ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1101/2011

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată la Tribunalul Gorj, reclamantul H.C. a solicitat, în

contradictoriu cu pârâta A.N.P., obligarea acesteia la echivalarea gradului

profesional deținut, cu gradul militar din Ministerul Apărării Naționale.

Tribunalul

Gorj, prin sentința nr. 1678 din data de 15 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr.

3998/95/2009, a respins excepția netimbrării cererii ca rămasă fără obiect și

excepția necompetenței materiale, a admis acțiunea formulată de reclamantul H.C.

împotriva pârâtei A.N.P., cu obligarea acesteia să echivaleze gradul profesional

deținut în prezent de reclamant, cu gradul militar din Ministerul Apărării

Naționale, începând cu data intrării în vigoare a ORDINUL M.J. nr. 3492/ C din 13

decembrie 2007.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs pârâtul M.J.L.C. – A.N.P., iar prin decizia nr.

5312 din 17 decembrie 2009, Curtea de Apel Craiova a admis recursul declarat, a

casat sentința recurată și a stabilit competența materială de soluționare a

cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios

administrativ și fiscal, reținând incidența prevederilor art. 10 alin. (l) din

Legea nr. 554/2004 și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Învestită cu

soluționarea cauzei, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și

fiscal, prin sentința nr. 234 din 29 aprilie 2010, a admis acțiunea formulată

de reclamantul H.C. în contradictoriu cu pârâtul M.J.L.C. – A.N.P., obligând pârâtul

să acorde reclamantului gradul profesional echivalent gradului militar avut în

rezervă, începând cu data intrării în vigoare a Ordinului nr.

3492/ C din 13 decembrie 2007

emis de M.J.L.C., precum

și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 124, 99 lei.

Pentru a

pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, următoarele:

Reclamantul a

trecut în rezervă, la data de 30 martie 2006, cu gradul de maior, astfel cum

rezultă din livretul militar aflat la dosarul cauzei, iar prin Decizia nr. 1034/29

decembrie 2006 a Directorului General al A.N.P. a fost numit, ca urmare a

promovării concursului, în funcția de șef serviciu

I,

cu

gradul profesional de subinspector de penitenciare, conform prevederilor art. 45

din ORDINUL M.J. nr. 2854/C/2004, potrivit cu care funcționarilor publici încadrați

în sistemul penitenciar direct din afara sistemului administrației

penitenciare, în funcții cu specialități prevăzute în fișa postului pentru

studiile absolvite și care au lucrat înainte de încadrare în asemenea specialități,

li se acordă grade profesionale în raport cu vechimea în specialitate,

respectiv ofițer-gradul subinspector, la un stagiu de până la 4 ani.

ORDINUL M.J. nr.

2845/C/2004 a fost modificat prin ORDINUL M.J. nr. 3492/ C din 13 decembrie 2007

în sensul că la art. 45 a fost introdus un nou alineat, alin. (4) potrivit

căruia ofițerilor și agenților încadrați prin concurs în sistemul penitenciar, care

sunt cadre militare în rezervă, li se acordă gradul profesional echivalent

gradului militar avut în rezervă, conform dispozițiilor art. 72 alin. (l) din

Legea nr. 293/2004, modificată și completată, care prevăd că, la data intrării

în vigoare a prezentei legi, gradele militare ale personalului din penitenciare

vor fi echivalate cu gradele profesionale, cu menținerea drepturilor câștigate

anterior, în sensul că gradul militar de maior va fi echivalat cu gradul

profesional de subinspector șef.

Prima instanță

a avut în vedere principul aplicării imediate a legii, astfel că de la data

intrării în vigoare a modificărilor ORDINUL M.J. nr. 2845/C/2004, urma a se

echivala gradul profesional cu gradul militar avut în rezervă pentru ofițerii

sau agenții încadrați prin concurs în sistemul penitenciar, deci și

reclamantului, în speță fiind vorba despre o echivalare între gradul militar

avut în rezervă și gradul profesional deținut ca funcționar public încadrat

prin concurs în sistemul penitenciar.

Concluzionând,

judecătorul fondului a apreciat că nu poate fi primită susținerea potrivit

căreia echivalarea trebuie să se aplice doar în privința celor care intră în

sistemul penitenciarelor după modificarea ORDINUL M.J. nr. 2845/2004 nu și

celor care se găseau în sistem la acea dată, întrucât s-ar crea situații

discriminatorii între persoane care, având același grad militar în rezervă, în

urma concursului, sunt încadrați în sistemul penitenciarelor în grade

profesionale diferite.

Împotriva

sus-menționatei sentințe a declarat recurs pârâtul M.J.L.C. – A.N.P., care,

invocând dispozițiile art. 304 și 304

1

C. proc. civ., a arătat, în

esență, că în mod greșit instanța a făcut aplicarea art. 45 alin. (3) din ORDINUL

M.J. nr. 2854/C/2004 introdus prin ORDINUL M.J. nr. 3492/2007 având în vedere,

pe de o parte, că acesta din urmă a intrat în vigoare la data de 28 decembrie

2007 prin publicarea în M. Of. astfel că nu se poate aplica raporturilor de

muncă născute în baza altor dispoziții legale aflate în vigoare la data

încadrării reclamantului, iar pe de altă parte, că prin admiterea cererii

reclamantului nu s-a interpretat textul legal în discuție ci practic s-au creat

norme noi. Recurentul a mai subliniat că prin soluția pronunțată s-au încălcat

dispozițiile art. 15 alin. (2) din Constituția României potrivi cărora „legea

dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale  mai

favorabile”.

Prin

întâmpinare intimatul H.C. a solicitat menținerea ca legală și temeinică a

sentinței recurate.

Examinând cauza

prin prisma criticilor aduse de recurent, a probatoriului administrat și a

dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că

este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., cu consecința aplicării art. 312 alin. (3) teza

I

C.

proc. civ., în sensul admiterii recursului, modificării sentinței recurate și pe

fond a respingerii acțiunii, pentru cele ce vor fi punctate în continuare.

Deși a stabilit

corect situația de fapt conturată de actele din dosar, instanța de fond a făcut

o greșită aplicare a prevederilor art. 45 alin. (4) din ORDINUL M.J. introdus

prin ORDINUL M.J. nr. 3492/2007 pentru modificarea și completarea

Regulamentului privind condițiile de participare, organizare și desfășurare a

concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante și avansare, precum și

condițiile pentru modificarea și încetarea raporturilor de serviciu ale

funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare, aprobat prin ORDINUL

M.J. nr. 2854/C/2004.

Cuprinsul art.

45 alin. (4) introdus prin ORDINUL M.J. nr. 3492/2007 în Regulamentul menționat

este următorul: „Ofițerilor și agenților încadrați prin concurs în sistemul

penitenciar, care sunt cadre militare în rezervă, li se acordă gradul

profesional echivalent gradului militar avut în rezervă, potrivit prevederilor

art. 72 alin. (1) din Legea nr. 293/2004 cu modificările și completările

ulterioare”.

Intimatul-reclamant,

absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi N.B., a fost trecut în rezervă

la data de 30 martie 2006 cu gradul de maior și urmare promovării concursului

organizat de A.N.P., în perioada octombrie - noiembrie 2006, pentru ocuparea

funcției de șef serviciu logistic la Penitenciarul Târgu Jiu a fost numit prin

Decizia nr. 1034 din 29 decembrie 2006 a Directorului General al A.N.P. în

funcția de șef serviciu

I

cu gradul profesional de

subinspector de penitenciare, îndeplinind și în prezent această funcție.

Încadrarea în

funcție s-a făcut în conformitate cu prevederile în vigoare la acea dată

respectiv cu art. 45 alin. (2) din Ordinul M.J. nr. 2854/C/2004 potrivit căruia

„Funcționarilor publici, ofițeri sau agenți, încadrați în sistemul penitenciar

din alte sectoare de activitate sau comune sectorului bugetar, în funcții

prevăzute cu alte specialități decât cele dobândite în urma absolvirii

studiilor, li se acordă primul grad. Fac excepție cei care au promovat examenul

de trecere în corpul ofițerilor”.

Art. 45 alin. (4)

invocat de intimatul-reclamant a intrat în vigoare, la data de 28 decembrie

2007 (M. Of. nr. 893/28.12.2007), aplicându-se firesc situațiilor născute după

acest moment și nu și celor apărute anterior publicării, în considerarea art.

10 din Legea nr. 24/2000 (privind normele de tehnică legislativă pentru

elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările

ulterioare) și a art. 15 alin. (2) din Constituția României, mai exact în

considerarea principiului neretroactivității legii.

Mai trebuie

observat că art. 45 din Regulamentul aprobat prin ORDINUL M.J. nr. 2854/C/2004

astfel cum a fost modificat în 2007 vizează doar cadrele militare în rezervă,

or, intimatul-reclamant era, la data modificării Regulamentului, cadru militar

activ, așa cum s-a arătat mai înainte.

Argumentul

folosit de judecătorul fondului, în sensul că dacă nu s-ar aplica textul în

discuție s-ar crea situații discriminatorii între persoanele care având același

grad militar în rezervă sunt încadrate cu grade profesionale diferite, nu este

unul rezistent pentru că despre o astfel de discriminare s-ar putea vorbi numai

în cazul în care în baza acelorași dispoziții legale s-ar acorda grade

diferite.

În contextul

deja arătat, instanța de control judiciar constată că nu există temei legal

pentru admiterea acțiunii, respectiv a obligării M.J.L.C. – A.N.P. să acorde

reclamantului gradul profesional echivalent gradului militar avut în rezervă

conform Ordinul M.J. nr. 3492/2007, singura modalitate de acordare a altui grad

fiind avansarea acestuia în grad, în condițiile Legii nr. 293/2004 privind

Statutul funcționarilor publici din A.N.P. și Ordinul M.J. nr. 2854/C/2004 în

forma inițială.

Văzând și

dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de M.J.L.C. – A.N.P. împotriva sentinței nr. 234 din 29 aprilie 2010 a

Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Modifică

sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamant, ca

neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 23 februarie 2011.