ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1864/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

I. Obiectul cauzei și hotărârile

judecătorești pronunțate în primă instanță și în apel.

1.

Prin cererea înregistrată la data de 11 iunie 2007 pe rolul Tribunalului

București, secția comercială, reclamanta

B.I.L.,

în calitate de acționar la

SC

A. SA, a solicitat, în contradictoriu cu societatea al cărui acționar este, în

temeiul art.

132 din

Legea nr. 31/1990 republicată (Legea societăților comerciale

) anularea hotărârii adunării generale

extraordinare a acționarilor SC A. SA din 4 mai 2007 pentru încălcarea

dispozițiilor imperative ale art. 117 alin. (6) din Legea societăților comerciale,

precum și cele din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital referitoare la

retragerea unei societăți de la tranzacționare, respectiv închiderea

societății.

Potrivit reclamantei, prin hotărârea

din 4 mai 2007 acționariatul pârâtei, societate aflată sub imperiul Legii nr. 297/2004,

fiind tranzacționată pe piața de capital, neîntrerupt, începând cu anul 1997, a

hotărât declararea societății de tip închis, fără nicio bază legală, încălcând

dispozițiile incidente din Legea nr. 297/2004 și cele cuprinse în Regulamentul C.N.V.M.

nr. 1/2006.

din data de 15 aprilie 2008 Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a

admis acțiunea în anulare formulată de reclamantă și a dispus anularea A.G.E.A.

din data de 4 mai 2007 a SC A. SA reținând încălcarea dispozițiilor art. 117 alin.

(6) din Legea societăților comerciale - și cele ale Legii nr. 297/2004 și

Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006.

În acest sens, prima instanță constată

că deși hotărârea adoptată la 4 mai 2007 de A.G.E.A. a vizat trei decizii

respectiv neînceperea procedurii de admitere pe o piață reglementată,

declararea

SC A. SA ca

societățile de tip închis și începerea procedurilor pentru închiderea societății,

în convocatorul publicat pentru ținerea adunării nu s-au precizat distinct cele

trei puncte supuse aprobării, menționarea chestiunilor ce urmau să fie

discutate fiind generică.

Sub un al doilea aspect, tribunalul

apreciază, că hotărârea adoptată este nelegală, deoarece societatea fiind tranzacționată

pe piața de capital, nu poate părăsi această piață reglementată decât în

condițiile prescrise de Regulamentul nr. 1/2006 al C.N.V.M. și de Dispunere de

măsuri nr. 8/2006 emisă de C.N.V.M.

pârâtă împotriva sentinței primei instanțe, a fost respins ca nefondat de

Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin Decizia comercială nr. 30

pronunțată la data de 23 ianuarie 2009.

Instanța de control judiciar,

verificând stabilirea situației de fapt și aplicarea dispozițiilor legale

incidente, în contextul criticilor formulate prin cererea de apel, a constatat

că încălcările reținute de prima instanță atât sub aspectul conținutului convocatorului

cât și în ce privește procedura de retragere de la tranzacționare sunt întemeiate,

pârâta, societate tranzacționată pe piața de capital, nu poate părăsi această

piață decât în condițiile prescrise de art. 87 din Regulamentul al C.N.V.M. nr.

1/2006, condiții care nu au fost respectate de societate.

II. Recursul.

A. SA a declarat recurs împotriva deciziei nr. 30 pronunțată de Curtea de Apel,

solicitând modificarea deciziei atacate în sensul admiterii apelului și

respingerii acțiunii în anulare formulate de reclamantă.

Recurenta și-a întemeiat recursul pe

motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că

soluția pronunțată în cauză de prima instanță și menținută de instanța de apel

este rezultatul aplicării greșite a legii sub următoarele aspecte:

- Cu privire la conținutul

convocatorului dispozițiile art. 117 alin. (6) din Legea societăților comerciale

impun ca textul convocării să nu conțină enunțuri ambigue și să permită

acționarilor să se documenteze asupra problemelor supuse dezbaterii, condiție

îndeplinită în cauză de textul publicat pentru adunarea din 4 mai 2007;

- Cu privire la aplicarea prevederilor

Legii nr. 297/2004 și ale Regulamentului C.N.V.M. nr. 1/2006 concluzia instanței

este lipsită de temei deoarece potrivit art. 281 alin. (2) din Legea pieței de

capital termenul pentru încadrarea în prevederile legii expirase la 29 ianuarie

2007, societatea neîndeplinind până la această dată condițiile impuse de lege, consecința

fiind retragerea de drept de la tranzacționare la data de 29 ianuarie 2007,

context în care, hotărârea adoptată la 4 mai 2007 nu face decât să confirme și

să constate o stare de fapt și de drept;

- Decizia C.N.V.M. de retragere de la tranzacționare

nu mai era necesară în condițiile în care, urmare intrării în vigoare a Legii nr.

297/2004, societatea nu mai îndeplinea condițiile pentru tranzacționarea

acțiunilor pe o piață reglementată, în acest sens art. 157 alin. (3) din

Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004 prevede expres că pentru retragerea de la tranzacționare

se impune organizarea de către societate a unei adunări generale, adunare pe

care societatea a convocat-o la data de 9 septembrie 2004 și deși hotărârea

adoptată a fost anulată, voința exprimată în sensul neîndeplinirii condițiilor

de admitere la tranzacționare, rămâne valabilă .

contractului de legalitate incidența motivelor invocate, astfel cum au fost

argumentate, constată că recursul este nefundat pentru considerentele ce

urmează:

5.1. Cerința impusă de art. 117 alin. (6)

din Legea societăților comerciale cu privire la conținutul convocării în

vederea ținerii adunării generale, respectiv „menționarea explicită a tuturor

problemelor ce vor face obiectul dezbaterilor adunării” are drept scop

informarea exactă a acționarilor, pentru ca votul exprimat să fie în deplină

cunoștință de cauză.

Conținutul convocatorului publicat în M.

Of. al României Partea a IV-a nr. 1003 din 26 martie 2007, este de natură să

inducă o anumită ambiguitate în ce privește ordinea de zi prin trimiterea pe care

o face la îndeplinirea condițiilor specifice de admitere la tranzacționare pe o

piață reglementată conform dispozițiilor din Legea nr. 297/2004 Titlul VI

Emitenții deoarece, capitolul III din Titlul VI indicat expres în convocator,

se referă la ipotezea în care o societate comercială solicită admiterea la

tranzacționare pe o piață reglementată. Or, societatea pârâtă nu se afla la

data convocării în această ipoteză, acțiunile sale fiind admise la

tranzacționare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 297/2004, iar potrivit noii

reglementări, art. 281 alin. (2) din Lege, autorizațiile entităților

reglementate înainte de intrarea în vigoare a legii, își păstrează

valabilitatea, cu obligația ca în termenul prevăzut de C.N.V.M. prin

regulament, să se încadreze în prevederile noii legi.

Prin urmare societatea pârâtă nu se

afla în situația societății autorizării admiterii pe o piață reglementată, ci

în ipoteza reglementată în Titlul XI - Dispoziții Tranzitorii și Finale, iar

diferența de statut juridic din perspectiva Legii nr. 297/2004 este esențială și

ea trebuia redată cu claritate în convocator, cerință pe care acesta în mod

evident nu o îndeplinește.

Circumstanțial se impune a sublinia că

modul ambiguu de redactare a convocatorului este rezultatul opiniei societății

pârâte, exprimată și în cuprinsul recursului potrivit căreia neîndeplinirea

condițiilor cerute de noua reglementare a pieței de capital pentru ca acțiunile

unei societăți să fie admisă la tranzacționare după expirarea termenului de 18

luni prevăzut în art. 281, semnifică o retragere de drept de la tranzacționare,

opinie care însă nu are suport legal, în noua ordine juridică statuată prin

Legea nr. 297/2004 cu privire la piața de capital.

Potrivit dispozițiilor generale

cuprinse în Titlul I din Lege C.N.V.M. este autoritatea competentă care aplică

prevederile noii reglementări referitoare la înființarea și funcționarea

piețelor de instrumente financiare prin exercitarea prerogativelor stabilite în

statutul său, de supraveghere și reglementare a pieței de capital.

În exercitarea atribuției de

reglementare, C.N.V.M. emite acte normative care sunt obligatorii pentru

societățile admise la tranzacționare.

În acest sens, C.N.V.M. prin

Regulamentul nr. 1/2006 și Dispunerea Măsurii nr. 8/2006 a stabilit procedura

retragerii de la tranzacționare a societăților tranzacționate, prin hotărârea A.G.E.A.,

dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute în art. 2 pct. 1 din

Dispunerea de Măsuri nr. 8/2006, sau condițiile prevăzute de art. 206 din Legea

pieței de capital prin vânzarea acțiunilor deținute către ofertantul dintr-o

ofertă publică de cumpărare de valori mobiliare.

Astfel spus, retragerea unei societăți

de la tranzacționare - respectiv declararea societății de tip închis este

expres reglementată de C.N.V.M. prin instituirea unei proceduri legale,

hotărârea A.G.E.A. din data de 4 mai 2007 a societății recurente, fiind

adoptată cu nerespectarea dispozițiilor obligatorii impuse de Regulamentul C.N.V.M.

nr. 1/2006 și Dispunerea de Măsuri nr. 8/2006, potrivit cu care, în vederea

retragerii de la tranzacționare, societățile comerciale vor include în

convocator, ca punct distinct pe ordinea de zi, prezentarea raportului întocmit

de un expert autorizat, cu privire la prețul pe acțiune, iar în cadrul

ședinței, consiliul de administrație va prezenta acționarilor și concluziile

expertului autorizat, privind prețul pe acțiune pe care îl pot obține

acționarii care nu sunt de acord cu hotărârea A.G.E.A. de retragere de la

tranzacționare, aspecte care nu au fost supuse analizei adunării generale,

distinct de faptul că nu au fost menționate în convocator.

Pentru considerentele mai sus

înfățișate Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) va respinge prezentul recurs

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul recursul declarat de

pârâta SC A. SA București împotriva Deciziei comerciale nr. 30 din 23 ianuarie

2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21

mai 2010.