării generale ori

pentru împuternicirea pe un termen nelegal sau neprevăzut în actul constitutiv,

a administratorilor.

Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art.

312 C. proc. civ. Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul

declarat împotriva deciziei comerciale nr. 538 din 7 decembrie 2009 a Curții de

Apel București și va modifica decizia recurată în sensul că va respinge apelul

declarat împotriva sentinței comerciale nr. 336

5

din 27 februarie

2009 pronunțată de Tribunalul București.

Admite recursul declarat de

reclamanta B.I. Ltd Nicosia împotriva deciziei comerciale nr. 538 din 7

decembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Modifică decizia recurată în sensul

că respinge apelul formulat de pârâta SC A. SA București împotriva sentinței

comerciale nr. 3365 din 27 februarie 2009 a Tribunalului București, secția a

VI-a comercială, pe care o menține în tot.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 14 octombrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-09-21
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2827/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă, înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, la data de 21 mai 2008, reclamanta SC N.M.D. SRL, în c
ÎCCJ 2010-03-05
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 908/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, reclamanta SC L.I.E. SRL București a chemat în judecată pe pârâta SC A.S.M.V. I. SRL București
ÎCCJ 2010-05-07
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1609/2010
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Comercial Cluj sub nr. 2964/1285/2007, S.I.F.M. SA în contradictoriu cu SC A. SA a solicitat instanței s
ÎCCJ 2010-11-04
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3710/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 24 decembrie 2004, reclamanta SC S.I.F.T. SA a formulat în contradictoriu cu pârâta SC B.T.T. SA, cerere de anulare
ÎCCJ 2010-05-05
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1567/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 9097 din 11 iunie 2009, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a respins ca prescris primul capăt al cererii de chemare în jude
Sursă