ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4452/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4452/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra conflictului negativ de
competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data
de 08 septembrie 2009, sub nr. de dosar 12674/4/2009, pe rolul Judecătoriei
Sectorului 4 București, reclamanta SC C.C.I. SRL a solicitat în contradictoriu
cu pârâta INSPECȚIA MUNCII - INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ CONSTANȚA,
pronunțarea unei hotărâri prin care să dispună anularea procesului-verbal de
constatare a contravențiilor seria A, nr. 009117, încheiat de pârâtă la 13
iulie 2009.
Prin sentința civilă nr. 5794 din
data de 23 octombrie 2009 Judecătoria Sectorului 4 București a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.
Prin procesul-verbal contestat în
cauza de față petenta SC C.C.I. SRL a fost sancționată contravențional pentru
primirea a 5 persoane la muncă fără încheierea cu acestea în prealabil a unor
contracte individuale de muncă. Conform mențiunilor procesului verbal, fapta
contravențională a fost constatată la sediul I.T.M. Constanța în data de 13
iulie 2009, iar potrivit notei de constatare, controlul s-a desfășurat la
punctul de lucru al societății din Eforie Sud, județul Constanța.
Fapta contravențională pentru care a
fost sancționată societatea prin procesul verbal contestat în cauza de față s-a
săvârșit așadar, la punctual de lucru al societății nu la sediul social din
București. Acesta este și motivul pentru care sancțiunea a fost aplicată de
Inspectoratul de Muncă Constanța și nu de Inspectoratul Teritorial de Muncă
București.
Față de această împrejurare și
dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora plângerea
contravențională se înaintează judecătoriei în a cărei circumscripție s-a
săvârșit contravenția, dispoziții ce au caracter ne normă imperativă de ordine
publică, de la care părțile nu pot deroga prin voința lor, competența
teritorială fiind exclusivă în materie contravențională, după cum rezultă din
interpretarea art. 32 alin. (2) coroborat cu art. 19 și art. 159 C. proc. civ.,
instanța a reținut că nu Judecătoria Sectorului 4 este competentă să
soluționeze cauza dedusă judecății ci Judecătoria Constanța, în circumscripția
căreia se află locul unde a fost săvârșită și constatată contravenția
Faptul că sediul social al
societății este situate în Sectorul 4 București nu este de natură să confere
Judecătoriei Sectorului 4 București competența de soluționare a plângerii
contravenționale, singurul criteriu prevăzut de lege în stabilirea competenței
teritoriale fiind locul săvârșirii contravenției.
Prin sentința civilă nr. 9954 din 19
aprilie 2010 Judecătoria Constanța a declinat competența de soluționare a
cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 București și a constatat ivit
conflictul negativ de competență între Judecătoria Constanța și Judecătoria
Sectorului4 București
In cauza de față fapta
contravențională constând în primirea la muncă persoane fără a le încheia
contracte în formă scrisă, s-a săvârșit pe raza Sectorului 4 București, unde se
află sediul petentei, față de dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001,
competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Sectorului 4
București.
Analizând cauza, in raport de
dispozițiile art. 22 alin. (1)-(3) si (5) C. proc. civ., având in vedere cadrul
legal aplicabil, Înalta Curte constata că revine Judecătoriei Constanța competența
materială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a fost investită cu
soluționarea unei plângeri formulate împotriva procesul-verbal de constatare și
sancționare a contravențiilor nr. 10516 din 13 iulie 2009 încheiat de Inspecția
Muncii - Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța.
Divergențele de opinii sub aspectul
competenței teritoriale de soluționare a cauzei nu s-au datorat interpretării
sau aplicării diferite a unor dispoziții legale ci au fost determinate de
stabilirea în concret a locului săvârșirii contravențiilor constatate și
sancționate prin procesul-verbal contestat.
Din analiza conținutului
procesului-verbal contestat precum și a notei de constatare rezultă că faptele
contravenționale au fost constatată la sediul I.T.M. Constanța la data de 13
iulie 2009 în urma unui controlul ce s-a desfășurat la punctual de lucru al
societății situate în loc. Eforie Sud, județul Constanța.
Așadar faptele pentru care
societatea a fost sancționată contravențional au fost săvârșite la punctual de
lucru al societății situate în loc. Eforie Sud, județul Constanța și nu la
sediul său social situate în Municipiul București.
În consecință, raportând
dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 la această împrejurare,
competența teritorială de soluționare a cauzei deduse prezentei judecăți
aparține Judecătoriei Constanța, ca și instanță în a cărei rază teritorială au
fost săvârșite contravențiile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare
a cauzei privind pe SC C.C.I. SRL București și pe Inspectoratul Muncii –
Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanța în favoarea Judecătoriei Constanța.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 20 octombrie 2010.