ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6110/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluțiile instanțelor care au generat conflictul negativ de competență Prin plângerea înregistrată sub nr. 7465/318/2009 pe rolul Judecătoriei Brașov, petenta SC L.I. SRL Brașov a contestat procesul-verbal de contravenție încheiat la data de 17 noiembrie 2010 de intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu, solicitând anularea acestui act. Prin sentința civilă nr. 7197 din 14 iunie 2011, Judecătoria Brașov a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sibiu, reținând aplicabilitatea dispozițiilor art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, în sensul că sediul societății petente se află în localitatea Sibiu, care se află în circumscripția Judecătoriei Sibiu.

Învestită cu soluționarea cauzei Judecătoria Sibiu, prin sentința civilă nr. 6801 din 04 octombrie 2011, a admis excepția de necompetență teritorială a acestei instanțe și, în consecință, a declinat competența de judecare a plângerii contravenționale în favoarea Judecătoriei Brașov. Totodată, a constat invit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiției, secția contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării conflictului. Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, în cazul contravenției prevăzute de art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003, locul săvârșirii faptei este locul unde persoanele sunt primite la muncă fără contract de muncă încheiat în prealabil, în speță, punctul de lucru al petentei - localitatea Brașov.

2. Hotărârea Înaltei Curți ca regulator de competență Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 pct. 2, 21 și 22 C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii. Astfel, în cauză este necontestat că obiectul cauzei îl formează plângerea formulată împotriva procesului-verbal prin care societatea comercială reclamantă a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate potrivit art. 276 alin. (1) lit. e) C. muncii, constând în primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1) din același Cod.

Potrivit art. 276 alin. (3) C. muncii, contravențiilor prevăzute la alin. (1) se aplică dispozițiile legislației în vigoare, adică dispozițiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, conform art. 32 alin. (2) din această ordonanță, plângerea împreună cu dosarul se trimit judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. Or, în cauză, contravenția constatată de organul competent a constat în acțiunea de primire la muncă, a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, iar nu din omisiunea de a încheia contracte de muncă pentru persoanele trimise la muncă într-un punct de lucru. Deci, contravenția de primire la muncă a persoanelor care nu au încheiat un contract individual de muncă a fost comisă la locul constatării ei, adică pe raza de activitate a Judecătoriei Sibiu, ceea ce va atrage competența teritorială a acestei instanțe.

În acest sens s-a mai pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 4006 din data de 30 septembrie 2010.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind petenta SC L.I. SRL Brașov și pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu, în favoarea Judecătoriei Sibiu. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 decembrie 2011.