ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 908/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 908/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar
constată următoarele:
Prin
acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, reclamanta SC L.I.E. SRL
București a chemat în judecată pe pârâta SC A.S.M.V. I. SRL București solicitând
instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea hotărârii
A.G.A. din data de 27 octombrie 2007 pentru nerespectarea normelor legale și
constitutive privind modalitatea de convocare și de transmitere a documentelor
ce urmau a fi discutate . De asemenea, a invocat nerespectarea dispozițiilor
Legii nr. 31/1990 și ale Legii nr. 26/1990 privind aprobarea și depunerea unei
forme actualizate a actului constitutiv și necomunicarea motivelor de aprobare
a revocării mandatului reclamantei de administrator din consiliul de administrație
al SC I.T.M. A. SA.
În motivarea cererii reclamanta a
arătat că adunarea generală a asociaților a aprobat altă formă a actului
constitutiv actualizat față de forma care a fost comunicată asociaților, că
adunarea generală a fost convocată chiar de societate și nu de administrator.
Un alt motiv de nulitate a fost acela că nu s-au respectat dispozițiile art. 204
raportat la art. 192 din Legea nr. 31/1990.
Pârâta, a invocat excepția de
conexitate cu motivarea că pe rolul instanței se află și Dosarul nr. 43651/3/2007
care are ca obiect o cerere de anulare a aceleiași hotărâri A.G.A. formulată de
un asociat al societății. Pârâta a invocat și excepția tardivității acțiunii,
excepție la care a renunțat la termenul din data de 10 aprilie 2008.
Tribunalul, prin încheierea de ședință
din data de 27 februarie 2008 a respins excepția de conexitate invocată de
pârâtă, constatând că deși este vorba de aceeași hotărâre atacată, motivele de
anulare sunt diferite.
Prin sentința comercială nr. 9446 din
data de 18 septembrie 2008, Tribunalul București Secția a VI-a Comercială a
respins ca nefondată acțiunea în anulare formulată de reclamantă.
Analizând motivele invocate de
reclamantă, tribunalul a reținut că urmare convocării asociaților SC A.S.M.V.
I. SRL București, la datele de 26 octombrie 2007 și 27 octombrie 2007 - prima
și respectiv a doua convocare de a participa la ședința adunării generale,
conform ordinii de zi stabilită - s-a hotărât aprobarea actului constitutiv
actualizat al societății, ca urmare a modificărilor aduse anterior și aprobate
la actul constitutiv autentificat sub nr. 1086/1993 și aprobarea revocării din
funcția de administrator a lui Goleanu Adriana, precum și aprobarea
împuternicirii președintelui consiliului de administrație de a aduce la
îndeplinire hotărârea. Tribunalul a constatat că toate motivele de nulitate
invocate de reclamantă sunt nefondate. În ceea ce privește aprobarea altei
forme a actului constitutiv decât cea care a fost comunicată asociaților,
această susținere nu a fost probată. Cel de al doilea motiv de nulitate nu
subzistă întrucât A.G.A. a fost convocată de către președintele consiliului de
administrație . Cu referire la textele articolelor din Legea nr. 31/1990
încălcate, instanța a reținut că acestea nu sunt aplicabile în cauză, întrucât pct.
1 din hotărârea A.G.A. nu privește modificarea actului constitutiv ci
actualizarea acestuia. Neprecizarea sediului corect al societății pârâte nu
este de natură să conducă la anularea A.G.A. De asemenea, tribunalul a respins
si critica privind nemenționarea în hotărâre a motivelor revocării din funcție
a administratorului.
Împotriva acestei sentințe a declarat
apel reclamanta, iar Curtea de Apel București prin Decizia comercială nr. 126
din data de 9 martie 2009 a respins ca nefondat apelul, menținând ca legală și
temeinică sentința.
Curtea de Apel, analizând motivele
invocate a constatat că reclamanta a invocat în apel motivul de nulitate a
hotărârii A.G.A. privind încălcarea cap. 2 alin. (2) din Actul constitutiv,
motiv formulat cu încălcarea art. 294 alin. (1) C. proc. civ. În ceea ce
privește celelalte critici aduse sentinței de fond, Curtea a reținut că
instanța a pronunțat o hotărâre legală, aplicând corect textele de lege
incidente.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs reclamanta SC L.I.E. SRL București, în cadrul termenului legal, în
temeiul motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.
civ.
În raport de motivul de recurs
prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., recurenta a criticat decizia
instanței de apel întrucât s-a apreciat în mod greșit că reclamanta și-a
modificat cererea introductivă, întrucât motivul de nulitate al hotărârii
A.G.A. este precizat la pct. 3 alin. (2) al acțiunii, fiind doar dezvoltat prin
notele scrise. Ambele instanțe, în virtutea rolului activ trebuiau să cerceteze
motivele de nulitate ale hotărârii A.G.A. sub toate formele.
În continuare reclamanta arată că
notele scrise nu au fost depuse după rămânerea cauzei în pronunțare, ci o dată
cu formularea concluziilor asupra fondului cauzei.
Tot prin prisma acestui motiv de
recurs, reclamanta a susținut că instanța a interpretat greșit dispozițiile art.
129 și 132 C. proc. civ., în realitate instanțele nu s-au pronunțat asupra
motivului de nulitate reprezentat de nelegala constituire a A.G.A, motiv de
nulitate detaliat prin notele scrise, cu trimitere la textele de lege
încălcate.
În raport de motivul de recurs
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a arătat că instanța de
apel a nesocotit dispozițiile art. 204 din L.S.C. și Ordinul nr. 601/2002 al
I.N.S. privind clasificarea activităților din economica națională.
Față de nesocotirea art. 204 din L.S.C.
recurenta susține că actul constitutiv nu conține toate modificările aprobate
de A.G.A de-a lungul timpului, respectiv precizarea sediului corect și recodificarea
obiectului de activitate.
A.G.A. nu a fost legal convocată, în
acest sens fiind încălcate dispozițiile art. 195 din L.S.C. și art. 15 din
Actul constitutiv.
Intimata prin întâmpinare a solicitat
respingerea recursului.
Recursul este nefondat, urmând a fi
respins pentru următoarele considerente:
Motivul de recurs prevăzut de art. 304
pct. 8 C. proc. civ.
Modificarea sau casarea unei hotărâri
se poate cere numai pentru motive de nelegalitate atunci ,,când instanța,
interpretând greșit actul juridic dedus judecății a schimbat natura ori înțelesul
lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia,,.
Citând pct. 8 al art. 304, recurenta a
adus spre analiză ca,, act juridic dedus judecății,, hotărârea A.G.A. din data
de 27 octombrie 2007, în ceea ce privește legalitatea constituirii sale.
Interpretarea dată de către instanța
de apel este corectă, în sensul că acest motiv de nulitate nu a fost invocat
prin cererea de chemare în judecată, ci prin intermediul notelor scrise depuse
la dosarul cauzei la ultim termen de judecată.
Astfel, recurenta susține că invocarea
motivului privind nelegala constituire a hotărârii A.G.A. se regăsește la pct.
alin. (2) din cererea de chemare în judecată, deși acest petit al cererii a
vizat nerespectarea art. 204 raportat la art. 192 din Legea nr. 31/1990.
Așadar, cenzura instanței de recurs,
potrivit motivului invocat se reduce la a constata că instanțele de fond nu au
denaturat actul juridic dedus judecății.
În raport de aceste precizări,
instanța de apel corect a reținut că recurenta nu a invocat ca motiv de
nulitate a hotărârii A.G.A. din data de 27 octombrie 2007, încălcarea
prevederilor cap. 3 alin. (2) din actul constitutiv raportat la dispozițiile art.
193 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, motiv de nulitate care nu a fost analizat
de către instanța de fond și în consecință nici de către instanța de apel
potrivit dispozițiilor art. 294 alin. (1) C. proc. civ.
O altă critică ce a fost invocată în
cadrul acestui motiv se referă la faptul că instanța a apreciat în mod greșit
că nu au fost respectate dispozițiile art. 132 alin. (1) C. proc. civ.,
precizarea motivelor de nulitate prin notele scrise reprezentând o completare a
cererii introductive.
Critica nu poate fi reținută, având în
vedere că art. 132 C. proc. civ. distinge două categorii de cereri : de întregire
și de modificare a cererii inițiale. Cererile de întregire au ca obiect
completarea lipsurilor din cuprinsul cererii inițiale, cum ar fi prezentarea
unor elemente de fapt. Din contră, cererile de modificare sunt acelea prin care
reclamantul urmărește să schimbe unele elemente importante ale cererii de
chemare în judecată, precum părțile, obiectul sau temeiul juridic al cererii.
Distincția este importantă, deoarece, conform art. 132 și 134 C. proc. civ.
cererea de modificare a acțiunii nu poate fi primită, fără acordul celorlalte
părți, decât până la prima zi de înfățișare.
Petitul III al acțiunii, astfel cum a
fost formulat de către reclamantă, are următoarea formulare :,, De asemenea, am
arătat că societatea noastră nu a fost prezentă prin reprezentant la acea
ședință A.G.A. și prin urmare nu și-a putut exprima votul astfel încât să nu
fie încălcate prevederile legale menționate mai sus,, (respectiv art. 204
raportat la art. 192 din L.S.C.) . Prin notele scrise depuse la dosarul cauzei la
data de 11 septembrie 2008 (data ultimului termen de judecată), reclamanta, în
cadrul punctului I al acestora, dezvoltă motivul de nulitate prevăzut de art. 193
din Legea nr. 31/1990, învederând și argumentând că adunarea generală nu a fost
legal constituită.
Este evident, din redarea celor două
temeiuri de nulitate, că reclamanta prin notele scrise, a supus dezbaterii un
nou temei juridic al cererii, reprezentat de încălcarea art. 193 alin. (3) din
L.S.C., ceea ce reprezintă o modificare a cererii de chemare în judecată și nu
o completare a ei.
Din punct de vedere al momentului
depunerii notelor scrise - în cadrul termenului de pronunțare sau la ultimul
termen de judecată - acesta este irevelevant, având în vedere că modificarea
acțiunii se poate face până la primul termen de judecată sau în cadrul
termenului acordat în acest scop. Or, în situația de față, modificarea acțiunii
a avut loc după primul termen de judecată și după acordarea cuvântului părților
asupra fondului cauzei.
În ceea ce privește ignorarea art. 129
alin. (5) C. proc. civ., în sensul că instanța trebuia să analizeze toate
motivele de nulitate a hotărârii A.G.A. sub toate formele lor, această critică
este neîntemeiată . Art. 129 C. proc. civ. impune judecătorului obligația de a
respecta și de a face să fie respectate principiul contradictorialității și
celelalte principii ale procesului civil. Principiul aflării adevărului,
statornicit de art. 129 alin. (5) C. proc. civ. implică ca toate împrejurările
de fapt ale cauzei să fie stabilite de către instanță în deplină concordanță cu
realitatea. Însă rolul activ al judecătorului cunoaște limitări determinate de
principiul disponibilității procesuale, potrivit căruia instanța este obligată
să se pronunțe asupra celor solicitate în scopul aplicării corecte a legii. În
situația în care instanța s-ar fi pronunțat asupra motivului de nulitate
privind nelegala constituire a adunării A.G.A, fără să fi fost investită legal
în acest sens, ar fi pronunțat o hotărâre nelegală.
Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9
C. proc. civ.
Potrivit acestui motiv modificarea
unei hotărâri se poate cere când hotărârea pronunțată este lipsită de temei
legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
În conformitate cu acest motiv
recurenta a adus spre analiză aplicarea art. 204 din Legea nr. 31/1990.
Acest text de lege face parte din cap.
4 intitulat, Modificarea actului constitutiv,, iar pct. 1 din hotărârea atacată
se referă la actualizarea actului constitutiv în raport de modificările
aprobate anterior de adunarea generală. Împrejurarea menționării greșite a
sediului social al asociatului SC L.I.E. SRL nu reprezintă un motiv de nulitate
al hotărârii A.G.A. ci o simplă eroare materială.
Invocarea încălcării Ordinului nr. 601/2002
este nefondată, obiectul de activitate fiind corect reflectat conform actul
constitutiv inițial și înscrisul constatator emis de Registrul Comerțului privind
recodificările efectuate.
În ceea ce privește aplicarea greșită
a art. 195 din Legea nr. 31/1990, Înalta Curte constată că din conținutul convocatorului
rezultă că asociații au fost convocați de președintele Consiliului de
Administrație, regula în materie de convocare a adunării generale nefiind
încălcată.
În consecință, față de cele ce preced,
potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de reclamanta SC L.I.E. SRL București împotriva Deciziei comerciale nr.
126 din 9 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.
Respinge cererea intimatei SC A.S.M.V.
I. SRL București privind acordarea de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5
martie 2010.