ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.11.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3710/2010

HOTĂRÂRE
04.11.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3710/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 24

decembrie 2004, reclamanta SC S.I.F.T. SA a formulat în contradictoriu cu

pârâta SC B.T.T. SA, cerere de anulare a hotărârii adunării generale

extraordinare a acționarilor din 29 noiembrie 2004.

Prin sentința

comercială nr. 3163 din 1 iulie 2005 Tribunalul București, secția a VI-a comercială,

a respins excepția lipsei de interes invocată de pârâtă și a admis acțiunea

reclamantei așa cum a fost formulată.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a reținut că în ceea ce privește lipsa de interes, această

excepție nu poate fi reținută întrucât exercițiul dreptului acționarului la

acțiunea în anulare a hotărârii adunării generale nu este condiționată de

îndeplinirea formalităților de publicare în M. Of. și de menționare în

registrul comerțului.

S-a reținut că

hotărârea adunării generale extraordinare a acționarilor SC B.T.T. SA din 29

noiembrie 2004 a fost adoptată cu încălcarea unor dispoziții legale imperative

și cu eludarea drepturilor acționarilor minoritari.

Potrivit

dispozițiilor art. 240 alin. (2) din Legea nr. 297/2004, majorarea de capital

social prin aport în natură, trebuia să fie aprobată de A.G.E.A. la care

participă cel puțin ¾ din numărul titularilor capitalului social și cu

votul acționarilor ce dețin cel puțin 75% din drepturile de vot.

Împotriva sentinței

comerciale nr. 3163 din 1 iulie 2005 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială,

a declarat recurs, calificat în temeiul art. 84 C. proc. civ., apel, pârâta SC

B.T.T. SA București, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

Prin criticile

formulate, apelanta a susținut că în mod greșit instanța a reținut că în cauză

au fost încălcate dispozițiile art. 240 alin. (2) din Legea nr. 297/2004,

întrucât potrivit acestui text de lege, pentru majorarea de capital social prin

aport în natură, accentul nu cade pe numărul celor care trebuie să fie

prezenți, ci pe cota din capitalul social deținută de aceștia.

De asemenea, în mod

greșit instanța de fond a reținut că au fost încălcate și dispozițiile art. 240

alin. (3) și (4) din Legea nr. 297/2004, în conformitate cu care anularea

aportului în natură se face de către experți independenți, motiv pentru care

s-a solicitat admiterea apelului, și pe fond respingerea acțiunii.

Prin decizia

comercială nr. 332 din 29 mai 2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a VI-a comercială, s-a admis apelul și s-a schimbat în tot sentința atacată în

sensul că s-a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a pronunța

astfel instanța de apel a reținut că, în cauză, nu s-au încălcat dispozițiile art.

240 alin. (2), (3), (4) din Legea nr. 297/2004, întrucât textul de lege mai sus

menționat pune accentul pe cota din capitalul social deținut de acționar și nu

pe numărul celor care trebuie să fie prezenți.

Totodată instanța de

apel a arătat că potrivit art. 32

3

alin. (1) din O.U.G. nr. 88/1997,

capitalul social al societăților comerciale cărora li s-a eliberat certificatul

de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor se majorează de drept

cu valoarea terenurilor menționate în certificat.

Împotriva decizie sus

menționate a declarat recurs SC S.I.F.T. SA Brașov, iar prin decizia nr. 2096

din 31 mai 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

comercială, s-a admis recursul, s-a casat decizia nr. 332 din 29 mai 2006 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, s-a trimis cauza spre

rejudecare aceleiași instanțe, cu recomandarea ca instanța de apel să se

pronunțe în legătură cu excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 143 din H.G.

nr. 577/2002 invocată de reclamantă, cât și cu recomandarea ca instanța de apel

să răspundă la excepția lipsei obiectului acțiunii, invocată de SC B.T.T. SA în

recurs, și argumentată pe trecerea a mai mult de un an de la data adoptării

hotărârii și nepunerea ei în aplicare, împrejurare în care se vor face

verificări la Registrul Comerțului asupra datei la care s-au îndeplinit

formalitățile de publicitate.

Curtea de Apel

București, în apel după casare, a dat eficiență celor dispuse prin decizia nr.

2096 din 31 mai 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție și prin

încheierea din 23 noiembrie 2007, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

a suspendat judecata apelului și a sesizat Secția de Contencios Administrativ

în soluționarea excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 143 din H.G. nr.

577/2002 invocată de SC S.I.F.T. SA Brașov.

Prin sentința nr.

2217 din 9 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția de nelegalitate

invocată de SC S.I.F.T. SA, iar cu adresa nr. 218952 din 17 decembrie 2009 ONRC

a comunicat că Hotărârea A.G.E.A. din 29 noiembrie 2004 a SC B.T.T. SA nu a fost publicată în evidențele registrului comerțului, în dosarul de arhivă și

nici publicat în M. Of. al României.

Totodată, cu adresa nr.

7906 din 26 noiembrie 2009 SC S.I.F.T. SA a făcut dovada faptului că apelanta

SC B.T.T. SA este societate tranzacționată pe piața de capital.

În apel după casare,

prin concluzii scrise SC B.T.T. SA și-a reiterat motivele de apel, însă a

invocat și excepțiile lipsei de obiect a cererii de anulare a Hotărârii A.G.E.A.

nr. 17 din 29 noiembrie 2004 a SC B.T.T. SA cât și excepția lipsei de interes a

SC S.I.F.T. SA, excepție invocată și în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție,

secția comercială, în Dosarul nr. 33587/2/2005 (fil.11-17).

Curtea de Apel

București, secția a V-a comercială, prin decizia nr. 6 din 8 ianuarie 2010 în

rejudecare a respins apelul ca nefondat.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța de control judiciar a reținut că art. 240 al Legii nr. 297/2004,

în alin. (2) stabilește expres condițiile de cvorum și de majoritate cu care

poate fi adoptată o hotărâre de majorare a capitalului social cu aport în natură

în cazul unei societăți ale cărei acțiuni sunt listate la bursă.

Având în vedere

importanța unei asemenea operațiuni în viața societății și posibilitatea afectării

drepturilor acționarilor minoritari, articolul menționat mai sus, stabilește, în

mod cumulativ condițiile necesare pentru legalitatea hotărârii de majorare,

respectiv participarea la adunare a cel puțin ¾ din numărul titularilor

capitalului social (deci a acționarilor) și cu votul acționarilor ce dețin 75%

din drepturile de vot.

Instanța de fond

apreciind corect situația de fapt a reținut în considerentele sentinței că

prima cerință a textului art. 240 alin. (2) din Legea nr. 297/2004 (prezența

acționarilor reprezentând ¾ din numărul titularilor capitalului social)

nu a fost respectată, întrucât la ședință nu au fost prezenți decât doi

acționari din totalul de 615 acționari ai societății.

Așa fiind, în mod

corect s-a considerat că hotărârea din 29 noiembrie 2004, este lovită de nulitate,

sentința fondului fiind sub acest aspect temeinică și legală.

În mod greșit a

considerat apelanta SC B.T.T. SA că majorării de capital a unei societății

admise la tranzacționarea cu aport în natură, nu îi sunt aplicabile prevederile

legale referitoare la modalitatea concretă de majorare cuprinse în art. 240 alin.

(3) și (4) ale Legii nr. 297/2004.

În cauză instanța de

fond a făcut o interpretare justă a textelor aplicate și a conflictelor de legi

aplicabile, reținând prevalența Legii nr. 297/2004, ca lege specială aplicabilă

societăților admise la tranzacționare pe o piață reglementată și nu a O.U.G. nr.

88/1997 și a Legii nr. 137/2002, și pe cale de consecință a sancționat

încălcarea dispozițiilor art. 240 alin. (3) și (4) (referitoare la numirea unui

expert independent și convocarea unei noi adunări a acționarilor și modalitatea

calculării numărului de acțiuni ce revine ca urmare a aportului în natură) cu

anularea Hotărârii A.G.E.A. - SC B.T.T. SA din 29 noiembrie 2004.

Fiind vorba de o

majorare de capital cu aport în natură, pârâta apelantă SC B.T.T. SA trebuia să

respecte dispozițiile art. 240 alin. (4) din Legea nr. 297/2004, respectiv: „numărul

de acțiuni, ce revine ca urmare a sportului în natură, se determina ca raport între

valoarea aportului, stabilită în conformitate cu alin. (3), și cea mai mare

valoare dintre prețul de piață al unei acțiuni, valoare pe acțiune calculată în

baza activului net contabil sau valoarea nominală a acțiunii”.

Împotriva acestei

soluții a declarat recurs reclamanta SC B.T.T. SA criticile vizând aspecte de

nelegalitate fiind invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Astfel se consideră

că în mod eronat instanțele nu au considerat cererea de anulare a Hotărârii A.G.E.A.

a SC B.T.T. SA nr. 17 din 29 noiembrie 2004 ca fiind lipsită de interes,

deoarece hotărârea respectivă nu a făcut decât să constate o situație juridică

preexistentă, o majorare de capital care a operat de drept la data emiterii

certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

În acest context,

susține recurenta, este evident că instanțele au considerat în mod eronat că în

speță ar fi aplicabile nu dispozițiile speciale din materia privatizării ci

dispozițiile art. 240 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 297/2004 privind

piața de capital care reprezintă o normă generală.

Recursul este fondat.

Potrivit art. 32

2

alin. (1) din O.U.G. nr. 88/1997, „capitalul social al societăților comerciale

cărora li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate

asupra terenului se majorează de drept cu valoarea terenurilor menționate în

certificate”.

Totodată, art. 12 alin.

(5) din Legea nr. 137/2002 prevede că în cazul în care eliberarea

certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor nu a

fost urmată, anterior privatizării, de majorarea corespunzătoare a capitalului

social, acesta se majorează de drept cu valoarea terenurilor, care va fi

considerată aport în natură al statului sau al unei unități

administrativ-teritoriale, după caz, în schimbul căreia se vor emite acțiuni

suplimentare ce vor reveni de drept instituției publice implicate.

În speță, capitalul

social al SC B.T.T. SA a fost majorat cu valoarea terenului pentru care s-a

obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 24 octombrie

2000, anterior privatizării, astfel încât regăsim incidentă prima ipoteză din

textul legal invocat mai sus.

Rezultă deci că

majorarea capitalului social al SC B.T.T. SA cu valoarea terenului pentru care

s-a obținut certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 24

octombrie 2000, s-a produs de drept la data intrării în vigoare a Legii nr. 132/2002,

valoarea efectivă cu care s-a majorat capitalul social fiind valoarea preluată

din anexele la certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra

terenului, reactualizată cu coeficientul de reevaluare stabilit de legislația

în vigoare, potrivit art. 143 din H.G. nr. 577/2002, dispoziție a cărei

legalitate a fost constatată prin sentința nr. 2217 din 9 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.

244/2/2008.

Rezultă deci că

susținerea intimatei SC S.I.F.T. SA, potrivit căreia modul de stabilire a

valorii terenului este cel prevăzut art. 240 alin. (3) din Legea nr. 297/2004,

apare ca neîntemeiată atâta timp cât potrivit art. 143 din H.G. nr. 577/2002 -

dispoziție specială a cărei aplicare prevalează normelor generale în virtutea

principiului „specialia generalibus derogant” - valoarea cu care se majorează

capitalul social este valoarea preluată din anexele la certificatul de atestare

a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizată cu coeficientul de

reevaluare stabilit de legislația în vigoare.

În contextul celor

menționate mai sus, este evident că atât instanța de fond cât și instanța de apel

au considerat, în mod eronat, că în speță ar fi aplicabile nu dispozițiile

speciale din material privatizării, ci dispozițiile art. 240 alin. (2), (3) și

(4) din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, care reprezintă o normă

generală.

În concluzie rezultă

că atunci când legea vorbește de o majorare de drept, în speță nu au cum să fie

aplicabile dispozițiile art. 240 alin. (2), (3) și (4) din Legea nr. 297/2004,

legiuitorul neînțelegând să condiționeze producerea de drept a unor efecte

(majorarea capitalului social) de îndeplinirea unor proceduri sau de

respectarea anumitor dispoziții legale fără aplicabilitate în această speță

unde, majorarea capitalului social s-a produs de drept, anterior intrării în

vigoare a Legii nr. 297/2004, cu valoarea preluată din anexele la certificatul

de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, reactualizată cu

coeficientul de reevaluare stabilit de legislația în vigoare, iar adoptarea

hotărârii contestate prin prezenta acțiune a atestat o situație juridică preexistentă.

Față de cele arătate

văzând dispozițiile art. 312 C. proc. civ.

Admite recursul

declarat de SC B.T.T. SA București împotriva deciziei nr. 6 din 8 ianuarie 2010

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială.

Modifică decizia

recurată, admite apelul împotriva sentinței nr. 3163 de la 1 iulie 2005 a Tribunalului București, secția comercială, schimbă în tot sentința și, pe fond, respinge

acțiunea.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința

publică, astăzi 4 noiembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-04-06
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1470/2011
Actualizat. Pârâta SC I.C.T. T.T. SRL a formulat recurs împotriva deciziei comerciale nr. 52 din 28 ianuarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apel
ÎCCJ 2009-12-11
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3338/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor de la dosar constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 8164 din 2 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI a comercială, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul
ÎCCJ 2007-01-19
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 289/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introductivă, înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, la data de 16 martie 2005, reclamantul F.C., în calita
ÎCCJ 2010-04-20
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1293/2010
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 2251 din 10 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr. 49119/3/2008 al Tribunalului București, secția a VI-a comercială, s-a ad
ÎCCJ 2005-04-14
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2580/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la 24 ianuarie 2000, reclamanta S.I.F. M. SA, a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC C.A. SA București pronunțarea unei hotărâ
Sursă